Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BATÂR, BATĂ, BATĂR, BĂTĂTOR, DEZBATE, BATERE, CIOCĂNI, PĂRUI, CIOMĂGI, LĂTRA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BATE: BÂTE.

 

BATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BÁTE, bat, vb. III. I. 1. Tranz. și refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. * Expr. (Tranz.) A fi bătut în cap = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap. Bătut în cap = prost, nebun, țicnit. (Refl.) A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ** Tranz. A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. * Expr. A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. A bate palma (sau, arg., laba) cu cineva = a da mâna cu cineva; p. ext. a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială. 2. Tranz. A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. * Expr. A bate un record (sportiv) = a depăși un record (sportiv). ** Refl. A se lupta, a se război. * Loc. vb. (Refl. recipr.) A se bate în duel = a se duela. * Expr. A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește. 3. Tranz. A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald. * Loc. vb. (Fam.) A bate la mașină = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). * Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate monedă = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau măsura) = a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multă cale) = a parcurge o distanță lungă. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă. A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ** A fixa un obiect țintuindu-l de ceva. A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie. ** A freca învârtind și lovind de pereții unui vas. Batem albușurile până se fac spumă. Bate untul în putinei. ** A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături. bate un pantof. ** (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală. II. Intranz. 1. A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră). Valurile bat de zidurile cetății. Cine bate oare la fereastra mea? * Expr. A bate la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropăi. A bate din (sau în) palme = a aplauda. A bate din gură degeaba (sau în vânt) = a vorbi în zadar, a trăncăni. 2. A face o mișcare (relativ regulată). * Expr. A bate din aripi = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ** (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni. Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele. * Refl. Mi se bate ochiul drept. ** (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct. O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași. ** (Înv.) A bombarda. ** (Reg.; despre câini) A lătra. ** Intranz.și tranz. (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele. Pune-ți pălăria, nu te bată soarele la cap. ** (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critică la ceva. Bate în ciocoi. * Expr. A-și bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua în derâdere pe cineva; b) a necinsti, a viola o fată, o femeie. 5. (Despre vânt) A sufla. 6. (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc. 7. (În expr.) A bate în retragere = a) a se retrage din luptă; b) a retracta cele spuse mai înainte. 8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de... Bate în albastru. III. Intranz. și tranz. A emite zgomote ritmice care indică ceva. ** (Înv.; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. * Expr. (Tranz.) A bate o telegramă (sau o depeșă) = a da, a transmite o telegramă. ** (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. - Lat. batt(u)ere.

Sursa : DEX '98

 

A batea se opri

Sursa : antonime

 

BÁTE vb. v. ajunge, aspira, bombarda, castra, colinda, cutreiera, dori, frământa, hămăi, jindui, jugăni, lătra, năzui, parcurge, pofti, pretinde, râvni, scopi, steriliza, străbate, tinde, ținti, urmări, veni, visa, viza, vântura, zbate, zbuciuma, zvârcoli.

Sursa : sinonime

 

BÁTE vb. 1. a atinge, a lovi, (pop. și fam.) a muștrului, (reg.) a meci, a murseca, a toroipăni, (fam.) a chelfăni, a ciomăgi, (fig. și adesea glumeț sau ir.) a aghesmui, a altoi, a bărbieri, a croi, a freca, a îmblăti, a mângâia, a mânji, a netezi, a peria, a pieptăna, a scărmăna, a scărpina, a târnosi, a târnui, (arg.) a cafti, a mardi. (Cine te-a \~?) 2. v. izbi. 3. v. lovi. 4. v. ciocăni. 5. v. bătători. 6. a se lovi, a se strivi, a se zdrobi, (reg.) a se meci. (Fructele s-au \~.) 7. v. făcălui. 8. v. roade. 9. (înv.) a semna. (\~ moneda.) 10. v. birui. 11. v. izbândi. 12. v. întrece. 13. v. lupta. 14. a se întrece, a se lupta, a se măsura. (Hai ne \~ în luptă dreaptă.) 15. a dăngăni, a suna, (prin Ban.) a zvoni. (\~ clopotul la biserică.) 16. v. palpita. 17. v. sufla. 18. a trage. (Arma \~ departe.) 19. v. pedepsi. 20. v. lumina.

Sursa : sinonime

 

báte vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bat, 1 pl. bátem, 2 pl. báteți, imperf. 3 sg. băteá; conj. prez. 3 sg. și pl. bátă; imper. (neg.) 2 sg. (nu) báte, 2 pl. (nu) báteți; part. bătút

Sursa : ortografic

 

A SE BÁTE bat intranz. 1) A se lovi repetat (și concomitent) unul pe altul; a se lua la bătaie. * A se da bătut a se lăsa învins; a ceda. \~ cap în cap a se contrazice; a fi diametral opus. \~ cu pumnii în piept a) a se mândri; a se fuduli; b) a se lovi în piept în semn de supărare sau de pocăință. 2) A se lupta cu arme; a se război. /<lat. batt[u]ere

Sursa : NODEX

 

A BÁTE bat 1. tranz. 1) A da lovituri (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.) unui om sau unui animal. \~ calul meargă. \~ peste obraji. * \~ măr a bate foarte tare (pe cineva). \~ palma cu cineva a da mâna cu cineva pentru a cădea de acord într-o tranzacție. Bătut în cap prost, țicnit. \~ capul cuiva (sau \~ pe cineva la cap) a cicăli; a necăji întruna pe cineva. A-și \~ capul cu ceva a-și frământa mintea. \~ la ochi a atrage atenția; a fi suspect. A-și \~ gura degeaba (sau în vânt) a vorbi în zadar. A-și \~ joc de cineva a necinsti pe cineva; a batjocori pe cineva. A-l \~ pe cineva gândul (sau mintea) a se gândi insistent la ceva. 2) A lovi repetat un obiect, un material cu un instrument în diverse scopuri (pentru a-l prelucra, a-l ascuți, a-l înfige în ceva etc.). \~ frișca. * Bate fierul până-i (sau cât îi) cald acționează până nu-i târziui. \~ bani a fabrica monede. 3) A înfrânge într-o luptă sau într-o întrecere; a birui; a învinge. 4) A lovi ușor cu palma umărul, spatele cuiva, pentru a-i atrage atenția sau pentru a-i arăta bunăvoința. 5) (toba, toaca etc.) A face răsune. * \~ toba a răspândi zvonuri; a nu păstra secret. 6) (covoare, haine etc.) A curăța de praf (lovind repetat cu un băț, cu bătătorul etc.). 7) (suprafețe, terenuri etc.) A îndesa pentru a face drept și neted; a bătători; a bătuci; a tăpși. 8) A lovi ca cadă de pe copac. \~ nucile. * \~ tactul (sau măsura) a marca tactul unei bucăți muzicale prin lovirea ușoară a unui obiect cu mâna. \~ drumurile (sau podurile) a umbla fără rost; a hoinări; a vagabonda. \~ pasul pe loc a nu realiza nici un progres într-o acțiune. \~ câmpii a vorbi fără nici o legătură logică; a vorbi aiurea. \~ mătănii a face mătănii. 9) (la războiul de țesut) A presa cu spata firele de băteală. 2. intranz. 1) A lovi o dată sau repetat în ceva (la poartă, la ușă etc.). \~ la fereastră. * \~ la ușa cuiva a veni la cineva spre a-i cere ajutor material. 2) A lovi, a mișca repetat o parte a corpului. \~ din picioare. * \~ din palme a aplauda. Cât ai bate din palme foarte repede, într-o clipă. \~ din picior a) a lovi cu piciorul în pământ; b) a se răsti; a porunci. \~ din buze a rămâne înșelat în așteptările sale. 3) (despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (făcând stricăciuni în agricultură). 4) (despre vânt) A purta curenţii de aer; a sufla. 5) A face aluzie (critică) la ceva. 6) (despre inimă, puls) A-și intensifica bătăile; a se mișca neregulat (din cauza unei emoții, a unui efort sau a unei boli); a palpita; a zvâcni. 7) (despre clopote, ceasornice etc.) A emite sunete ritmice. 8) reg. (despre câini) A scoate sunete caracteristice speciei; a hămăi; a lătra. 9) (despre Soare, Lună) A atrage cu razele, răspândind lumină, căldură. 10) (despre armele de foc) A trimite proiectilul până într-un anumit loc. 11) (despre culori) A avea o nuanță de ... /<lat. batt[u]ere

Sursa : NODEX

 

baté (-t, út), vb. - 1. A da lovituri, a lovi, a izbi. - 2. A ciocăni în ușă. - 3. A lovi cu ciocanul, a ciocăni. - 4. A scoate monedă. - 5. A scutura cu putere grînele, a treiera. - 6. A ciomăgi, a da cu parul. - 7. A lovi cu bătătorul rufele pentru a le spăla. - 8. A țese. - 9. A amesteca, a face cărțile de joc. - 10. (Înv.) A tipări. - 11. A doborî, a culca la pămînt. - 12. A încrusta, a face marchetărie. - 13. A străbate, a merge în recunoaștere. - 14. A vizita. - 15. A lovi în pămînt. - 16. A lovi un instrument muzical de percuție. - 17. A cînta (la un instrument), a produce un sunet ritmic. - 18. A lătra. - 19. A palpita, a pulsa. - 20. A ține tactul. - 21. A răni, a face rău. - 22. A bombarda; a agresa cu armele. - 23. A atinge, a ajunge la. - 24. A cădea peste ceva. - 25. (Despre vînt) A sufla. - 26. (Despre ploaie și mai ales despre grindină) A cădea. - 27. A pedepsi, a da lovituri. - 28. A se îndrepta spre, a o apuca într-o anumită direcție. - 29. A tinde spre, a semăna cu ceva. - 30. A se lupta, a participa la o bătălie sau bătaie. - 31. A da lovituri cu ceva, a pălmui; a biciui. - 32. A învinge, a birui, a ieși victorios. - 33. A fi mai mult, a valora mai mult. - 34. A se împerechea calul cu iapa. - 35. (Refl.) A face ouă, a depune ouăle. - 36. A-și bate joc, a batjocori, a zeflemisi, a rîde de cineva. - Mr. bat (batire), megl. bat, istr. b?tu. Lat. batt?re, din clasicul battu?re (Diez, I, 59; Pușcariu 192; REW 996; Candrea-Dens., 144; DAR)ș cf. it. battere, prov. batre, fr. battre, sp. batir, port. bater. Multe din sensurile rom. sînt romanice, cf. it. batter moneta (4), batter il grano (5), batter la cassa (18), batter l’ore (18), batter la strada (13), gli batte il cuore (20), il sole batte (25). Multe din aceste întrebuințări sînt proprii și fr. și altor limbi romanice. În gal. din Lubián, bater are accepțiile 19 ("a palpita, a pulsa") și 2 ("a ciocăni în ușă"). Pentru lapte bătut, cf. lat. batuta "lac pressum" (Du Cange; Castro 175) și fr. lait battu. Expresia a-și bate joc "a batjocori" este greu de explicat semantic, cf. batjocură; apropierea de fr. s’en battre les fesses (Spitzer, Dacor., IV, 669) este ingenioasă, dar neconvingătoare. Der. bătălie, s.f. (nicovală portativă), cu suf. ca în tocălie, țăcălie; bătător, adj. (care bate); bătător, s.n. (băț, în special cel cu care se bate laptele); bătătoare, s.f. (lopățică, mai; meliță; perie de tipografie); bătătarnic, s.n. (plantă, Senecio crucifolius); bătători, vb. (a tasa, a bătuci; a face bătături); bătătură, s.f. (lovitură; pulsație, bătătorit; îngroșare a pielii palmelor sau tălpilor; ogradă; urzeală), pentru a cărui formare cf. lat. med. battetura "bătaie" (Bull Du Cange, V, 105); bătăuș, s.m. (persoană căreia îi place se bată; scandalagiu); băteală, s.f. (urzeală; lopățică la războiul de țesut; titirez de moară); băteliște, s.f. (rar, teren plan; loc expus); batiște, s.f. (ogradă); bătuci, vb. (a tasa pămîntul; a face bătături); bătuceală, s.f. (acțiunea de a bătuci); bătucel, s.m. (muscă de cal); bătută, s.f. (joc popular tipic); bătălău, s.n. și m. (mai; servitoare a spălătoreselor; bărbat afemeiat, desfrînat), der. cu suf. -lău, ca fătălău "hermafrodit", de la fată, sdrăngălău "amorez", pulărău "bărbat desfrînat, cu înclinații de priapism". Este utilă, prin urmare, explicația dată de Diez, Gramm., I, 128, bazată pe gr. ??????? (cf. împotrivă, Cihac, II, 124). Sensul de "afemeiat" pare a proveni de la acela de "servitoare a spălătoreselor", considerată aici ca simbol priapic; și poate și de la sensul 35 al vb. a bate, uz cu totul explicabil, în lumina sensului 20, și pe care Giuglea, Dacor., III, 618, îl consideră în mod inutil, încă pentru gr. ??????.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruBATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1172 pentruBATE.

Mihai Eminescu - Se bate miezul nopții...

... Mihai Eminescu - Se bate miezul nopţii... Se bate miezul nopții... de Mihai Eminescu Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă, Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă. Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte ...

 

Vasile Alecsandri - Nevasta bătută

Vasile Alecsandri - Nevasta bătută Aoleu! mă-mă doare spata, Că m-a bătut cu lopa-pata. Suflețelul cât colea. Aoleu! mă-mă doare gâtul, Că m-a bătut rău urâtul. Suflețelul cât colea. Aoleu! mă-mă doare mâna, Că m-a bătut cu pră-prăjina. Suflețelul cât colea. Aoleu! mi-a-mi-a frânt piciorul, Că m-a bătut cu to-toporul. Suflețelul cât colea. Aoleu! mă-mă doare șoldul, C-a dat în mine cu-cu boldul, Suflețelul cât colea. Aoleu! mă-mă doare cotul, C-a dat cu lemnul ne-netotul. Suflețelul cât colea. Aoleu! mă-mă doare capul Că m-a lovit cu pro-

 

Mihai Eminescu - Doină (Ce stă vântul să tot bată)

Mihai Eminescu - Doină (Ce stă vântul să tot bată) Doină de Mihai Eminescu Ce stă vântul să tot bată Prin frunza de tei uscată, Și frângându-i ramurile Să lovească geamurile? Iară tu de ce suspini Când privești peste grădini? Nu mai sta de tot ofta Și în gând nu mă mustra: Că atunci te voi uita Când nu s-or mai arăta Lângă mare râurile, Lângă drum pustiurile, Luna și cu soarele Și-n codru izvoarele. Vei avea de suspinat, Când vei ști că te-am uitat, Când vei sta ca să mă-ngropi Pe cărarea dintre plopi, Ș-atunci vântul o să bată Prin frunza de tei uscată, Scuturând-o, risipind-o, De ți s-o urî privind-

 

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!

... cu nasul pe tăciuni, cu ciubucul ăl scurt între dinți, la o parte; tocmai când da cu unghia degetului celui mare în cenușa lulelei, coconița bate în palme în pridvor: — Bre! n-auziți voi, cioroilor? bată-vă Dumnezeu! Dracu o să vă ia! Măriuța, fata, abia azi scoase din fiare ... fi fost ceva scump, pentru că apa ce s-a vărsat pe jos albise scândurile întocmai ca obrazul coconiței. Așa zisei că coconița bate în palme și slugile aleargă grămadă, și Măriuța cu ei, Călin cu părul vâlvoi, pentru că căciula (de va fi avut căciulă) căzuse jos, izbindu ... i-a făcut și ceva nou), gătițică, înțepată,-ntindicheată. Ce zici, dragul meu cititor? când s-ar uita Dumnezeu la noi, pe cine ar bate? pe bieții țigani, sau pe noi ăștia, ce fără rușine ni l-am făcut întocmai ca pe un armășel? Eu însă isprăvesc: milui-v-ar ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ștefan și Radul

... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ştefan şi Radul Ștefan și Radul de Bogdan Petriceicu Hasdeu Columna lui Traian , an. I, nr. 41, 23 august 1870. Cântec Bătrânesc Bate toba la Craiova Și s-aude în Moldova .        Zicătoare oltenească Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Ștefan cel Mare, Acela care ... și-i mare Din ei orcare Și samăn n-are Sub sfântul soare; Dar din păcate, Doi fii d-un tată, Meniți a bate, Lifta spurcată, Frate cu frate Stau să se bată... II Ștefan-Vodă pleacă-n zbor Pe cea iarbă de mohor Denaintea oștilor, Pân' ce iată ... Auzea pe cel șoiman: Auzea frate pe frate; Și dând arma după spate, Zice: „Radule fărtate, Nu-i cu cale a ne bate! A ne bate nu-i cu cale, Că șoimanii plâng de jale! Arz-o focul dușmănie, Să rămâi tu la domnie Și-mi dă fiica-ți de soție ...

 

Ion Creangă - Punguța cu doi bani

... și mie niște ouă, ca să-mi prind pofta măcar. — Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate și tu cucoșul tău, să facă ouă, și-i mânca; că eu așa am bătut găina, și iacătă-o cum se ouă. Moșneagul, pofticios și ... dă-mi și mie niște galbeni! — Ba pune-ți pofta-n cuiu, măi babă! Când ți-am cerut ouă, știi ce mi-ai răspuns? Bate acum și tu găina, să-ți aducă galbeni; c-așa am bătut eu cucoșul, știi tu din a cui pricină... și iaca ce ... ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ș-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ș-o bate, ș-o bate, păn-o omoară în bătaie! Și așa, baba cea zgârcită și nebună a rămas de tot săracă, lipită pământului. De-acu a ...

 

Alice Călugăru - Ritmul

... Alice Călugăru - Ritmul Ritmul de Alice Călugăru Aud cântarea lumii, și ritmu-i bate des, Și veșnice cadențe din glasurile-i ies. E-ntâi sonorul cântec stăpânitor al mării, Ce-n ritmul grav se duce și vine-n largul ... de simt dureri ce bat Cu bucurii unite, un ritmu fermecat. Și-n mânî îmi prind mâna cealaltă ca-n brățară, Și-n ea sângele bate cu-același ritmu iară. Cum trece corul vremii cu mii de roți pe ceas, El bate drumul vieții în ritmicul său pas. Și morile ce-n ape și-n vânturi grâu frământă, Cu măsurate glasuri cântarea pâinii cântă. Și-n urmă ...

 

George Coșbuc - Angelina

... i aceasta? Niciodată N-a fost poarta sub lăcată, Și-acum pentr-ntâia oară Geme poarta sub zăvoară?! Greu uimit d-aceste, el Bate-n poartă-ncetinel. Vine-o babă și-l privește, De pe zid apoi vorbește: Ce tot bați? Mergi înapoi! N-ai să cați nimic la ...

 

George Coșbuc - Pe pământul turcului

... ești supărat pe mine? Străinul suspină, geme: Supărat? De ce pe tine?... Draga mea, spune-mi cu dreptul, place-ți ție Constantin? Veronica râde dulce, bate-n pălmi și scuipă-n sân: Vai, mănânce-l vârcolacii și l-ar bate nouă stele, Bată-l praporul și crucea și blăstămul maicei mele! De poznit el n-are capăt și ca dânsul nu găsești Mai năprui, mai ... că n-am ragilă; apoi, Că-mi stau fusele prin poduri de trei ani nerăschirate; Nu știu țese, nu știu coase, cu suveica nu știu bate; Că nu iau acul în mână, să-i prind cămașa măcar, Că stau toată ziua-n casă, și nu ies deloc pe-afar Să port ... Miercurea de la miez-post, Sfântul Urs, sfântă Lupoaică: apoi nu-i bărbatul prost? Și-mi tot spune, și-mi tot cântă și-mi tot bate zăpistracul, Iar eu tac, de nu tac Doamne minteni mă-ntâlnesc cu dracul! Că, vai, multe boale-n lume ni-a dat sfântul ...

 

Ion Luca Caragiale - Resbelul

... dat ofițerilor la pornirea lor din Chișinău, comandirul-duce le-a ținut un discurs scurt dar coprinzător, în următoarele cuvinte: -Dacă n'om bate noi pe Turci, atunci au să ne bată ei pe noi !. Iată deci, că vederile noastre se întăresc prin glasurile oficiale ale celor două împărății ...

 

Vasile Alecsandri - Cântecele lui Ștefan Vodă

... lume nu are Decât numai mândrul soare! Din Suceava când el sare, Pune pieptul la hotare Ca un zid de apărare! Brațul lui fără-ncetare Bate hoardele tătare, Bate cetele maghiare, Bate leși din fuga mare, Bate turci pe zmei călare Și-i scutește de-ngropare. Lumea-ntreagă stă-n mirare, Țara-i mică, țara-i tare Și dușmanul spor nu are ... Domn cel mare, În Suceava cuibu-și are Ca un șoim voinic și tare. Din Suceava când el sare Zi și noapte, de călare, Se bate-n patru hotare. Pe tătari îi căsăpește, Pe unguri îi pârjolește, [1] Și pe turci îi risipește. Iar pe leși cu chica tare [2] Îi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruBATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 234 pentruBATE.

Exodul Capitol 9

... opriți.`` 29 Moise i -a zis: ,,Cînd voi eși din cetate, voi ridica mînile spre Domnul, tunetele vor înceta și nu va mai bate piatra, ca să știi că al Domnului este pămîntul! 30 Dar știu că tu și slujitorii tăi tot nu vă veți teme de Domnul Dumnezeu ...

 

Numeri Capitol 22

... în fața mea. 6 Vino, te rog, să-mi blastămi pe poporul acesta, căci este mai puternic decît mine; poate că așa, îl voi putea bate și -l voi izgoni din țară, căci știu că pe cine binecuvintezi tu este binecuvîntat, și pe cine blastămi tu este blăstămat.`` 7 Bătrînii lui ... 11 ,,Iată, un popor a ieșit din Egipt, și acopere fața pămîntului; vino dar, și blastămă -l; poate că așa îl voi putea bate, și -l voi izgoni.`` 12 Dumnezeu a zis lui Balaam: ,,Să nu te duci cu ei; și nici să nu blastămi poporul acela ...

 

1 Cronici Capitol 18

1 Cronici Capitol 18 1 Cronici 17 1 Cronici Capitol 18 1 După aceea, David a bătut pe Filisteni și i -a smerit, și a luat din mîna Filistenilor Gatul și satele lui. 2 A bătut pe Moabiți, și Moabiții au fost supuși lui David și i-au plătit un bir. 3 David a bătut pe Hadarezer, împăratul Țobei, spre Hamat, cînd s`a dus să-și așeze stăpînirea peste rîul Eufratului. 4 David i -a luat o mie de cară, șapte mii de călăreți, și două zeci de mii de pedestrași; a tăiat vinele tuturor cailor de trăsuri, și n`a păstrat decît o sută de cară. 5 Sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadarezer, împăratul Țobei, și David a bătut douăzeci și două de mii de Sirieni. 6 David a pus o strajă de oști în Siria Damascului. Și Sirienii au fost supuși lui David, și i-au plătit bir. Domnul ocrotea pe David ori unde mergea. 7 Și David a luat scuturile de aur pe cari le aveau slujitorii lui ...

 

Iosua Capitol 10

Iosua Capitol 10 Iosua 9 Iosua Capitol 10 1 Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, a aflat că Iosua pusese mîna pe Ai și o nimicise cu desăvîrșire, că făcuse cetății Ai și împăratului ei cum făcuse Ierihonului și împăratului lui, și că locuitorii Gabaonului făcuseră pace cu Israel și erau în mijlocul lor. 2 Atunci i -a fost foarte mare frică; fiindcă Gabaon era o cetate mare ca una din cetățile împărătești, mai mare chiar decît Ai, și toți bărbații ei erau viteji. 3 Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, a trimes să spună lui Hoham, împăratul Hebronului, lui Piream, împăratul Iarmutului, lui Iafia, împăratul Lachisului, și lui Debir, împăratul Eglonului: 4 ,,Suiți-vă la mine, și ajutăți-mă, ca să batem Gabaonul, căci a făcut pace cu Iosua și cu copiii lui Israel``. 5 Cei cinci împărați ai Amoriților: împăratul Ierusalimului, împăratul Hebronului, împăratul Iarmutului, împăratul Lachisului, și împăratul Eglonului, s`au adunat astfel și s`au suit împreună cu toate oștile lor; au venit și au tăbărît lîngă Gabaon, și au început să lupte împotriva lui. 6 Oamenii din Gabaon au trimes să spună lui Iosua, în tabăra din Ghilgal: ,,Nu părăsi ...

 

Judecatorii Capitol 1

... locuitorilor Debirului: Debirul se numea mai înainte Chiriat-Sefer. 12 Caleb a zis: ,,Voi da pe fiică-mea Acsa de nevastă cui va bate Chiriat-Seferul și -l va lua.`` 13 Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb, a pus mîna pe cetate ...

 

2 Samuel Capitol 8

2 Samuel Capitol 8 2 Samuel 7 2 Samuel Capitol 8 1 După aceea, David a bătut pe Filisteni și i -a smerit, și a luat din mîna Filistenilor cîrmuirea capitalei lor. 2 A bătut pe Moabiți, și i -a măsurat cu o frînghie, punîndu -i să se culce la pămînt; a măsurat două frînghii ca să -i omoare, și o frînghie plină, ca să -i lase vii. Și Moabiții au fost supuși lui David, și i-au plătit... un bir. 3 David a bătut pe Hadadezer, fiul lui Rehob, împăratul din Țoba, cînd s`a dus să-și așeze iarăș stăpînirea peste rîul Eufrat. 4 David i -a luat o mie șapte sute de călăreți și douăzeci de mii de pedeștri; a tăiat vinele cailor de trăsură și n`a păstrat cai decît pentru o sută de cară. 5 Sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadadezer, împăratul din Țoba, și David a ucis douăzeci și două de mii de Sirieni. 6 David a pus strajă în Siria Damascului. Și Sirienii ...

 

Ezechiel Capitol 45

Ezechiel Capitol 45 Ezechiel 44 Ezechiel Capitol 45 1 ,,Cînd veți împărți țara ca moștenire prin sorț, să ridicați ca dar sfînt pentru Domnul o bucată din țară, lungă de douăzeci și cinci de mii de coți și lată de zece mii: aceasta va fi sfîntă în toată întinderea ei. 2 Din bucata aceasta veți lua pentru sfîntul Locaș cinci sute de coți în lung și cinci sute de coți în lat, în patru laturi; și cinci zeci de coți ca loc slobod de jur împrejur. 3 Din această întindere să măsori o bucată lungă de douăzeci și cinci de mii și lată de zece mii, pentru sfîntul Locaș, pentru Locul prea sfînt. 4 Aceasta este partea sfîntă din țară: ea va fi a preoților cari fac slujba în sfîntul Locaș, cari se apropie de Domnul să -I slujească; acolo vor fi casele lor, și acesta va fi un loc sfînt pentru Locașul cel sfînt. 5 Leviților, cari slujesc în casă, să li se dea în stăpînire un ținut de douăzeci și cinci de mii de coți în lung și zece mii în lat, pentru cetățile în cari vor locui împreună cu douăzeci de odăi. 6 Să ...

 

Marcu Capitol 15

Marcu Capitol 15 Marcu 14 Marcu Capitol 15 1 Dimineața, preoții cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrînii, cărturarii și tot Soborul. Dupăce au legat pe Isus, L-au dus și L-au dat în mînile lui Pilat. 2 Pilat L -a întrebat: ,,Ești Tu Împăratul Iudeilor?`` ,,Da, sînt``, i -a răspuns Isus. 3 Preoții cei mai de seamă Îl învinuiau de multe lucruri. 4 Pilat L -a întrebat din nou: ,,Nu răspunzi nimic? Uite de cîte lucruri Te învinuiesc ei!`` 5 Isus n`a mai dat nici un răspuns, lucru care a mirat pe Pilat. 6 La fiecare praznic al Paștelor, Pilat le slobozea un întemnițat, pe care -l cereau ei. 7 În temniță era unul numit Baraba, închis împreună cu tovarășii lui, din pricina unui omor, pe care -l săvîrșiseră într`o răscoală. 8 Norodul s`a suit, și a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea totdeauna. 9 Pilat le -a răspuns: ,,Voiți să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?`` 10 Căci pricepuse că preoții cei mai de seamă din pizmă ...

 

Matei Capitol 27

Matei Capitol 27 Matei 26 Matei Capitol 27 1 Cînd s`a făcut ziuă, toți preoții cei mai de seamă și bătrînii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să -L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mîna dregătorului Pilat din Pont. 3 Atunci Iuda, vînzătorul, cînd a văzut că Isus a fost osîndit la moarte, s`a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i -a dat preoților celor mai de seamă și bătrînilor, 4 și a zis: ,,Am păcătuit, căci am vîndut sînge nevinovat.`` ,,Ce ne pasă nouă?`` i-au răspuns ei. ,,Treaba ta.`` 5 Iuda a aruncat arginții în Templu, și s`a dus de s`a spînzurat. 6 Preoții cei mai de seamă au strîns arginții, și au zis: ,,Nu este îngăduit să -i punem în vistieria Templului, fiindcă sînt preț de sînge.`` 7 Și dupăce s`au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia ,,Țarina olarului,`` ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce țarina aceea a fost numită pînă în ...

 

Luca Capitol 23

Luca Capitol 23 Luca 22 Luca Capitol 23 1 S`au sculat toți, și au dus pe Isus înaintea lui Pilat. 2 Și au început să -L pîrască, și să zică: ,,Pe omul acesta l-am găsit ațîțînd neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, și zicînd că el este Hristosul, Împăratul.`` 3 Pilat L -a întrebat: ,,Ești Tu Împăratul Iudeilor?`` ,,Da``, i -a răspuns Isus, ,,sînt.`` 4 Pilat a zis preoților celor mai de seamă și noroadelor: ,,Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta.`` 5 Dar ei stăruiau și mai mult, și ziceau: ,,Întărîtă norodul, și învață pe oameni prin toată Iudea, din Galilea, unde a început, pînă aici.`` 6 Cînd a auzit Pilat de Galilea, a întrebat dacă omul acesta este Galilean. 7 Și cînd a aflat că este de supt stăpînirea lui Irod, L -a trimes la Irod, care se afla și el în Ierusalim în zilele acelea. 8 Irod, cînd a văzut pe Isus, s`a bucurat foarte mult; căci de mult dorea să -L vadă, din pricina celor auzite ...

 

Iosua Capitol 8

Iosua Capitol 8 Iosua 7 Iosua Capitol 8 1 Domnul a zis lui Iosua: ,,Nu te teme, și nu te spăimînta! Ia cu tine pe toți oamenii de război, scoală-te, suie-te împotriva cetății Ai. Iată că îți dau în mînile tale pe împăratul din Ai și pe poporul lui, cetatea lui și țara lui. 2 Să faci cetății Ai cum ai făcut Ierihonului și împăratului lui: să păstrați pentru voi numai prada de război și vitele. Pune niște oameni la pîndă înapoia cetății``. 3 Iosua s`a sculat cu toți oamenii de război ca să se suie împotriva cetății Ai. A ales treizeci de mii de bărbați viteji, pe cari i -a pornit noaptea, 4 și le -a dat următoarea poruncă: ,,Ascultați! Să vă puneți la pîndă înapoia cetății; să nu vă depărtați mult de cetate, și toți să fiți gata. 5 Iar eu și tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Și cînd vor ieși înaintea noastră, ca întîiaș dată, noi o s`o luăm la fugă dinaintea lor. 6 Ei ne vor urmări pînă cînd îi vom trage departe de cetate, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruBATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 203 pentruBATE.

BATÂR

BÁTÂR adv . v .

 

BATĂ

BÁTĂ , bete , s . f . 1. ( La pl . ) Cingătoare îngustă și lungă , țesută din lână de diferite culori . 2. ( Reg . )

 

BATĂR

BÁTĂR adv . ( Reg . ) Cel puțin , măcar , barem ^

 

BĂTĂTOR

... adj . , s . f . I. Adj . ( În expr . ) Bătător la ochi = care atrage atenția în mod flagrant ; izbitor . II. S . f . 1. Lopățică cu care se bate pânza ( când se inălbește ) sau rufele ( când se spală ) ; mai . 2. Mașină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor . - Bate + suf . - ător . BĂTĂTÓR^1 , bătătoare , s . n . 1. Băț , lopățică ( împletită ) în formă de palmă etc . , cu care se bat covoare , perne etc . pentru a ... praf . 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor , cuverturilor etc . 3. Băț subțire , la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele , cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei , ca să se aleagă untul ; mâtcă , brighidău . 4. Parte a meliței pe care se așează transversal inul ...

 

DEZBATE

... în cuie ; a desprinde ceva de unde fusese bătut , înțepenit ( în cuie ) . 2. A afâna un pământ bătut , uscat , întărit . - Dez - + bate . DEZBÁTE^1 , dezbát , vb . III . Tranz . A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune , o problemă etc . cu una sau mai ...

 

BATERE

... BÁTERE , bateri , s . f . Acțiunea de a ( se ) bate ; bătut ^1 - V. bate

 

CIOCĂNI

... CIOCĂNÍ , ciocănesc , vb . IV . 1. Intranz . A bate repetat ( cu degetul sau cu un obiect ) într - un corp tare ; spec . a bate cu degetul ( îndoit ) în ușă , în fereastră ( pentru a solicita intrarea , pentru a atrage atenția etc . ) . 2. Intranz . A lucra ... lucra ceva lovind cu ciocanul ^1 ; p . ext . a face , a lucra unele lucruri ( mărunte ) . 3. Tranz . Fig . A bate

 

PĂRUI

... PĂRUÍ^2 , păruiesc , vb . IV . Tranz . A bate pari ^1 ( pentru a împrejmui sau a delimita un teren ) . - Par ^1 + suf . - ui . PĂRUÍ^1 , păruiesc , vb . IV . 1. Tranz ...

 

CIOMĂGI

... CIOMĂGÍ , ciomăgesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . ( Fam . ) A ( se ) bate cu ciomagul ; p . gener . a ( se ) bate

 

LĂTRA

... vb . I . Intranz . 1. ( Despre câini ; la pers . 3 ) A scoate sunete scurte , sacadate , caracteristice speciei ; a hămăi , a bate . 2. ( Depr . ; despre oameni ) A vorbi întruna , zadarnic și pe un ton răstit , a - și bate

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...