Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ROND, CHEHAIA, DEFILA, EXARH, TRANSPORTA ... Mai multe din DEX...

INSPECȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INSPÉCȚIE, inspecții, s.f. Control, verificare autorizată a unei activități, cercetare a îndeplinirii anumitor dispoziții, hotărâri etc. - Din fr. inspection, lat. inspectio.

Sursa : DEX '98

 

INSPÉCȚIE s. f. 1. control, verificare a felului cum funcționează un serviciu, cum se execută unele dispoziții etc. 2. (med.) examen vizual al unui bolnav, urmărind culeagă detalii semnificative pentru stabilirea investigațiilor și a diagnosticului. (< fr. inspection, lat. inspectio)

Sursa : neoficial

 

INSPÉCȚIE s. 1. v. control. 2. (MIL.) (înv.) șmotru. (\~ a unei unități.)

Sursa : sinonime

 

inspécție s. f. (sil. -ți-e), art. inspécția (sil. -ți-a), g.-d. art. inspécției; pl. inspécții, art. inspécțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

INSPÉCȚI//E \~i f. 1) Control oficial, amănunțit asupra unui sector de activitate (a unor persoane, organizații, instituții etc.); revizie. 2) Funcție de inspector; inspectorat. [G.-D. inspecției; Sil. in-spec-ți-e] /inspection, lat. inspectio, \~onis

Sursa : NODEX

 

INSPÉCȚIE s.f. Control, verificare a felului cum funcționează un serviciu, cum se execută unele dispoziții etc. [Gen. -iei. / cf. fr. inspection, lat. inspectio].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruINSPECȚIE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruINSPECȚIE.

Ion Luca Caragiale - Reformă

... bun bacșiș de la vodă și la moment a gătit straiele și ciubotele ministrului. Suveranul și ministrul au plecat foarte voioși să facă inspecție

 

Gheorghe Asachi - Caminul

... franțuzește șemine, este acel horn elegant întrebuințat pentru încălzirea saloanelor. Cuvântul e dedus de la camin (horn), de la care vechea dregătorie caminar, ce avea inspecție asupra ogeagurilor curții domnești, precum stolnicul se îngrijea de masă, pitariul de pâine etc. Astă denumire nu ni se pare neologism, ci veche ca și ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

... de dimineață. Cucoana stă un minut la gânduri, dar nu poate rezista mult; coboară din caretă și intră foarte înțepată în prăvălie... După o scurtă inspecție și o lungă tocmeală, în timp ce aspiră cu nesațiu caracteristica atmosferă, îmbibată de atâtea parfumuri grase și pofticioase, o atmosferă de care-i era ...

 

Emil Gârleanu - Grușan

Emil Gârleanu - Gruşan Grușan de Emil Gârleanu Lui Costin Petrescu Făcusem inspecția și mă grăbisem să ajung în odaia largă, de scânduri, a cantinei, în care ne întâlneam, în fiecare seară, ofițerii aflați în tabără. Veneam cu toții, și tineri și bătrâni, mulțumiți că puteam sta puțin, unii lângă alții, fără să fim strânși în chinga legilor militărești. Astă-seară se adunaseră mai mulți ca de obicei, căci veniseră și ofițerii regimentului de cavalerie ce sosise dimineață. Toți vorbeau despre una și alta; eu îmi așteptam ceaiul obișnuit, când intră un căpitan de călărași, salută pe maiorul ce sta la o parte, singur, apoi se îndreptă spre alți doi căpitani bătrâni, camarazi de-ai lui, și le spuse tare: — Știți că s-a împușcat Grușan? Uite, citiți... Se făcu tăcere. Unul din căpitani luă jurnalul și citi cu glas tare: — Aseară s-a împușcat generalul în retragere Grușan. Pricina acestei fapte e necunoscută. Omul acesta nici nu putea să moară altfel, zise căpitanul. Iar cel ce adusese vestea se întoarse spre ofițerii tineri și le spuse: — Ei, băieților, voi nu știți cine a fost Grușan; n-ați văzut ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea Domnul Vucea de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Auzisem eu de turci, de muscali și de nemții cu coadă; ziua, la miaza-mare, îi vedeam înaintea ochilor cu paloșe late, cu sulițe lungi, călări pe cai, sărind gardurile mahalalei, ca și cum ar fi sărit o dâră de bou; îi vedeam robind roate de copii și de muieri, lăsând în urma lor jale și nori groși de pulbere. Dar oricât m-ar fi spăimântat și fericit lumea basmelor ș-a poveștilor, când mi-aduceam aminte că de la S-tă Mărie o să trec la Școala domnească, din coloarea de negru, uitam și de turci, și de muscali, și de nemții cu coadă, și de "țara cocorilor". Mă apropiam cu gândul, sfiicios, tremurând, d-acea vestită școală, ca de un urs împăiat, gata să fug. Mi-era frică și mi-era dragă. Și mi-era dragă fără să bănuiesc nici cum e, nici unde e. Două lucruri aflasem: că e "domnească", iar nu cum era a noastră din curtea bisericii, și că dascălul e "profesor", trebuind să-i zici "Domnul", iar nu cum îi ziceam noi, la al nostru, "Nea Nicuță". De ...

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară. La așa stare, trebuia, se-nțelege, să se oprească ochii tâlharilor. Într-o seară, părintele Iancu a făcut prostia să rămână acasă singur de tot: pe bătrână a trimis-o cu trăsura la târg, cu un ...

 

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Pe drumul desfundat de ploi, înainta o trăsură cu greu. Câmpul era totuna de apă. Se lăsa noaptea, și frigul începeasă amorțească crestele bulgărilor de noroi, iar bălțile prindeau o pojghiță subțire de gheață — ceea ce făcea drumul și mai anevoios. Caii, asudați, mergeau prin șleau, sunând dintelencele lor monotone: erau patru înaintași, toți tineri, deprinși cu vremea rea și cu noroaiele, fiindcă erau născuțiîn herghelie, la țară. Văzuseră ei multe, de când erau la grajd:pripoare, zăpezi, ape mari, și mai cu seamă țăpoiul lui Stoicavizitiul; așa că greutățile de acum nu i-ar fi oprit din mers, dacă nu-i opreau hățurile. În adevăr, Stoica, beat mort, ca să-și țină cumpăna pe capră, se rezema în hățuri. Atunci trăsura se oprea. La fiecare popas, se auzea stăpânul înjurând: — Mă bețivule, mă, nu te-ai mai trezit! ?... Mă! Și la fiecare "mă", răsuna câte un ghiont în spinarea vizitiului, dar fără nici un câștig: pe dinafară cojocul gros, pedinăuntru rachiul ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruINSPECȚIE

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruINSPECȚIE.

ROND

... n . Piațetă rotundă de unde pornesc mai multe artere de circulație , având adesea la mijloc o plantație de flori sau un monument . 3. S . n . Inspecție de noapte care se face la un post de pază militar pentru a controla santinelele ; p . ext . oamenii care fac această inspecție . 4. S . n . ( Cor . ) Mișcare circulară a piciorului , executată liber pe sol sau în aer . 5. Adj . ( În sintagmele ) Scriere ( sau literă ) rondă ...

 

CHEHAIA

CHEHAIÁ , chehaiele , s . f . 1. ( Reg . ) Șef al pădurarilor . 2. ( Înv . ) Slujbaș vamal ; șef de poștă . 3. ( Înv . ) Intendent al vizirului sau al unui pașă turc , însărcinat cu inspecția curții acestora . 4. ( Înv . ) Reprezentant al domnilor români pe lângă Poarta otomană . [ Var . : cheháie , chiháie s .

 

DEFILA

DEFILÁ , defilez , vb . I . Intranz . ( Despre trupe sau despre o mulțime ) A trece în pas cadențat în coloană ( de marș ) prin față comandanților sau reprezentanților autorităților , pentru a da onorul , cu ocazia unei parade , a unei serbări sau a unei inspecții ; ( despre persoane , cortegii ) a trece în șir ( prin față

 

EXARH

... de mitropolit și inferioară aceleia de patriarh , care se conferea , prin delegație , de către patriarhia din Constantinopol ; persoană care deținea această demnitate . 3. Organ de inspecție

 

TRANSPORTA

... a duce , a purta . 2. Refl . A se duce la fața locului ( pentru o constatare judiciară , pentru o anchetă , o inspecție etc . ) ; a se deplasa . 3. Tranz . Fig . ( Livr . ) A aduce pe cineva într - o stare de uitare de sine , în urma ...