Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MÂRÂI, ÎNCRUNTA, ÎNCRUNTAT, ȚÂȚÂI, BODOGĂNEALĂ, BUDA, CÂRTEALĂ, CÂRTI, CLAMOARE, DOJENITOR, HAC ... Mai multe din DEX...

NEMULȚUMIRE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NEMULȚUMÍRE, nemulțumiri, s.f. Faptul de a fi nemulțumit; stare a celui nemulțumit; supărare, mâhnire; insatisfacție, contrarietate. ** Neajuns, neplăcere, necaz. [Var.: (reg.) nemulțămíre s.f.] - Ne- + mulțumire.

Sursa : DEX '98

 

Nemulțumiremulțumire, satisfacție

Sursa : antonime

 

NEMULȚUMÍRE s. v. ingratitudine, nerecu-noștință.

Sursa : sinonime

 

NEMULȚUMÍRE s. 1. neplăcere, supărare, (înv., reg. și fam.) parapon, (înv. și reg.) scârbă, (înv.) pricinuire. (Ce \~ te apasă?) 2. v. insatisfacție. 3. v. necaz.

Sursa : sinonime

 

nemulțumíre s. f., g.-d. art. nemulțumírii; pl. nemulțumíri

Sursa : ortografic

 

NEMULȚUMÍR//E \~i f. Stare a celui nemulțumit; necaz, neplăcere. /ne- + mulțumire

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNEMULȚUMIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentruNEMULȚUMIRE.

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ...

 

Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea

Ion Luca Caragiale - Poziţia ministerială faţă cu revizuirea Poziția ministerială față cu revizuirea de Ion Luca Caragiale De alaltăieri, Camera și Senatul, întrunite în localul acestui din urmă, au început a ține ședințe secrete spre a pregăti tărâmul pentru desbaterea cestiunii israelite. Secretul acestor ședințe este mai mult formal, și n-are alt scop decât a face desbaterea prealabilă a parlamentului mai comodă; după închiderea ședinței secrete, publicul care se interesează de mișcarea parlamentară și care n-a fost admis a asista, totuși poate afla toate câte s-au petrecut în acea ședință. În întâia zi, precum se spune, guvernul a dat citire întregei corespondențe diplomatice ce a ținut cu străinătatea dela notificarea oficială a tratatului de [la] Berlin și până acuma. Aceea ce este, mai presus de toate, trăsură caracteristică comună a pieselor citite, este că guvernul, în toate notele sale cătră puteri, nu face alta decât a stărui să ni se recunoască independența, invocând pentru aceasta fel de fel de argumente și de motive și nepomenind nimica despre condiția impusă în tratat pentru recunoașterea acelei ...

 

Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul

Ion Luca Caragiale - Plăteşte vizirul Plătește vizirul de Ion Luca Caragiale Guvernul a izbutit în sfârșit a se spăla pe mâini de orice amestec în cestiunea revizuirii. Stăruind până în cele din urmă a se ascunde de orice răspundere la spatele credincioaselor sale majorități, și neascultând dreptele pretenții ale minorităților, cari cereau să știe mai nainte de orice părerea lui în cestiunea israelită, guvernul a lăsat asupra camerelor să ia ele inițiativa în această cestiune. În două ședințe secrete ale Camerii și Senatului întrunite, guvernul a dat citire la o mulțime de acte diplomatice, din cuprinsul cărora s'a dovedit cu prisos că numai și numai dânsul este vinovat de încordarea acută la care a ajunsă astăzi cestiunea evreilor. Cu toate acestea, guvernul a refuzat categoric a-și arăta părerea și a face o propunere în privința modificării art. 7, și aceasta pentru cuvintele deja arătate de noi alaltăieri, că oricum s'ar deslega cestiunea din inițiativă parlamentară, poziția lui ministerială să fie salvată. Astfel dar, Camera și Senatul au ales fiecare câte o comisie, care să se ocupe ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

... o cerneală cleioasă și oțetită. În urmă el închise manuscriptul vechi, plin de note marginale scrise foarte mic și legat în pergament; îl aruncă cu nemulțumire peste o claie de cărți și-și netezi barba cu expresia unei profunde neîndestulări cu sine însuși. Moș Iosif avea un defect foarte mare. Cu ...

 

Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu

Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu Dlui Grigorie Alexandrescu de Alecu Donici La hărăzirea fabulei "Râul și heleșteul" Nici gândeam ca pentru versuri să iau în mână condei, Când țintirea-mi aici este la un altfel de idei, Care nu cer epistole, nici fabule de glumit, Ci protesturi, reclamații dreptului de sprijinit.* Dar dorita întâlnire-ți mă făcu să stau un ceas, Și din cuprinsul Temidei să mă cațăr pe Parnas. Rodul astei întreprinderi e fabula ce-ți închin, Scrisă cu o grabă mare, într-un stil nu prea senin; Dar a mea dorință este ca tu să fii vecinic râu De poezii curgătoare, de talentul cel mai viu; Să scrii pentru-a noastră slavă, ca toți să ne lăudăm, Câți o limbă românească astăzi întrebuințăm. Știi prea bine că talentul este de la ceruri dat Și oricare-și va da sama cum în lume l-au tractat. Talentul tău este mare și sama-ți va fi mai grea, Când din orice întâmplare a-l părăsi tu vei vrea. Toți poeții cearcă-n lume feluri de nemulțumiri, Dar din ele scânteiază cele mai vie simțiri. Ațâțați de-mpotrivire ei se luptă ne-ncetat, Și ...

 

Alecu Donici - Lupul nazâr

Alecu Donici - Lupul nazâr Lupul nazâr de Alecu Donici Oricât de bune rânduiele, Cum vor intra pe mîini de oameni necinstiți Și numai de al lor folos povățuiți, Se fac îndată rele. Spre pildă trebuie să știți Că lupul s-au cerut la leu nazâr pe oi. Se vede că la el, precum și pe la noi, Tot trebui mijlociri, Căci el întâi au pus pe vulpe meșteriță, Rege către leiță. Dar, pentru că de lupi sunt rele auziri, Prealuminatul leu ferind nemulțumiri, A poruncit la sfat Să facă tuturor chemare De o obștească adunare, La care mic și mare să fie întrebat: Ce știu de lup și ce purtări el are. Așadar, fiarele pe rând s-au adunat Și întru o unire glas bun de lup au dat. Pe urmă au ieșit porunca cea leiască: Pe lup, nazâr deplin, la stâne să-l pornească. Dar oile ce-au arătat? La adunare ele au fost neapărat? Aceasta-i de mirare, Că sfatul au uitat să facă lor chemare, Când ele mai ales erau

 

Alexei Mateevici - În dimineața duminicii

Alexei Mateevici - În dimineaţa duminicii În dimineața duminicii de Alexei Mateevici S-au dus dintâi acele două Mironosiți cu mirul lor; Era-ntuneric și prin rouă Mergeau cu pasul grăbitor. Vorbeau de cele petrecute, De zile pline de dureri, De pacea dimineții mute, În ziua sfintei Învieri. Și le era o groază mare Rușinea crucii s-amintească, A jidovilor blestemare, Nemulțumirea omenească. Batjocorirea relei goane Și plânsul celor credincioși, Ș-a crucii lui Hristos piroane, Și ghimpii frunții sângeroși... Își aduceau atunci aminte Cum L-au luat de la ostași Și în mormânt fără cuvinte L-au pus — departe de oraș. Trecut-a sâmbăta-n mâhnire, Și noua zi în cer zorește; Acum prin tainica scârbire Un gând dorit ne mângâiește... De prin desimile grădinii, Din rouratica verdeață, Le râd voios de-acuma crinii Ascunși în scutece de ceață. Dar ce-i aceasta? Ceața deasă Ca printr-un poruncit se pierde Ș-o strălucire luminoasă Aprinde-mprejurimea verde... Ce strălucire minunată! Venit-au. Iată și mormântul... Dar piatra lui îi răsturnată Și iar li se trezește gândul... O, unde-i El? Înuntru nime... Ce oare s-au fi săvârșit? Tăcere prin împrejurime... ...

 

Cincinat Pavelescu - Șarpele și satana

Cincinat Pavelescu - Şarpele şi satana Șarpele și satana de Cincinat Pavelescu (FABULĂ DE ACTUALITATE) Unui mare calomniat Nel mezzo del camin di nostra Vita Dante La jumătatea vieții, ca și Dante, Un șarpe nemilos s-a strecurat În iad, prin locuri umede și pante. Satana, stând pe tron, l-a întrebat, Voind nemulțumirea să-i auză:  Ce gând? Ce călăuză te-a mânat? C-o șuierare aspră și confuză Balaurul, mai lung decât un brad, Răspunse: Mi-a fost ura călăuză! Vin să mă plâng stăpânului din iad, C-al meu venin faimos se pierde, sire! Puterile-i de moarte zilnic scad! Cer toată neagra voastră ocrotire! Să-mi dați un alt venin. M-a biruit Ne-nfrânta și vicleana omenire! Azi mușcătura mea c-un fier roșit E vindecată, chiar când farmacia Vestitul antidot și l-a greșit. Dă-mi un venin să văd cum agonia Pe om 1-apucă, scurtă și brutală...  Știu ce otravă-mi ceri: E calomnia! În terța rimă să mai pun morală? Dar calomnia, propagând-o slova, Destul ca să te muște-n capitală Și tu să mori, de pildă, la ...

 

Constantin Negruzzi - Potârnichea și rândunica

... nici o îndoială Pe lume nici că se află mai groaznic dobitoc. Rândunica s-a făcut foc: — De unde această țensură de nemulțumire plină? Eu omului (le răspunde) nu îi găsesc nici o vină. Această negrită pâră și acele viclenii toate Îs tot minciuni gogonate. Mi se pare ...

 

Grigore Alexandrescu - Încă o zi

Grigore Alexandrescu - Încă o zi Încă o zi de Grigore Alexandrescu Încă o zi cu tine, o zi de fericire, În dulcile extazuri ce simt, când te privesc: Încă un ceas... un zâmbet... Adânca mea iubire Izvoarele nădejdii mai mult nu o hrănesc. Și soarele mai palid din zi în zi îmi pare, Și coardele vieții în pieptu-mi obosit Se rup! nici tinerețea, nici scumpa-ți sărutare Nu pot ele să schimbe ce soarta a voit. Întorc acum asupră-ți privirea-mi dureroasă, Ca cel din urmă-adio la tot ce am pierdut: Din ceața veșniciei, stea blândă, luminoasă, Te văz lucind departe, departe în trecut: Și tot ce e-n natrură, obiecte și ființe, PanĂ³rama de umbre, se-ntunec, se strecor; Iluzia mă lasă: ... și artă și silințe Sunt stăvile zadarnici l-al sufletului zbor? Aș vrea numai, blând înger, ca numele-mi să fie Scump, drag inimii tale, ades să-l repetezi, Precum un dulce sunet, precum o melodie În inimă-ți rămasă din ani ce regretezi. Căci toată-a mea viață îți fu ea închinată, Căci alt decât iubirea-ți ea nu avu mai sfânt, Căci tu ești încă astăzi ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C.

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C. Epistolă Dlui I. C. de Grigore Alexandrescu Prietene, mai ții tu minte acele povățuiri Care-mi dai la ale mele trecute nemulțumiri? C-aveai cuvânt, o văz bine; eu prea înșelat eram, Când socoteam de cumplite relele ce-atunci cercam. Într-o zi (de atunci însă multă vreme a trecut), Povestindu-ți eu o nouă neplăcere ce-am avut, Te-ai întors, și c-o zâmbire: ­ "Văz adevărat, mi-ai zis, Și cunosc că ai dreptate, dar arată-o în scris, Și în versuri, iar nu-n proză, căci oricâți sunteți poeți, Voie a vă plânge-n proză de l-Apolon nu aveți". Uitasem această glumă. Acum, fără să gândesc, Cea dintre noi depărtare, locul unde locuiesc, Neîngrijirea, nelucrarea poet mă silesc să fiu Și în versuri de un stânjen lucruri de nimic să-ți scriu. Sunt încredințat c-ai râde, când vreodată ai putea Să mă vezi umblând pe câmpuri, rătăcit cu muza mea, Și vânând câte-o idee, câte-o rimă, un cuvânt, Când prin lună și prin stele, când pe cer și pe pământ. Iar de gropi nici că e vorbă, căci în câte-am ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruNEMULȚUMIRE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruNEMULȚUMIRE.

Psalmii Capitol 2

Psalmii Capitol 2 Psalmii 1 Psalmii Capitol 2 1 Pentruce se întărîtă nemulțumirile, și pentruce cugetă popoarele lucruri deșerte? 2 Împărații pămîntului se răscoală, și domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului și împotriva Unsului Său, zicînd: 3 ,,Să le rupem legăturile și să scăpăm de lanțurile lor!`` - 4 Celce șade în ceruri rîde, Domnul Își bate joc de ei. 5 Apoi, în mînia Lui, le vorbește, și -i îngrozește cu urgia Sa, zicînd: 6 ,,Totuș, Eu am uns pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfînt.`` 7 ,,Eu voi vesti hotărîrea Lui,`` -zice Unsul-,,Domnul Mi -a zis: ,Tu ești Fiul Meu! Astăzi Te-am născut. 8 Cere-Mi, și-Ți voi da neamurile de moștenire, și marginile pămîntului în stăpînire! 9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fer, și le vei sfărîma ca pe vasul unui olar.` 10 Acum dar, împărați, purtați-vă cu înțelepciune! Luați învățătură, judecătorii pămîntului! 11 Slujiți Domnului cu frică, și bucurați-vă, tremurînd. 12 Dați cinste Fiului, ca să nu Se mînie, și să nu pieriți pe calea voastră, căci mînia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toți cîți se încred în El! Psalmii

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNEMULȚUMIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentruNEMULȚUMIRE.

MÂRÂI

... A scoate sunete guturale , aspre , hârâite , care de obicei arată iritarea , nemulțumirea . 2. Fig . ( Despre oameni ; peior . ) A vorbi neclar , printre dinți , manifestând nemulțumire

 

ÎNCRUNTA

... vb . I . 1. Refl . și tranz . A apropia sprâncenele sau a face cute între sprâncene ori pe frunte ( în semn de nemulțumire , de mânie , de îngrijorare etc . ) ; a privi aspru . 2. Refl . ( Înv . ) A se umple de sânge ; a se înroși ...

 

ÎNCRUNTAT

... ÎNCRUNTÁT , - Ă , încruntați , - te , adj . 1. Care are pe frunte sau între sprâncene cute de nemulțumire

 

ȚÂȚÂI

... animale și insecte ) A țârâi ^2 ( 2 ) . 2. ( Despre oameni ) A scoate un sunet asemănător cu un " ț " prelungit care exprimă nemulțumire

 

BODOGĂNEALĂ

... BODOGĂNEÁLĂ , bodogăneli , s . f . Vorbire înceată , neclară , care redă de obicei un protest reținut sau o nemulțumire

 

BUDA

BUDÁ , budez , vb . I . Tranz . ( Livr . ) A ține la distanță , a - și exprima nemulțumirea ( față de cineva ) printr - o atitudine indiferentă sau

 

CÂRTEALĂ

... CÂRTEÁLĂ , cârteli , s . f . ( Pop . ) Faptul de a cârti ; protest , murmur ( de nemulțumire

 

CÂRTI

CÂRTÍ , cârtesc , vb . IV . Intranz . ( Pop . ) A - și exprima ( mereu ) nemulțumirea prin murmure sau critici ( făcute de obicei în absența celui în cauză ) ; a se plânge , a protesta ( mereu ) . - Et .

 

CLAMOARE

... CLAMOÁRE s . f . ( Livr . ) Strigăt de protest , de nemulțumire

 

DOJENITOR

... DOJENITÓR , - OÁRE , dojenitori , - oare , adj . Care dojenește ; care exprimă un reproș , o imputare , o nemulțumire

 

HAC

HAC ^2 , hacuri , s . n . ( Reg . ) Un fel de cui de fier care se bate iarna pe talpa încălțămintei sau la potcoavele cailor , ca să nu alunece . HAC ^1 , ( 2 ) hacuri , s . n . 1. ( În expr . ) A - i veni ( cuiva sau la ceva ) de hac = a găsi modalitatea , sistemul de a învinge , de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supără , care provoacă nemulțumiri . 2. ( Înv . ) Salariu ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...