Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SUPRAREAL, FABULAȚIE, PUPILĂ, AIEVEA, ALGEBRĂ, ANTEDATĂ, ANTEDATA, AUTOLINIȘTIRE, COMPACITATE, CONCRET ... Mai multe din DEX...

REAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REÁL^1, reali, s.m. Monedă spaniolă de argint. [Pr.: re-al] - Din sp., fr. réal.

Sursa : DEX '98

 

REÁL^2, -Ă, reali, -e, adj. 1. Care are o existență obiectivă, independentă de conștiință sau de voință, care există în realitate; obiectiv, adevărat. ** (Substantivat, n.) Ceea ce există, ceea ce este real; realitate. 2. De netăgăduit; efectiv, indiscutabil, veritabil. 3. (În sintagmele) (Ec. pol.) Valoare reală = valoarea intrinsecă în aur a unei monede. (Jur.) Drept real = drept pe care o persoană îl exercită asupra unui lucru în mod direct și imediat. Secție reală sau învățământ real = secție a unui liceu ori învățământ în care se studiază cu precădere disciplinele exacte. Imagine reală = imagine a unui obiect obținută cu un instrument optic (și care poate fi prinsă pe un ecran, pe o peliculă). Număr real = număr care poate fi exprimat ca limită a unui șir convergent de numere raționale. [Pr.: re-al] - Din lat. realis, it. reale, germ. real, fr. réel.

Sursa : DEX '98

 

Realaparent, fantastic, ideal, imaginabil, imaginar, inventat, ireal, nereal, areal

Sursa : antonime

 

REÁL adj., s., adv. 1. adj. (FILOZ.) obiectiv. (Lumea \~.) 2. s. v. adevăr. 3. adj. concret, palpabil. (Fenomene \~.) 4. adj. v. adevărat. 5. adv. aievea. (Tot ce ți-a spus este \~.) 6. adj. v. efectiv. 7. adj. v. sincer. 8. adj. efectiv, incontestabil, indiscu-tabil. (A adus servicii \~.)

Sursa : sinonime

 

reál adj. m., pl. reáli; f. sg. reálă, pl. reále

Sursa : ortografic

 

reál (monedă) s. m., pl. reáli

Sursa : ortografic

 

reál (realitate) s. n.

Sursa : ortografic

 

REAL^1 \~ă (\~i, \~e) 1) și substantival Care există în realitate; material; concret; percep-tabil; sesizabil. Lume \~ă. 2) Care corespunde lumii înconjurătoare; în conformitate cu lumea înconjurătoare. Imagine \~ă. 3) Care poate fi realizat; în stare fie transpus în viață; realizabil. 4) Care are caracter original; autentic. /<lat. realis, germ. real, fr. réel

Sursa : NODEX

 

REAL^2 \~i m. Monedă spaniolă de argint, egală cu 25 de centime. /réal, sp. real

Sursa : NODEX

 

REÁL, -Ă adj. 1. Care există în realitate; efectiv, adevărat. 2. Indiscutabil, incontestabil. // s.n. Ceea ce este real, ceea ce există; realitate. [Pron. re-al. / cf. lat. realis, fr. réel, it. reale].

Sursa : neologisme

 

REÁL s.m. Mică monedă spaniolă de argint. [Pron. re-al. / < sp., port. real].

Sursa : neologisme

 

REÁL^1 s. m. 1. mică monedă spaniolă de argint, 1/4 dintr-o peseta. 2. unitatea monetară a Braziliei, (fost) cruzeiro. (< sp., port. real, fr. réal)

Sursa : neoficial

 

REÁL^2, -Ă I. adj. 1. care există în realitate; efectiv, obiectiv, adevărat. 2. (mat.) număr ~ = număr-limită al unui șir convergent de numere raționale; funcție ~ă = funcție având ca domeniu de valori o mulțime de numere reale. 3. învățământ ~ = secție a liceului în care se studiază cu precădere științele exacte. 4. indiscutabil, incontestabil. II. s. n. realitate. (< lat. realis, germ. real, it. reale, fr. réel)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruREAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentruREAL.

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

... bucuria rîde din ochi vii, durerea plînge cu lacrimi adevărate, faptele cer timp, și precum în natură trebuie să treacă vreme și împrejurări peste obiectul real pentru ca el să se modifice în o stare dată a lui, asemenea aici trebuie să treacă împrejurări și prin urmare vreme reală ...

 

Ion Luca Caragiale - Reacțiunea

Ion Luca Caragiale - Reacţiunea Reacțiunea de Ion Luca Caragiale De geaba - eu sunt nemulțumit. Încă o iluziune pierdută! încă o legendă, pe care mi-a distrus-o vremea și școala noastră modernă: Reacțiunea! Ce era Reacțiunea! Un monstru odios, eminamente anti-patriotic, anti-național, anti-liberal, - o Plevnă internă! Ea desprețuia, batjocorea, strivea, trăda, sugruma poporul, și apoi tot ea îl exploata sistematic. Vrăjmașă jurată a libertăților publice, a Constituțiunii și a tutulor instituțiunilor, ea înneca mai întâi și apoi scălda țara în sânge. Era neagră; avea sute de capete ca hidra și mii de ghiare de vampir; fugea de lumină și lucra la întuneric, fără să aibă vreodată curajul opiniilor sale, și complota cu străinii contra Românismului. Uneori, ea își înfigea adânc ghiarele în costele Națiunii și, odată călare pe pradă, sugea cu lăcomie sângele și sudoarea poporului-martir; alteori, înfigea în sânul României un cuțit până'n prăsele și cadavrul ei sângerând îl arunca la picioarele comitelui Andrassy! Era în fine oribilă și hidoasă. Dar, pe lângă atâtea grozăvii, avea și o mare calitate: închipuirea ei era sprijinul cel mai positiv al patriotismului și liberalismului meu. Când aceste sentimente, ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

... A. Obicei/ rit specific mediului rural. Ritualul morții postume – I. Mușlea, C. Brăiloiu, A. Fochi. B. Rit/ fapt etnografic pastoral. 1. Incident real pastoral. Conflict de transhumanță. Rivalitate economică – V. Alecsandri, O. Densușianu, P. Razeș / Vinovăția ciobanului. Judecata pastorală – R. Vulcănescu, M. Coman / Moartea unui cioban ... mitul morții. / Regionalizarea păstorilor. Suspiciuni la adresa lui Alecsandri. Pretext pentru răspândirea ideilor de unitate națională. Context unionist și pașoptist. III. Raportul dintre personaje Raportul real între membrii unei colectivități pastorale. La granița dintre strungaș și păcurar. / Tema marilor și a verilor primari. Eradicarea rudeniei cosanguine. Frate de cruce ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

... prevedea îndestul nici ceea ce ar trebui să facem pentru învățământul elementar prin sate și orașe, nici ceea ce ar trebui să facem pentru învățământul real și de meserii. Toată direcțiunea de pănă acum în această privință a fost primejdioasă si a avut de efect a ... școale reale și sătești; sau e mai bine, dacă cifra e mărginită, ca aceste mijloace mici să le destinăm în prima linie pentru învățământul elementar, real si de meserii? Și astfel pusă întrebarea, lucrul ia cu totul altă fată. Căci, domnii mei, pentru ce statul regulează învățământul public? înțeleg să se ...

 

Alexandru Macedonski - Accente intime

Alexandru Macedonski - Accente intime Accente intime de Alexandru Macedonski În zilele aceste când inima expiră, Când egoismu-n aer ca molimă planează, Când florile simțirii din piepturi se retează, Când bunul trai e ținta la care se aspiră, Când orice este nobil ne lasă reci și muți, Când fruntea și-o ridică toți oamenii căzuți, De ce nu e putință s-adormi pe neașteptate Și tocmai peste-un secol, nembătrânit d-etate, Să te deștepți prin farmec la viață și lumină, Călcând într-un nou secol pe-a vechiului ruină! Nu plâng pe-o soartă crudă ce-n veci mă urmărește O inimă ce simte o dată se zdrobește!... De mic Fatalitatea în cartea ei m-a-nscris Să trec prin astă lume cum trece un proscris, Dar plâng că nu văd cerul ce-n ochi se oglindește Prin ochiul Omenirii la inime transmis! De câte ori în taină, creând o lume-ntreagă, Distrug pe cea reală, rup lanțul ce mă leagă, Și pentru alte zile mă simt că sunt născut Familii, țări, fruntarii, le șterg prin cugetare, Și ridicând pe tronu-i familia cea mare, În patrie comună văd globul prefăcut! Simțiri mici și ...

 

Alexandru Macedonski - Expoziția de la Ateneu

... Macedonski De cum ne cheamă o clipă în lumea ta de vise Uităm orice durere în noi se zămislise; Extazul ne răpește — murim pentru real; În clara atmosferă a cânturilor tale Ne fură flori albastre și cânturi de cavale Și ne simțim deodată intrați în ideal. Doinesc izvoare ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie

... nchine dușmanii cât de mulți! Puteai, râzând de versuri la front aliniate, Să țeși o nouă pânză de rime zdruncinate, Și-ntr-însa să amesteci real cu ideal, Făcând pe a ta Muză în clipă să creeze Taverna-n care vinul să curgă ca un val, Alături cu palatul ...

 

Alexandru Macedonski - Stepa

... magică splendoare zbori de lume uitător, Nici săgeata nu te-ntrece și te-avânți fără-ncetare, Sub un farmec de himeră, după ea urmăritor. Din real ieșit afară nu mai ești ca orișicare,... Te-nzestrezi cu mâneci roșii la tunică de satin, Chipeș, nalt, cu stemă-n frunte, pleci pe visul ...

 

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ...

 

Dimitrie Anghel - După reprezentarea lui Camo%C3%ABns

Dimitrie Anghel - După reprezentarea lui Camo%C3%ABns După reprezentarea lui CamoĂ«ns de Dimitrie Anghel Publicată în Rampa , I, 15. 3 nov. 1911, p. 1. Am fost dăunăzi la teatru și l-am văzut pe maestrul Nottara jucînd moartea lui CamoĂ«ns ; și am rămas surprins cît de puțin poate să impresioneze sfîrșitul tragic al unui geniu, cînd oficialitatea și reclama nu se amestecă. Decoruri triste și fumurii, inexistente aproape, o mohorîtă cameră de ospiciu cu lumină bolnavă, un pat sărac și cîteva manuscrise. Nimic din feeria și iluzia scenei, nici o intrigă și nici un amor și, ce e mai paradoxal încă, nici o femeie. Amurgul unei vieți nimbate de glorie și zorii unui talent care-și simte chemarea și se pregătește pentru jertfă, opoziția spiritului practic care agonisește pentru anii albi și dezinteresarea visătorului care-și risipește preaplinul sufletului fără să se gîndească la hodină și răsplată, aceasta e în puține cuvinte piesa lui Halm. Pe canavaua aceasta simplă, cuvintele vin să se înșire și să horboteze în imagini poema unei agonii. Alb de mulții ani ce-i poartă și gîrbov de viața vagabondă și aventuroasă ce-a dus-o, cu tremurătoare și pale ...

 

Dimitrie Anghel - Fata din dafin

Dimitrie Anghel - Fata din dafin Fata din dafin de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială I, 10 nov. 1910, p. 196—107 Ce dulci erau serile de vară în cerdacul casei noastre. Stîlpi albi îi sprijineau bătrîna streșină plină de cuiburi și perdelele de salcîm albastru o înfloreau întotdeauna. Lespezile de piatră sură ale scărilor, printre crăpăturile cărora portolacul își prindea rădăcinele îndărătnice, rămîneau calde pînă tîrziu, și greierii, odată cu luceafărul de seară, își începeau eterna lor cîntare. Sfios prindea unul să cînte ca încercînd un acord, apoi sute de glasuri răspundeau de pretutindeni, ca la o poruncă, și monotonul refren se prelungea pînă la ziuă. Stelele, una cîte una, se aprindeau licăritoare, de la cele mari pînă la cele mici, și-apoi în tîrziu, ca și cum un alt Prichindel nevăzut ar fi aruncat în urma lui risipitele fărmături ca să-și însemne drumul pe unde a trecut, o spuză lucitoare de stele se arăta de-a curmezișul cerului. Umbrarele se întunecau și minunatele flori înviorate de rouă îmbălsămau mai tare, ca și sufletele noastre după un plîns tăcut. Fîntîna cînta, și pe apa havuzului împresurat de teii înalți, sădiți laolaltă și crescuți ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruREAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentruREAL.

SUPRAREAL

... SUPRAREÁL s . n . Ceea ce depășește realul , ceea ce este dincolo de real . [ Pr . : - re - al ] - Supra - + real

 

FABULAȚIE

... FABULÁȚIE , fabulații , s . f . 1. Poveste alegorică ; p . ext . povestire cuprinsă într - o operă literară , afabulație . 2. Figură retorică prin care se redă ca real

 

PUPILĂ

PUPÍLĂ , pupile , s . f . 1. Deschizătură rotundă din mijlocul irisului , prin care se face adaptarea vederii în funcție de luminozitate , de distanță etc . ; lumina ochiului . 2. ( Fiz . , în sintagmele ) Pupilă de intrare = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde într - un instrument optic . Pupilă de ieșire = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează conul de raze de lumină emergente dintr - un sistem

 

AIEVEA

... AIÉVEA adv . , adj . I. Adv . 1. În realitate . 2. Lămurit ; clar , limpede . 3. ( Înv . ) În văzul tuturor , pe față ; deschis . II. Adj . Real

 

ALGEBRĂ

ALGÉBRĂ s . f . 1. Teorie a operațiilor privind numerele reale ( pozitive ori negative ) sau complexe și rezolvarea ecuațiilor prin substituirea prin litere a valorilor numerice și a formulei generale de calcul numeric particular . 2. ( În sintagma ) Algebra logicii = parte a logicii matematice care cuprinde calculul propozițiilor , claselor și

 

ANTEDATĂ

ANTEDÁTĂ , antedate , s . f . Dată anterioară celei considerate ca prezentă sau anterioară unei date reale . - Ante - + dată ( după fr .

 

ANTEDATA

ANTEDATÁ , antedatez , vb . I . Tranz . A pune pe un act , pe o scrisoare etc . o dată anterioară celei reale . - Ante - + data ( după fr .

 

AUTOLINIȘTIRE

AUTOLINIȘTÍRE s . f . Atitudine pasivă în urma unor succese ( reale sau aparente ) . [ Pr : a - u - ] - Auto ^1 - +

 

COMPACITATE

COMPACITÁTE s . f . Raportul dintre greutatea specifică aparentă a unui material granular sau poros și greutatea lui specifică reală ; p . gener . însușirea de a fi

 

CONCRET

... CONCRÉT , - Ă , concreți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care poate fi perceput cu simțurile ; real

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...