Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INFATUAT, INFATUARE, ÎNFUMURA, ÎNFUMURAT, ÎNGÂMFA, ÎNGÂMFAT ... Mai multe din DEX...

INFATUA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INFATUÁ, infatuez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) înfumura, a (se) îngâmfa. [Pr.: -tu-a] - Din fr. infatuer.

Sursa : DEX '98

 

INFATUÁ vb. tr., refl. a (se) îngâmfa, a (se) înfumura. (< fr. /s'/infatuer, lat. infatuare)

Sursa : neoficial

 

INFATUÁ vb. v. îngâmfa.

Sursa : sinonime

 

infatuá vb. (sil. -tu-a), ind. prez. 1 sg. infatuéz, 1 pl. infatuăm (sil. -tu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. infatuéze (sil. -tu-e-); ger. infatuând (sil. -tu-ând)

Sursa : ortografic

 

A SE INFATU//Á mă \~éz intranz. A deveni foarte fudul; a se crede om superior; a se umfla în pene; a se îngâmfa; a se împăuna; a se înfumura. /infauter

Sursa : NODEX

 

INFATUÁ vb. I. tr., refl. (Rar) A (se) înfumura, a (se) îngâmfa. [Pron. -tu-a, p.i. 3,6 -uează. / < fr. infatuer, it. infatuare].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru INFATUA

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru INFATUA.

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INFATUA

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru INFATUA.

INFATUAT

INFATUÁT , - Ă , infatuați , - te , adj . Plin de sine însuși , îngâmfat , înfumurat . [ Pr . : - tu -

 

INFATUARE

... INFATUÁRE , infatuări , s . f . Acțiunea de a ( se ) infatua ; îngâmfare , înfumurare . [ Pr . : - tu - a - ] - V. infatua

 

ÎNFUMURA

... vb . I . Refl . A se comporta cu îngâmfare , a - și da aere , a se îngâmfa , a se infatua

 

ÎNFUMURAT

ÎNFUMURÁT , - Ă , înfumurați , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Îngâmfat , încrezut , închipuit , infatuat . - V.

 

ÎNGÂMFA

... mândri , a se fuduli , a se făli ; a fi încrezut , a fi trufaș , a se infatua

 

ÎNGÂMFAT

ÎNGÂMFÁT , - Ă , îngâmfați , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care are o părere foarte bună despre sine ; încrezut , fudul ; vanitos , orgolios , infatuat . - V.