Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:IZBĂVIRE, LUTERANISM, MÂNTUINȚĂ, MESIANIC, POMANĂ, REDEMPȚIUNE, REFORMĂ ... Mai multe din DEX...

MÂNTUIRE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MÂNTUÍRE, mântuiri, s.f. Acțiunea de a (se) mântui și rezultatul ei; mântuință. [Pr.: -tu-i-] - V. mântui.

Sursa : DEX '98

 

MÂNTUÍRE s. v. dezrobire, eliberare, eman-cipare, emancipație, isprăvire, isprăvit, încheiere, liberare, salvare, scăpare, scoatere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat.

Sursa : sinonime

 

MÂNTUÍRE s. (BIS.) izbăvire, salvare, (livr.) redemp-țiune, (înv.) mântuință, mântuitură, spăseală, spăsenie, spăsire. (\~ unui păcătos.)

Sursa : sinonime

 

mântuíre s. f., g.-d. art. mântuírii; pl. mântuíri

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMÂNTUIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 139 pentruMÂNTUIRE.

Alexei Mateevici - Mântuirea

Alexei Mateevici - Mântuirea Mântuirea de Alexei Mateevici Se risipise al binelui cuvânt Din mintea-nnegurată de păcat; Dar miluirea Ta ne-a mângâiat Cu așteptarea ceasului cel sfânt. Prin mila Ta cea sfântă dat ne-a fost Să Te zărim în patul Tău smerit, Departe-n luminosul răsărit, De unde-ai arătat al vieții noastre rost. De unde-ai revărsat viață nouă-n noi Și ne-ai trimis lumina Ta din cer Spre-a mântui viețile ce pier, Mult necăjite-n rele și nevoi. Și cum o zare lină într-un pustiu Se-nalță și tot crește luminând, -- Așa pătrunde-n minte și în gând Credința într-aceia cari Te știu. La strălucirea stelei din senin, Trezitu-s-au nădejdile pe rând, S-au luminat și inimă și gând, Cu Tine s-a-nfrățit tot sufletul strein. La-mpărăția dragostei de veci Adus-au toți Puternicului dar, Ștergând și urma lacrimii de-amar Și-nfierbântându-și gândurile reci. Altar frumos ți-ai ridicat în ei Punându-i jertfă inima din piept, Spre liniștirea sufletului drept Și spre-a-ndrepta pe oamenii cei răi. Și fumul sfânt ce suie-ncet ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc

... Și-ncredința noroade de însăși fericirea, Atuncea universul, plin de eroi cerești, Martiri ai libertății, martiri ai lui Hristos, Zâmbea ș-era aproape d-această mântuire, D-al cerului imperiu, d-a dreptului viață. Atunci vechea robie, a lui Satan putere, Silnica tiranie, iadul cel pământesc, În ... ne paștem sub umbra crucii tale. Pe dâns-a ridicat-o norodul ce cânt astăzi, Și chiar după povața-ți iată-l în mântuire. Fă-l, Stăpâne, de pildă la câți nu cunosc legea-ți Și fă-l ca să-i cunoască toți care au călcat-o. Unește-l ...

 

Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului

Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului de Antim Ivireanul Luat-au Iisus pre Petru și pre Iacov și pre Ioann, fratele lui și i-au suit pre dânșii într-un munte înalt deosebi și s-au schimbat fața înaintea lor. Cuvintele acĂ©stea sunt ale sfintei Evanghelii, dintru carele avem să înțelegem de preaslăvita schimbarea fĂ©ții a domnului nostru Iisus Hristos, ce s-au făcut în muntele Thavorului. Că vrând ca să arate mărirea sa ucenicilor săi și noao, mai nainte cu puținel, zice Evanghelia cum că umblând Iisus în părțile Chesariei lui Filip, întreba pre ucenicii săi zicând: Cine îmi zic mie oamenii a fi? Iar Petru apostolul din descoperirea părintelui ceresc dintre toate cĂ©lelalte vorbe ale ucenicilor i-au zis cum că iaste fiiul lui Dumnezeu celui viu și cu acest mijloc descoperind tuturor mărirea sa cea mare, ocara patimii sale ucenicilor săi celor întăriți întru această credință o au arătat zicând că i să cade lui a mĂ©rge în Ierusalim și multe a păți de < la > bătrâni și de la arhierei și de < ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la sfinţii şi întocma cu apostolii împăraţ Constandin şi Elena 2 Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elena de Antim Ivireanul Tot cel ce să smerĂ©rește să va înălța. Nu iaste cu putință să ajungă neștine la liniștia mântuirii, de nu va trĂ©ce întâi prin ușa răbdării. Nu iaste cu putință să se sue în cereasca cetate a fericirii de nu va întra prin calea smereniei. Nu iaste cu putință să se înalțe în ceata sfinților, de nu să va smeri cu duhul aici, jos, în orașul celor pământești. Nu iaste cu putință să împârățească împreună cu Hristos la ceriu, de nu va urma aici urmele lui Hristos cu crucea. Nu iaste cu putință a rămânea cuiva nume vestit în lume, cu fapte rĂ©le și necuvioase. Aceasta cunoscând și marele Constandin, cine va putea să povestească smereniia lui cea mare? Cine va putea să scoață la arătare creștinătatea lui cea desăvârșit și cugetul lui creștinesc, pentru ca să se învrednicească dumnezeeștilor făgădueli, pentru ca să se împărtășască bucuriei cei nespuse a împărăției ceriului? Căci când au răsărit în lumina ...

 

Alexandru Vlahuță - Slăvit e versul

Alexandru Vlahuţă - Slăvit e versul Slăvit e versul de Alexandru Vlahuță În vers e mântuirea când n-ai nimic de spus. Se deapănă pe rânduri, ca firul de pe fus, Din volbura de vorbe se deapănă ușor Un cântec ce sporește, mai larg, tot mai sonor, E opera vrăjită ce din nimic se-ncheagă, Și nu-i nici o nevoie ca lumea s-o-nțeleagă. În vers e mântuirea când n-ai nimic de spus. Pe trepte de dactile vin vorbe mari de sus, Iar critica solemnă, ce-n gol vede-adâncime, Ca un copil adoarme în leagănul de rime. Slăvit e versul cântec, miraj, întraripare E-n Nemurire-o carte de liberă intrare. Tu ia doar la crestarea silabelor aminte, Să nu prea bată-n struna știutelor cuvinte, Ci-n răsuciri de fraze, cu vorbe de la tine, Fă sunetele goale să ni se pară pline, Cum, iscusit dispuse, oglinzile ne mint, Dintr-o-ncăpere-ngustă făcând un labirint. Nici șir, nici sens... Acestea ne-ar dezvăli secretul, Am ști ce spui, ce cugeți. Și, pentru noi, poetul Cu cât mai nențeles e, cu-atât e mai profund. Ce mici devin chiar zeii când nu se mai ascund! ...

 

Alexei Mateevici - Deasupra Târgului Bârlad

Alexei Mateevici - Deasupra Târgului Bârlad Deasupra Târgului Bârlad de Alexei Mateevici Deasupra târgului Bârlad Trecut-a un aeroplan Ș-un snop de pâine-a aruncat Cules din lanuri de german: ,,Noi semănat-am primăvara Cu pâinea voastră toată țara, Grădină, vale, deal și șes, -- Ș-acuma roada am cules. Mai mult de foame nu ni-i frică, Sătui ne ține Muntenia, Degeaba oastea se ridică, Și prinde toată România". Așa hârtie-a fost legată De-un snop de pâine aruncată. O, Doamne, unde-i ispășirea, O, Doamne, unde-i mântuirea? Străinii ne-au mâncat sudoarea, Iar noi ne chinuim flămânzi. Pământul, ce ne-a fost ca floarea, Din colț în colț tu îl aprinzi. Afurisirea cadă, Sfinte, Judecătorule Părinte, Pe cei ce țara ne-au vândut Și robi năvalei ne-au făcut. Dar milă fie-ți de creștini, Ce spicul din sudori îl crește, De-un biet, nevinovat român, Ce-și spune-amarul românește. Vezi, Sfinte, țara-i țintirim, Ne izbăvește de hârșim, Și pentru chinuri și sudori, Și pentru bieții muncitori, -- O, Doamne, vie ispășirea, O, Doamne, vie mântuirea. Mărășești, 15 iulie

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură și de umilință în Dumineca Florilor

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură şi de umilinţă în Dumineca Florilor Cuvânt de învățătură și de umilință în Dumineca Florilor de Antim Ivireanul Nu socotesc să fie nici unul din cei ce au puținică știință den sfânta Evanghelie, carele să nu poată înțĂ©lege fără multe tălmăcituri, cui să închipuiaște acest Lazăr, pentru carele pre larg povestĂ©ște Evanghelia lui Ioann. Ajungă să știe cum că păcatul iaste moartea sufletului, pentru ca să cunoască îndată cum că mort ca acesta carele zace împuțit în groapă altul nu iaste fără numai păcătosul (carele, măcar că trăiaște, măcar că vorbĂ©ște, măcar că să bucură și să răsfață pururea, iară iaste mort, pentru căci sufletu carele iaste partea cea mai aleasă și mai stăpânitoare al sinelui său iaste mort, pentru căci îi lipsĂ©ște darul cel dumnezeesc, carele îi iaste viața cea adevărată). Și dintru acĂ©ste puține cuvinte pre lesne au înțeles fieștecarele cui închipuiaște Lazar. Dară nu știu de va înțelĂ©ge așa pre lesne și cĂ©le pentru ale lui Lazar că, fiind mijlociri ca acĂ©lea, dau pricină fieștecăruia să gândească și să se minuneze. Pentru căci la acest Lazar mort vedem atâta despre partea lui Hristos ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit

... loc zice: Moartea iaste odihna omului. Iov, 3. Dară stau de mă mir pentru ce nu zice: pre moartea am chiemat-o să-mi fie mântuire, ce zice: pre moartea am chiemat-o să-mi fie tată. Ascultați, iubiții miei, socoteala și învățătura cea creștinească. Au cunoscut și au preceput cum ...

 

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

... 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a ...

 

Mihai Eminescu - Femeia%3F... Măr de ceartă

... ca titanii, de tot desprețuiește, Desprețuiește lumea, pe sine ­ și-n sfârșit ­ Desprețuie gândirea că e desprețuit. Privește astă viață ca pas spre mântuire, Ocazie durerei, o lungă adormire În inimi spăimântate ­ un chin și o povară, Ce veacuri ce trecură pe umeri i-ncărcară. A vieții ...

 

Mihai Eminescu - Femeia%3F... măr de ceartă

... ca titanii, de tot desprețuiește, Desprețuiește lumea, pe sine ­ și-n sfârșit ­ Desprețuie gândirea că e desprețuit. Privește astă viață ca pas spre mântuire, Ocazie durerei, o lungă adormire În inimi spăimântate ­ un chin și o povară, Ce veacuri ce trecură pe umeri i-ncărcară. A vieții ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMÂNTUIRE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruMÂNTUIRE.

IZBĂVIRE

... IZBĂVÍRE , izbăviri , s . f . ( Pop . ) Acțiunea de a ( se ) izbăvi și rezultatul ei ; scăpare , salvare , mântuire

 

LUTERANISM

... LUTERANÍSM s . n . Doctrină a protestantismului german , întemeiată în sec . XVI de Martin Luther , care consideră esențială pentru mântuire

 

MÂNTUINȚĂ

... MÂNTUÍNȚĂ , mântuințe , s . f . ( Înv . ) Mântuire

 

MESIANIC

... MESIÁNIC , - Ă , mesianici , - ce , adj . Referitor la Mesia ; p . ext . care a fost prezis , care cuprinde o prezicere ( de mântuire

 

POMANĂ

POMÁNĂ , pomeni , s . f . 1. Dar , danie , ofrandă făcute cuiva și servind , potrivit credinței creștine , la iertarea păcatelor , la mântuirea sufletului ; milostenie , binefacere . 2. ( În ritualul creștin ) Praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas și la care de obicei se dăruiesc ( săracilor ) diverse obiecte ( ale mortului ) ; ( concr . ) ceea ce se dăruiește cu acest prilej . 3.

 

REDEMPȚIUNE

... REDEMPȚIÚNE , redempțiuni , s . f . ( Rar ) Mântuire

 

REFORMĂ

REFÓRMĂ , reforme , s . f . 1. Transformare politică , economică , socială , culturală , cu caracter limitat sau de structură , a unei stări de lucruri , pentru a obține o ameliorare sau un progres ; schimbare în sânul unei societăți ( care nu modifică structura generală a acelei societăți ) . 2. ( Art . ) Mișcare social - politică și religioasă cu caracter anticatolic și antifeudal , apărută în Europa apuseană în sec . XV - XVI , care a susținut principiul mântuirii prin credință , secularizarea averilor clerului , simplificarea ierarhiei și cultului catolic și introducerea limbilor naționale în serviciile de cult ; reformare . 3. Scoaterea din uz a unui material , a unei unelte etc . în urma degradării lor ; ( concr . ) , Totalitatea materialelor , uneltelor , efectelor , armelor etc . , socotite la un moment dat ca inutilizabile ( prin degradare ) ; p . ext . depozit în care se păstrează un asemenea material . 4. Scoaterea din cadrele armatei a unui militar ( pentru motive de incapacitate