Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BÂNTUI, BATE, CONDRONIU, CU, INEAȚĂ, LIVEDE, MUSCEL, NUCET, OGRADĂ, OMĂTUȚE ... Mai multe din DEX...

LIVADĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LIVÁDĂ, livezi, s.f. 1. Suprafața de teren plantată cu pomi fructiferi. 2. Întindere de pământ pe care se lasă crească iarba pentru cosit sau pentru pășunat. [Var.: (reg.) livéde s.f.] - Din bg. livada, ucr. levada.

Sursa : DEX '98

 

LIVÁDĂ s. pomet, (înv. și reg.) sad, (reg.) ogradă, pomăret, pomărie, pomăriște, pomărit, (Maram., Transilv., Ban. și nordul Mold.) rât. (O \~ de pruni.)

Sursa : sinonime

 

livádă s. f., g.-d. art. livézii; pl. livézi

Sursa : ortografic

 

LIV//ÁDĂ \~ézi f. 1) Suprafață de teren plantată cu pomi fructiferi. 2) rar Loc pe care crește iarbă pentru cosit sau pentru pășunat. /livada, ucr. levada

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruLIVADĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 91 pentruLIVADĂ.

Alecu Donici - Vulpea în livadă

... Alecu Donici - Vulpea în livadă Vulpea în livadă de Alecu Donici O vulpe au intrat odată Flămândă în livadă. Și poamele văzând, frumoase, coapte bine, S-au bucurat prea mult în sine, Dar bucuria ei au fost în mâini străine: Că prunele pe crengi ...

 

Ștefan Octavian Iosif - La fereastra spre livadă

... Ştefan Octavian Iosif - La fereastra spre livadă La fereastra spre livadă... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție La fereastra spre livadă Din copită murgul bate, Frîu de-argint să-i scot din ladă, Scumpă șea să-i pun în spate,     Să pornim iar împreună     Peste văi ...

 

Alphonse de Lamartine - Singurătatea

Alphonse de Lamartine - Singurătatea Adeseori pe munte, când soarele apune, Eu, obosit de gânduri, la umbră rezemat, În jos peste cămpie vederea-mi se repune, Privind cum se destinde cu-ncetul și treptat. Aici spumegă râul în undele-i muginde Și șerpuind se pierde în depărtat ascuns; Lacul colo-și revarsă apele lui dorminde, Pe care steaua serii ivită le-a pătruns. Seara-și aruncă încă o rază rubinoasă P-al munților nalt vârf de brazi încoronat; Ș-a umbrelor stăpână în caru-i rourat Pășaște, și albește o pânză fumegoasă. Religiosul sunet, curmând astă tăcere, În aer se revarsă din turnul goticesc; Pe călător oprește; și luciul câmpenesc Ne-nsuflă-n locul zilei o sfântă mângâiere. Dar sufletu-mi, l-această vedere felurită, Rece, nimic nu simte plăcere pe pământ; El înainte-mi este o umbră rătăcită: Soarele nu-ncălzește pe cei ce nu mai sânt. Stânce, colnice, dealuri, d-a rând le iau pe toate, Din margine la alta, d-apus la răsărit, Nimic nu las din lume, și văz că nu se poate Ferice eu în vruna mai mult a fi ursit. Ce pot afla în aste livezi, ...

 

Constantin Negruzzi - Idilie

Constantin Negruzzi - Idilie Idilie de Constantin Negruzzi (Satirii) Alcătuită de Constantin Negruzzi în 1824 Întru o dimineață a unii zile de vară când de abia începusă auritile zori a să răvărsa pe orizonul cel ca porfira și când roua dimineții răcorĂ© atmosfera ce aprinsă de arsițile soarelui, când toate pasărelile împreunĂ¡ frumoasăli lor glasuri spre a alcătui o armonie dulce de cântări spre lauda zâditoriului și când florile aceli de multe feliuri aducĂ© un miros plăcut, unde voi mai afla un așa frumos loc? (zice un satir cari duce în latile lui spate un mari burduf plin de must și suptsuoară o cupă și un bucium), unde un așa loc! (adaogĂ© el, căutând împregiurul lui) aice, iarbă verdi, aice răcoritoare umbră supt acești mari stejari, și ce aer minunat! De pe costișa aceasta privăsc cu dulceață pe vali oile pășunând în sunetul fluierului păstoresc. Iată și izvor cu o apă mai limpide și mai curată decât cristalul, aice am și acest rădiu prin cari razile soarelui nu pot răzbate, of! Aice voi șâdĂ©. Zâcând aceste cuvinte, au pus gios burdufu și poamile ci le culesăsă, după aceea turnând, be must, binecuvântând ...

 

Emil Gârleanu - Ca soarele!

... Emil Gârleanu - Ca soarele! Ca soarele! ... de Emil Gârleanu O casă, o livadă și-o curte mare. În casă stau stăpânii; în livadă sunt pomi roditori; în curte felurimi de păsări. Așa, în curtea aceasta s-au întâmplat multe și mărunte, căci unde-s păsări multe, dragostea-i ...

 

George Topîrceanu - C. Hogaș: Note din călătorie

... numaidecât sub o pocladă uriașă, potrivită parcă anume pe măsura persoanei sale lungi și deșirate, iar eu ieșii în cerdac și de acolo coborâi în livadă, ca să mă pot încânta în voie de priveliștea măreață a nopții aceleia. Din înalta împărăție a umbrelor, luna și stelele ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Singurătatea

Ion Heliade Rădulescu - Singurătatea Adeseori pe munte, când soarele apune, Eu, obosit de gânduri, la umbră rezemat, În jos peste cămpie vederea-mi se repune, Privind cum se destinde cu-ncetul și treptat. Aici spumegă râul în undele-i muginde Și șerpuind se pierde în depărtat ascuns; Lacul colo-și revarsă apele lui dorminde, Pe care steaua serii ivită le-a pătruns. Seara-și aruncă încă o rază rubinoasă P-al munților nalt vârf de brazi încoronat; Ș-a umbrelor stăpână în caru-i rourat Pășaște, și albește o pânză fumegoasă. Religiosul sunet, curmând astă tăcere, În aer se revarsă din turnul goticesc; Pe călător oprește; și luciul câmpenesc Ne-nsuflă-n locul zilei o sfântă mângâiere. Dar sufletu-mi, l-această vedere felurită, Rece, nimic nu simte plăcere pe pământ; El înainte-mi este o umbră rătăcită: Soarele nu-ncălzește pe cei ce nu mai sânt. Stânce, colnice, dealuri, d-a rând le iau pe toate, Din margine la alta, d-apus la răsărit, Nimic nu las din lume, și văz că nu se poate Ferice eu în vruna mai mult a fi ursit. Ce pot afla în aste livezi, ...

 

Urmuz - Cotadi și Dragomir

Urmuz - Cotadi şi Dragomir Cotadi și Dragomir de Urmuz Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru ca pana corbului e plin de mătreață și încărcat cu sclipitori și scumpi piepteni de bagă. Cotadi nu are niciodată pozițiunea verticală, din cauza unei îmbrăcăminte de șiță ce-i formează un fel de cuirasă și care, deși îl jenează teribil, o poartă însă cu o desăvârșită abnegație direct pe piele, sub cămașa țărănească cu ciucuri, de care nu se desparte niciodată. O particularitate a lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate ...

 

Emil Gârleanu - Întâmplarea

... și-a conului Nicu; s-a ridicat ușoară, din focul de găteje făcut de doi copilași, a zburat peste livadă și s-a coborât pe dranița putrezită de plopi. Și o flacără vie se ridică deodată, pălind strălucirea stelelor și rumenind tot satul ...

 

Emil Gârleanu - Bătrânii

Emil Gârleanu - Bătrânii Bătrânii de Emil Gârleanu Cucoana Casuca a pornit la o rubedenie, tocmai la Hârlău, luând și pe fiica dumisale, Anghelina, fată frumoasă, cu fața plină de voioșia celor 17 ani de copilărie; boierul Toader Racliș, soțul coanei Casuca, a rămas singur, cuc, în toată casa. Să-i treacă de urât, stă toată ziua, și chiar mănâncă, dimpreună cu boierul Gavrilă, căruia și lui îi plecase feciorul și soția la moșie, chemați de trebi și muncă. Și iată-i pe amândoi, față în față, la masa din sufrageria încăpătoare, pe a căreia ferești deschise străbate, în șopot dulce, freamătul livezii. Singuraticii au mâncat. Pe fața albă de olandă, pe care florile țesute strălucesc ca fulgii de omăt pe o pojghiță de gheață, resturile mâncării stau în farfurii de porțelan stropit cu flori albastre. Dinaintea boierului Toader se ridică o grămăjoară de fărmături. Dânsul, când vorbește la masă, sfarmă pâinea și o adună la un loc; obiceiul acesta e bucuria păsărilor din ogradă. La începutul căsniciei, cucoana Casuca, îndată ce vedea că degetele cuconului Toader încep să frământe miezul, îi apuca mâna și i-o ținea strânsă ca într-un clește. Într- ...

 

George Coșbuc - Dragostea păcurărească

George Coşbuc - Dragostea păcurărească Dragostea păcurărească de George Coșbuc Sună coasta; turma-ncet Preste câmpuri face-și calea; Latră câini de sună valea, Iar de-alături prin spinet Se ivește,-alene vine Flăcău nalt cu pasuri line. S-opresc turmele-n izvor Și din răcoroasa apă Ele-n vreme ce s-adapă, Păcuraru-n preajma lor Razimă-se de-un fag; șede Supărat, zdrobit se vede. Pe-a lui frunte nori s-adun Și privirile-i curate De grei picuri par udate; El tresare: nu-i semn bun, Căci tot stă căzut pe gânduri Și suspină-n dese rânduri. Cum nu-i neamțul blăstămat, Căci se face, ce se face, Multor feciori nu dă pace Și nici mie nu mi-a dat, Că m-a scos din sat afară Să mă ducă-n altă țară! Vai, și neamțul nu-i milos, Nu se uită și nu cată De-i ești frate, de-i ești tată, Numai om să fii frumos; Te dezbracă și te tunde Și cătană te răspunde. Iar cătană... n-ar fi greu Și plăcea-mi-ar, plăcea mie Să tot fiu în cătănie, Dac-aș fi-n pământul meu Să ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruLIVADĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruLIVADĂ.

1 Cronici Capitol 4

1 Cronici Capitol 4 1 Cronici 3 1 Cronici Capitol 4 1 Fiii lui Iuda: Pereț, Hețron, Carmi, Hur și Șobal. 2 Reaia, fiul lui Șobal, a născut pe Iahat; Iahat a născut pe Ahumai și Lahad. Acestea sînt familiile Țoreatiților. 3 Iată scoborîtorii tatălui lui Etam: Izreel, Ișma și Idbaș; numele sorei lor era Hațelelponi. 4 Penuel era tatăl lui Ghedor, și Ezer tatăl lui Hușa. Aceștia sînt fiii lui Hur, întîiul născut al Efratei, tatăl lui Betleem. 5 Așhur, tatăl lui Tecoa, a avut două neveste, Helea și Naara. 6 Naara i -a născut pe Ahuzam, pe Hefer, pe Temeni și pe Ahaștari: aceștia sînt fiii Naarei. 7 Fiii Heleei: Țeret, Țohar și Etnan. 8 Coț a născut pe Anub și Hațobeba, și familiile lui Aharhel, fiul lui Harum. 9 Iaebeț era mai cu vază decît frații săi; mamă-sa i -a pus numele Iaebeț (Trist), zicînd: ,,Pentru că l-am născut cu durere.`` 10 Iaebeț a chemat pe Dumnezeul lui Israel, și a zis: ,,Dacă mă vei binecuvînta și-mi vei întinde hotarele, dacă mîna Ta va fi cu mine, ...

 

Eclesiastul Capitol 2

Eclesiastul Capitol 2 Eclesiastul 1 Eclesiastul Capitol 2 1 Am zis inimii mele: ,,Haide! vreau să te încerc cu veselie, și gustă fericirea.`` Dar iată că și aceasta este o deșertăciune. 2 Am zis rîsului: ,,Ești o nebunie!`` și veseliei: ,,Ce te înșeli degeaba?`` 3 Am hotărît în inima mea să-mi veselesc trupul cu vin, în timp ce inima mă va cîrmui cu înțelepciune, și să stărui astfel în nebunie, pînă voi vedea ce este bine să facă fiii oamenilor supt ceruri, în tot timpul vieții lor. 4 Am făcut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sădit vii; 5 mi-am făcut grădini și livezi de pomi, și am sădit în ele tot felul de pomi roditori. 6 Mi-am făcut iazuri, ca să ud dumbrava unde cresc copacii. 7 Am cumpărat robi și roabe, și am avut copii de casă; am avut cirezi de boi și turme de oi, mai mult de cît toți cei ce fuseseră înainte de mine în Ierusalim. 8 Mi-am strîns argint și aur, și bogății ca de împărați și țări. Mi-am adus cîntăreți și cîntărețe, și desfătarea fiilor oamenilor: o mulțime de femei. 9 Am ajuns mare, mai ...

 

Isaia Capitol 19

Isaia Capitol 19 Isaia 18 Isaia Capitol 19 1 Proorocie împotriva Egiptului. Iată, Domnul călărește pe un nor repede și vine în Egipt. Idolii Egiptului tremură înaintea Lui, și li se îndoaie inima Egiptenilor în ei. 2 ,,Voi înarma pe Egipteni unii împotriva altora, și se vor bate frate cu frate, prieten cu prieten, cetate cu cetate, împărăție cu împărăție. 3 Duhul Egiptenilor va pieri din ei, și le voi nimici sfatul; atunci vor întreba pe idoli și pe vrăjitori, pe ceice cheamă morții și pe ghicitori. 4 Voi da Egiptul în mînile unui stăpîn aspru, și un împărat fără milă va stăpîni peste ei, zice Domnul, Dumnezeul oștirilor.`` 5 Apele mării vor seca, și rîul va seca și se va usca, 6 rîurile se vor împuți, canalele Egiptului vor fi goale și uscate, pipirigul și trestiile se vor vesteji. 7 Livezile Nilului de la îmbucătura rîului, și toate sămănăturile din valea rîului se vor usca, se vor preface în țărînă și vor pieri. 8 Vor geme pescarii, se vor boci toți cei ce aruncă undița în rîu, și ceice întind mreji pe ape vor fi nemîngîiați. 9 Ceice lucrează inul dărăcit, și ceice țes țesături albe vor fi ...

 

Ieremia Capitol 2

... morții, printr`un pămînt pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește nici un om?` 7 ,V`am adus într`o țară ca o livadă de pomi, ca să -i mîncați roadele și bunătățile; dar voi ați venit, Mi-ați spurcat țara și Mi-ați prefăcut moștenirea într`o urîciune ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruLIVADĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruLIVADĂ.

BÂNTUI

BÂNTUÍ , b ? ntui , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . ( Despre forțele naturii : la pers . 3 ) A lovi insistent și cu violență ( o regiune , recolta , livezile , satele etc . ) , producând pagube . A cutreiera . 2. Tranz . ( Înv . ) A împila , a chinui , a

 

BATE

BÁTE , bat , vb . III . I. 1. Tranz . și refl . A ( se ) lovi , a ( se ) izbi repetat și violent ( cu palma , cu pumnul , cu bățul , cu biciul etc . ) A bate peste obraji , peste gură , peste picioare . A bate la palmă , la tălpi , la spate . A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ) ; a birui un dușman în luptă , în război . 3. Tranz . A lovi , a izbi repetat ( cu un instrument potrivit ) un obiect , un material etc . în diverse scopuri . Gospodina bate covoarele . Bate fierul până - i cald . II. Intranz . 1. A izbi în ceva făcând zgomot ; a ciocăni ( la poartă , la ușă , la fereastră ) . Valurile bat de zidurile cetății . Cine bate oare la fereastra mea ? 2. A face o mișcare ( relativ regulată ) . 3. ( Despre arme de foc ) A trage , a trimite proiectilul până la o anumită distanță , până într - un anumit punct . O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași . 4. A face aluzie critică la ceva . ...

 

CONDRONIU

CONDRÓNIU s . m . Plantă erbacee cu tulpina și frunzele lanceolate rigide , cu flori purpurii sau galbene , care crește prin livezi și prin semănături ( Melampyrum arvense ) . - Et .

 

CU

... CU prep . 1. Introduce un atribut sau un nume predicativ ; a ) indică asocierea : casă cu livadă ; b ) indică conținutul : pahar cu bere ; c ) indică o posesiune sau posesorul : mașinuță cu motor ; d ) indică o dependență , o legătură : rudă cu mine ; e ...

 

INEAȚĂ

INEÁȚĂ , inețe , s . f . Numele a două plante care cresc prin livezi , fânețe , pășuni etc . ; a ) plantă erbacee cu flori albe ; inișor ( Linum catharticum ) ; b ) plantă erbacee cu tulpini numeroase , cu flori albastre ( Linum austriacum ) . - In ^2 + suf . -

 

LIVEDE

... LIVÉDE s . f . v . livadă

 

MUSCEL

MUSCÉL , muscele , s . n . Culme deluroasă prelungită , puțin înaltă și cu povârnișuri domoale , care face tranziția între regiunea de munte și cea de deal , fiind de obicei acoperită cu pășuni , fânețe și livezi cu pomi fructiferi . [ Var . : mușcél s . n . ] - Et .

 

NUCET

... NUCÉT , nuceturi , s . n . Livadă

 

OGRADĂ

... OGRÁDĂ , ogrăzi , s . f . 1. Curte , bătătură . 2. ( Reg . ) Grădină cu pomi fructiferi ; livadă

 

OMĂTUȚE

OMĂTÚȚE s . f . pl . Numele a două specii de ghiocei , cu flori albe mirositoare , care cresc în lunile februarie - mai prin păduri , livezi și fânețe ( Leucojum aestivum și vernum ) . - Omăt + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...