Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:OPUNE, OPUS, AMNAR, BILATERAL, COLȚ, COMPLEX, ISOSCEL, LĂȚIT, NISETRU, STURZ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului LAT: LAȚ.

 

LAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LAT, -Ă, (1) lați, -te, adj. (2) laturi, s.n. 1. Adj. Care are o lățime (relativ) mare. * Loc. adj. Lat în spate (sau în spete) = bine legat, voinic, * Expr. A spune vorbe mari și late = a spune vorbe pompoase, dar fără conținut. (Fam.) A fi lată (rău sau de tot), se spune pentru a arăta o situație a luat proporții grave, îngrijorătoare. (Fam.) A o face lată (rău sau de tot) = a) a petrece strașnic, a face un mare chef; b) a face (fără voie) o poznă, o gafă, o prostie. ** (Fam.) Întins la pământ (fără simțire sau mort). * Expr. A lăsa (pe cineva) lat = a) a bate (pe cineva) foarte tare (lăsându-l în nesimțire); b) a uimi, a impresiona puternic (pe cineva). 2. S.n. Partea lată (1) a unui obiect; lățime. * Un lat de palmă (sau de mână) = măsură populară de lungime, egală cu lățimea unei palme obișnuite cu degetele lipite. * Loc. adv. De-a latul = în curmeziș. - Lat. latus.

Sursa : DEX '98

 

Latîngust, strâmt

Sursa : antonime

 

LAT s. v. păduche.

Sursa : sinonime

 

LAT adj., s. 1. adj. larg, mare. (Pălărie cu boruri \~.) 2. s. v. lățime.

Sursa : sinonime

 

lat adj. m., pl. lați; f. sg. látă, pl. láte

Sursa : ortografic

 

lat (foaie de pânză) s. m., pl. lați

Sursa : ortografic

 

lat (lățime) s. n., pl. láturi

Sursa : ortografic

 

LAT látă (lați, láte) 1) Care are o întindere mare pe transversală; extins în lățime. Pânză \~ă. Frunte \~ă. * \~ în spate (sau în spete) bine dezvoltat fizicește. A o face lată a) a trage un chef strașnic; b) a face inconștient o boroboață. 2) fam. Care este în stare de nesimțire; întins fără mișcare. * A rămâne (sau a cădea) \~ a cădea fără simțire la pământ. A lăsa pe cineva \~ a bate (pe cineva), lăsându-l în nemișcare. A fi \~ de foame a fi istovit de foame; a fi foarte flămând. /<lat. latus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruLAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 322 pentruLAT.

Mihai Eminescu - Sarmis

Mihai Eminescu - Sarmis Sarmis de Mihai Eminescu Mijește orizonul cu raze depărtate, Iar marea-n mii de valuri a ei singurătate Spre zarea-i luminoasă pornește să-și unească Eterna-i neodihnă cu liniștea cerească. Natura doarme dusă, tăriile în pace. Din limpedea nălțime pe-alocuri se disface O stea, apoi iar una; pe ape diafane Iși limpezesc în tremur pe rând a lor icoane. Tot mai adânc domnește tăcerea înțeleaptă ­ Se pare cum că noaptea minunea și-o așteaptă. Deodată luna-ncepe din ape să răsaie Și pân- la mal durează o cale de văpaie. Pe-o repede-nmiire de unde o așterne Ea, fiica cea de aur a negurei eterne. Cu cât lumina-i dulce pe lume se mărește. Cresc valurile mării și țărmul negru crește Și aburi se ridică din fund de văi spre dealuri. O insulă departe s-a fost ivind din valuri, Părea că s-apropie mai mare, tot mai mare, Sub blândul disc al lunii, stăpânitor de mare. Din umbra de la maluri s-a desfăcut la larg O luntre cu-a ei pânze sumese de catarg. Tăind în două ...

 

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj

Vasile Alecsandri - Cucoana Chiriţa în voiaj Cucoana Chirița în voiaj de Vasile Alecsandri Cântecel comic Cântat de dnul Millo, la Teatrul din București. (Teatrul reprezintă un salon.) CHIRIȚA (în costum ridicol de voiaj, intră zburdalnic. Ea poartă malacof exagerat, tocă de catifea neagră cu flori, pene și cordele stacoșii etc.) (Ea cântă pe aria “Royal tambourâ€�:) Iată-mă-s! am sosit Dintr-o călătorie În care-am pătimit O sută de șotii ș-o mie. Dar, zău, nu mă căiesc, Nu-mi pasă de nimică; Eu sunt zdragon și mă numesc Chirița cea voinică. Ce voiagiu minunat! Ce frumos m-am primblat! În urmă-mi am lăsat Un nume lăudat. Plecăciune, boieri. (Se închină.) De mult nu ne-am văzut. Sănătoși!... Dar cucoanele? și copiii? bine? Mă bucur. Aud? și mie precum vedeți îmi merge de minune... sărut ochișorii. (Se întoarce în loc de-și arată talia.) Am fost la Paris de mi-am așezat plodu la școală ca să învețe politica, pentru că-n ziua de astăzi, la noi, un om ce nu știe politica nu plătește nici chiar cât jilțul cel stricat care s-a vândut cu doba la București pentru plată de impozit... ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman)

Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) Cetatea Albă (Akerman) de Dimitrie Bolintineanu Știți voi câte valuri se ridic pe mare Când o vijelie suflă cu turbare? Astfel sunt la număr mândrii musulmani Ce-apără cetatea sclavă de mulți ani! Într-un fluviu d-aur, soarele lucește Și pe coifuri, arme, focu-i strălucește. Ștefan stă sub cortu-i împletit cu fir; Cetele Moldovei lângă el deșir. Pasă dorobanii cei cu coapse late, Cu sclipoase coifuri în argint lucrate. Îi urmez panțirii ce pe cai în spume, Ca ușoare vânturi, lunecă prin lume. Călărașii țării pe vânoși fugari, Îmbrăcați în zale ca bătrâni stejari. Între toți curtenii pasă cu mândrețe, În veșminte d-aur, cu frumoase fețe. Apoi toporanii de securi armați Și codrenii ageri și de toți stimați, Ziși și pieptul țării, căci aveau chemare S-apere Moldova de oștiri tătare. După dânșii pasă sprinteni vânători Renumiți în lupte ca săgetători. Și tunarii țării toți în negre poarte, Pestrițate-n roșu, crud simbol de moarte. Mai veneau în urmă oști de mercenari, Cei cu fruntea mică, ce se zic tătari. Unguri lați în spete, cu mustăți stufoase, Leși cu părul galben, cu cerbice groase, Apoi tighinenii și-alți republicani Pasă ...

 

Vasile Alecsandri - Mihu copilul

... Ș-apucă drumul Că ești cu Mihul! Lasă-n urmă-ți teamă, Că te iau pe seama Istor brațe groase, Groase și vânoase, Istuia piept lat, Lat ș-înfășurat, Istui păloșel Cu buza de-otel. Unguru-i fălos, [8] Nu-i primejdios, Gura lui e mare, Dar nu mușcă tare. Câți sunt ...

 

Vasile Alecsandri - Serb-sărac

... întărește Cu floarea trifoiului, Hrana dulce-a roiului." ,,De-adăpat cu ce-l adapă?" ,,Tot cu lăptișor de iapă, De și-l face lat pe sapă. Ș-așa, frate, mult mă tem De căzlarul din harem Și de mândru-i bidiviu Cu sânge de argint viu; Că pe el ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Zmeoaica

Ştefan Octavian Iosif - Zmeoaica Zmeoaica de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Zorește-ți fugarul și-aține-te bine ! Căci iată Zmeoaica cu chipul hidos Pe urmele noastre pornit-a, și vine Purtată în goană, ca norul de vînt, C-o falcă în cer și cu alta-n pămînt ! — N-ai teamă, copilă de crai, căci cu noi E Galben-din-soare, copilă, n-ai teamă ! Aruncă năframa cea scumpă-napoi, Să crească un codru năstrușnic de-aramă : Pîn'dinții Zmeoaicei, rozînd, s-or toci, Noi fi-vom departe, departe de-aci ! — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Nu simți tu dogoarea arzîndu-te-n spate ? E crunta Zmeoaică cu chipul hidos : Rozînd la copaci, prin pădure străbate. Ea vine cumplită, cu părul vîlvoi, Și dacă ne-ajunge, Aman e de noi ! — N-ai teamă, tu, mîndră copilă de crai, N-ai teamă, al inimei mele tezaur ! Aruncă-i tu pieptenul de-aur ce-l ai, Pe loc să se facă un munte de aur. Ah, iată-l cum crește cu vîrful în cer — Să-l roadă Zmeoaica cu dinții de fier ! — ...

 

Alexandru Macedonski - Primăvara (Macedonski)

... dormiți sub liliac.     Pe sub cais Din aripi bate albul vis De-o inocență răpitoare: Amanți cu inimi arzătoare, E fericirea sub cais.     Sub nucul lat Te afli însă izolat Și-n umbra lui îmbătătoare Trecutul naște ca o floare Ah! de-aș muri sub nucul lat

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele

... crucile ! De lăcomia dracului, cînd ești lacom, nici crucile, nici viețile sfinților nu te scapă. Uite așa, îi rămăsesee pe suflet slăninele, groase ca un lat de palmă. Le simțea pe limbă și în cerul gurii. Pravoslavnicul așteptă pînă după miezul nopții fără să închiză ochii, trudindu-se cu gîndul cum ...

 

Cezar Bolliac - Sila

Cezar Bolliac - Sila Sila de Cezar Bolliac Informații despre această ediție Era o iarnă aspră ș-o noapte ce-ngrozește, Și crivățul, cu viscol, mugea precum mugește     Un taur ce-a rănit. Într-un cătun de laturi a unui sat mai mare, O rază îngînată de slabă luminare     Subt un troian albit. Troianul era casă, cășcioară locuită, Ce-i astupa nemeții intrarea umilită —     Bordei de muncitor ; Și raza îngînată venea dintr-o lumină D-o flacără-n cenușă ce vălvăia în tină     Pe un uscat cotor. Cu furcile în brîne, cu fețele voioase, Întind cît pot cu fusul din caiere stufoase     Două femei cîntînd. Bătrînă este una, ca iarna de albită, Iar alta este jună, bălaie și iubită     De cîți o văd rîzînd. P-un pat de paie numai un biet bătrîn bolește. Femeile, cu rîndul, cînd el se dezvelește,     Se duc de-l învelesc. Și rîd cînd văd că fierbe în oală o găină Ce-au căpătat pe lucru de la a lor vecină :     Căci tortu-i omenesc. Oftă bătrîna însă și zise către fiică : — „Cînd am luat pe tat'tău, pe cînd erai tu mică,     Eram mai fericiți ; ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Șerbănești

... în lume liber și-a luat." Cum în vijelie frunza cea stricată Zace pe sub arbori tristă, răsturnată, Se dobor străinii peste câmpul lat

 

Dimitrie Bolintineanu - Bârlad

Dimitrie Bolintineanu - Bârlad Bârlad de Dimitrie Bolintineanu Turcii intră-n țară, trec, se grămădesc, Alții totd-odată la hotar murgesc. Dar Ștefan cel Mare cu oștile sale Spre Bârlad se duce și-i așteaptă-n cale. Un boier îi zice: — ,,Doamne! Mulți mai sânt, Mulți se varsă turcii pe acest pământ!" Ștefan îi răspunde: — ,,Și mai bine-mi pare. Nu vom sta noi nimeni fără de lucrare." Zice. Late valuri cetele-i pornesc. Pulberea se-nalță, armele lucesc. Domnul pune oastea sub trei capi de țară. Avangarda pleacă... Lupta-ncepe-amară. Numărul lor mare pe moldavi îi strânge. Soarele s-ascunde sub un nor de sânge, Noaptea împrumută zilei val de dor, Negură și pâclă pe pământ cobor. Cum din munți coboară două repezi unde, Se-ntâlnesc pe cale, scot mugiri profunde, Apoi preunate, pe un singur pat, Spumegă și-aleargă, și-alergând se bat. Astfel se-ntâlniră ambele armate Și d-a lor lovire par împovărate. Oameni puși să sune, prin adânci păduri, Sună din cimpoaie, buciume, tamburi. Turcii stau și-ascultă larma depărtată! Cu trei alte armii cred că-au să combată. Râul îi constrânge. Umbra ce s-a-ntins Îndoiește ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruLAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruLAT.

Ezechiel Capitol 40

... prăjină. 6 A mers la poarta de răsărit, și i -a suit treptele. A măsurat pragul porții, care era lat de o prăjină, și celalt prag care era lat de o prăjină. 7 Fiecare odaie de pază era lungă de o prăjină, și largă tot de o prăjină. Între fiecare două odăi de pază ... cu cari se jungheau vitele pentru arderi de tot și pentru celelalte jertfe. 43 Pe din lăuntru casa avea de jur împrejur pervazuri de un lat de mînă, cari slujeau ca mese pentru carnea jertfelor. 44 Afară din poarta dinlăuntru erau două odăi pentru cîntăreți în curtea dinlăuntru: una era alături ...

 

Ezechiel Capitol 45

... în toată întinderea ei. 2 Din bucata aceasta veți lua pentru sfîntul Locaș cinci sute de coți în lung și cinci sute de coți în lat, în patru laturi; și cinci zeci de coți ca loc slobod de jur împrejur. 3 Din această întindere să măsori o bucată lungă de douăzeci ... slujesc în casă, să li se dea în stăpînire un ținut de douăzeci și cinci de mii de coți în lung și zece mii în lat, pentru cetățile în cari vor locui împreună cu douăzeci de odăi. 6 Să dați și cetății o moșie de cinci mii de coți în lat ...

 

Ezechiel Capitol 48

... în lățime. 10 Această parte sfîntă va fi a preoților: douăzeci și cinci de mii de coți la miază noapte, zece mii în lat la apus, zece mii în lat la răsărit, și douăzeci și cinci de mii în lung la miazăzi. În mijloc însă va fi sfîntul Locaș al Domnului. 11 Ea va fi ... Domnului, lîngă hotarul Leviților. 13 Leviții vor avea, alăturea cu hotarul preoților, douăzeci și cinci de mii de coți în lung și zece mii în lat, douăzeci și cinci de mii în toată lungimea și zece mii în lățime. 14 Nu vor putea să vîndă nimic din ea nici să schimbe ... pîrgă a țării nu va putea fi înstrăinată, căci este închinată Domnului. 15 Ceilalți cinci mii de coți însă, cari mai rămîn în lat înaintea celor douăzeci și cinci de mii, vor fi dați cetății ca loc obicinuit, pentru locuințe și pășune; și cetatea va fi la mijloc. 16 ... lui Israel. 20 Toată partea sfîntă va fi de douăzeci și cinci de mii de coți în lung și douăzeci și cinci de mii în lat ...

 

Ezechiel Capitol 43

... palmă mai lung decît cotul obicinuit. Temelia era înaltă de un cot, și lată de un cot; și pervazul dimprejur avea o lățime de un lat de mînă; aceasta era propteaua altarului. 14 Dela temelia de pe pămînt pînă la pervazul de jos erau doi coți, și o lățime de un ...

 

Exodul Capitol 37

... cu aur curat, și i -a făcut un chenar de jur împrejur. 12 I -a făcut împrejur un pervaz de un lat de mînă, pe care a făcut un chenar de jur împrejur. 13 A turnat pentru masă petru verigi de aur, și ...

 

1 Imparati Capitol 7

... fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de treizeci de coți, și un alt pridvor înainte cu stîlpi și trepte în față. 7 A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde ... trei întorși spre răsărit; marea era deasupra lor, și toată partea dinapoi a trupurilor lor era înlăuntru. 26 Grosimea ei era de un lat de mînă; și marginea ei era ca marginea unui potir, făcută ca floarea crinului. Avea o încăpere de două mii de vedre. 27 A ...

 

Exodul Capitol 25

... o poleiești cu aur curat, și să -i faci un chenar de aur de jur împrejur. 25 Să -i faci împrejur un pervaz de un lat de mînă; peste el să pui un chenar de aur de jur împrejur. 26 Să faci pentru masă patru verigi de aur, și să pui ...

 

Ezechiel Capitol 41

... în fața Locului prea sfînt erau ceva care se vedea 22 ca un altar de lemn, înalt de trei coți, lung de doi coți și lat de doi coți. Colțurile, temelia, și pereții lui erau de lemn. Omul acela mi -a zis: ,,Aceasta este masa care este înaintea Domnului ...

 

Exodul Capitol 36

Exodul Capitol 36 Exodul 35 Exodul Capitol 36 1 Bețaleel, Oholiab, și toți bărbații iscusiți în cari pusese Domnul înțelepciune și pricepere, ca să știe să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș, au făcut totul după cum poruncise Domnul. 2 Moise a chemat pe Bețaleel, Oholiab, și pe toți bărbații iscusiți în mintea cărora pusese Domnul pricepere, și anume pe toți cei cu tragere de inimă la lucrul acesta ca să -l facă. 3 Ei au luat dinaintea lui Moise toate prinoasele, pe cari le aduseseră copiii lui Israel ca să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș. Chiar și dupăce se începuse lucrarea, tot se mai aduceau lui Moise, în fiecare dimineață, daruri de bună voie. 4 Atunci toți bărbații iscusiți, prinși la toate lucrările sfîntului locaș, și-au lăsat fiecare lucrul pe care -l făceau, 5 și au venit de au spus lui Moise: ,,Poporul aduce mult mai mult decît trebuie pentru facerea lucrărilor, pe cari a poruncit Domnul să le facem.`` 6 Moise a pus să strige în tabără că nimeni, fie bărbat fie femeie, să nu mai aducă daruri pentru sfîntul locaș. Au oprit astfel pe popor să ...

 

1 Imparati Capitol 6

... împrejur, cari înconjurau zidurile casei, Templul și sfîntul locaș; și a făcut astfel odăi lăturalnice de jur împrejur. 6 Catul de jos era lat de cinci coți, cel dela mijloc de șase coți, iar al treilea de șapte coți; căci pe partea deafară a casei a ...

 

2 Cronici Capitol 4

... 2 Cronici Capitol 4 2 Cronici 3 2 Cronici Capitol 4 1 A făcut un altar de aramă, lung de douăzeci de coți, lat de douăzeci de coți, și înalt de zece coți. 2 A făcut marea turnată. Ea avea zece coți dela o margine la alta ... întorși spre răsărit; marea era așezată pe ei, și toată partea dindărăt a trupurilor lor era înlăuntru. 5 Grosimea ei era de un lat de mînă, și marginea, ca marginea unui pahar, era făcută în felul unei flori de crin. Puteau să încapă în ea trei mii de bați ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruLAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 337 pentruLAT.

OPUNE

OPÚNE , opún , vb . III . 1. Tranz . A pune în fața cuiva sau a ceva , ca împotrivire , un lucru , un argument etc . 2. Tranz . A pune față în față două sau mai multe ființe sau lucruri pentru a scoate în evidență , prin comparație , deosebirile dintre ele . 3. Refl . ( Despre unghiuri ) A fi așezat , într - o figură geometrică , în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi ; ( despre laturi ) a fi așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri . [ Prez . ind . și : ( reg . )

 

OPUS

ÓPUS^1 , opusuri , s . n . ( Muz . ) Termen care denumește , împreună cu un număr de clasificare , o operă a unui compozitor , potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale . [ Scris și ( prescurtat ) : op ] OPÚS^2 , - Ă , opuși , - se , adj . 1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva , în partea dimpotrivă ; p . ext . ( despre fenomene , caractere , legi ) care nu se poate împăca cu altul ; contrar , potrivnic . 2. ( Mat . ; despre unghiuri ) Care este așezat , într - o figură geometrică , în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi ; ( despre laturi ) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre

 

AMNAR

... cu ajutorul căruia se învârtește și se fixează sulul la războiul de țesut . 4. ( Reg . ) Dispozitiv cu ajutorul căruia se ridică sau se coboară fierul lat al plugului . [ Var . : ( reg . ) amânár s . n . ] - A + mânar [ e ] ( < lat

 

BILATERAL

BILATERÁL , - Ă , bilaterali , - e , adj . 1. Care are două părți ( sau două laturi ) opuse , simetrice . 2. Care privește în același timp două laturi sau aspecte ( fundamentale ) ale unui întreg . 3. ( Despre date , contracte , convenții ) Care obligă în mod reciproc părțile

 

COLȚ

COLȚ , colțuri , ( I , II 4 ) s . n . colți , ( II , III ) s . m . I. S . n . 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri . 2. Porțiune dintr - un obiect sau dintr - un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui . 3. Loc îndepărtat , retras , dosnic ; refugiu , ascunziș . II. S . m . 1. Dinte al animalelor ( p . ext . și al oamenilor ) , în special caninul . 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei , furcii sau ale altor instrumente asemănătoare . 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață ; țintă . 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă , de gheață etc . 5. Vârful plantelor , în special al ierbii , la începutul dezvoltării lor , când încolțesc . 6. Compus : colții - babei = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate , cu flori galbene și cu fructe țepoase ( Tribulus terrestris ) . III. S . m . 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe ; dantelă împletită în această formă . 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe

 

COMPLEX

COMPLÉX , - Ă , complecși , - xe , adj . , s . n . 1. Adj . Format din mai multe părți ; care îmbrățișează , care întrunește în sine mai multe laturi sau elemente diferite . 2. S . n . Întreg , unitate formată din mai multe părți , din mai multe elemente ; sistem care întrunește în sine mai multe laturi , care îmbrățișează mai multe domenii ; combinare , asociere într - un tot a mai multor fenomene , stări de lucruri etc . 3. S . n . Ansamblu de tendințe inconștiente formate în copilărie pe baza anumitor relații familiale și sociale , care determină comportarea ulterioară a

 

ISOSCEL

ISOSCÉL , isoscele , adj . ( Despre un triunghi ) Care are două laturi egale ; ( despre un trapez ) ale cărui laturi neparalele sunt

 

LĂȚIT

... LĂȚÍT , - Ă , lățiți , - te , adj . Devenit mai lat sau mai plat ; care are un aspect lat

 

NISETRU

... nisetri , s . m . Pește mare , răpitor , cu corpul alungit și îndesat , având pe laturi și pe spate plăci cornoase , cu capul mic și botul scurt , lat

 

STURZ

... pene brune pe spate și albe - gălbui ( cu pete brune ) pe piept , care se hrănesc cu insecte , viermi , fructe etc . ( Turdus ) . - Refăcut din pl . turdi ( < lat . turdus , influențat probabil de lat

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...