Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CHITIC, CRUD, CURAJ, DEFECT, DEZAGREMENT, GOGONEA, GREȘI, INCONVENIENT, INVADA, LOVITURĂ ... Mai multe din DEX...

NEAJUNS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NEAJÚNS, neajunsuri, s.n. 1. Greutate, dificultate, neplăcere, necaz. 2. Lipsă, scădere; defect, cusur; dezavantaj. [Pr.: ne-a-] - Ne- + ajuns.

Sursa : DEX '98

 

Neajunscalitate

Sursa : antonime

 

NEAJÚNS s. 1. v. dificultate. 2. v. șicană. 3. v. vicisitudine. 4. neplăcere, (livr.) dezagrement. (Acest sistem comportă unele \~uri.) 5. v. dezavantaj. 6. v. necaz. 7. v. defect.

Sursa : sinonime

 

NEAJÚNS adj., s. v. calic, necăjit, nevoiaș, sărac, sărman.

Sursa : sinonime

 

NEAJÚNS adj. v. incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, unic.

Sursa : sinonime

 

neajúns s. n. (sil. ne-a-), pl. neajúnsuri

Sursa : ortografic

 

NEAJÚNS^2 \~uri n. 1) Lipsă a unei însușiri necesare; cusur; meteahnă; defect. 2) Situație dificilă; greutate; nevoie; încurcătură. [Sil. ne-a-] /ne- + ajuns

Sursa : NODEX

 

NEAJÚN//S^1 \~să (\~și, \~se) : \~ de cap (sau de minte) care nu are judecată sănătoasă; prost. [Sil. ne-a-] /ne- + ajuns

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNEAJUNS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentruNEAJUNS.

Alexandru Macedonski - Odă la condeiul meu

... în astă lume Unde sufăr nencetat, Unde mic și fără nume Eu cu tine am intrat, Din pruncie, cu credință, Până astăzi m-ai servit, Neajuns ori suferință A ta voce mi-a-mblânzit; Neavând altă putere, Aste versuri îți dedic, Căci mi-ești singura avere Și ...

 

Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură

Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun şi băutură Două cuvinte despre tutun și băutură de Alexei Mateevici Noi totdeauna lăudăm starea lucrurilor prin țările străine, nouă ne place să urmăm pilda noroadelor mai dezvoltate decât noi. Să căutăm, dar, cum apără aceste popoare sănătatea fiilor lor și cum pedepsesc pe acei oameni, care fac rău acestei sănătăți. În Arkanzas, în America despre miezul nopții, este un zacon, care nu dezleagă vânzarea țăhărcilor tinerilor pân-la vârsta de 16 ani, iar încălcarea acestui zacon se pedepsește cu un ștraf bănesc de la 2000 păn la 20000 de mărci. Tot așa pedeapsă trage și cel ce i-ar dărui unui băiat mai tânăr decât de 16 ani o țăharcă de tutun. În multe locuri din Norvegia vânzarea tutunului cu orișice prilej este oprită sub frica pedepsei, iar cel ce-i dă unui băiat o țăharcă, precum și băiatul care o ie, sunt judecați cu toată asprimea zacoanelor. Tutunul este adus în Europa în anul 1511. Multă vreme fumarea, tragerea tutunului se socotea ca un păcat de moarte. În Rusia pân-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia ...

 

Ion Luca Caragiale - Lache și Mache

Ion Luca Caragiale - Lache şi Mache Lache și Mache de Ion Luca Caragiale Nuvelă Multe și mărunte s-au vorbit despre inseparabilii Orest și Pilad din anticitate, însă, cu drept cuvânt, vremurile de acum se vor mândri cu povestirea istoriei lui Lache și Mache, căci în adevăr acești doi oameni nu pot avea decât una și aceeași istorie: ei vor da exemplu veacurilor viitoare despre puterea prieteșugului. Cine a cunoscut pe unul a cunoscut și pe celălalt, fiindcă amândoi mai aproape trăiesc, mai aproape dorm, decât chiar frații cei lipiți din Siam. Cine zice Lache zice Mache și viceversa. Cel dântâi s-a născut la Severin tot în ziua și ceasul în care a văzut cel d-al doilea lumina la Dorohoi: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist. Dacă la vreo răspântie vezi arătându-se mutra unuia, așteaptă puțin și vei vedea și pe celălalt, care, întârziind pentru cine știe ce, își grăbește pasul ca să-și ajungă jumătatea; în adevăr jumatate, căci Lache și Mache nu sunt decât unul și același în două fețe, doime de o ființă ...

 

Iulia Hasdeu - Patria

Iulia Hasdeu - Patria Patria de Iulia Hasdeu traducere de Traian Demetrescu Mereu îi găsește cusururi Cînd vorbește de a lui țară; Cu toate-aceste neajunsuri Îi este totdeauna dragă. O critică fără-ncetare; Chiar sincer o compătimește. Totuși, îi sare în apărare, Pentru că pe ea o iubește. Mai ales când timp îndelungat Departe de patrie și casă Iubirea adâncă s-a aflat În inima necredincioasă. Iar când fiii nerecunoscători Îi cer iubire și mângâiere, Le deschide brațele tuturor Și la piept îi strînge cu putere. De-aceea, cu orice cusururi Ce patriei sale i le află, Cu orice greșeli, ea de-a pururi Îi rămâne scumpă și

 

Marius Marian Șolea - Un sentiment

... pe săbii. va ridica pe mîini doar pelerina sfîșiată și-apoi cu alte pietre o va acoperi. iar tîmpla zării nu va fi împinsă, nici neajuns, nici moarte nu va desolemniza momentul urcării pe scară a păsării cu aripile frînte și picurate cu ceară. doar graiul ei va mai ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea lui Eminescu către Maiorescu (februarie 1884)

Mihai Eminescu - Scrisoarea lui Eminescu către Maiorescu (februarie 1884) Scrisoarea lui Eminescu către Maiorescu din februarie 1884 de Mihai Eminescu Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu → Informații despre această ediție Scrisoarea trimisă de către Mihai Eminescu lui Titu Maiorescu în luna februarie a lui 1884. Eminescu îi cerea criticului literar ajutor financiar, necesar întoarcerii sale în România, după de acesta fusese internat la un spital din Viena. Viena 4/ 16 februarie 1884 Stimabile domnule Maiorescu, Astăzi, iețind din casa de sănătate pentru vreo două ore, mă folosesc de vizita ce o fac nepotului D-voastră, d-lui Popasu, penntru a vă adresa aceste șiruri. Sunt mai bine de trei săptămâni de când au încetat toate simptomele boalei de care am suferit, încat, dacă ar fi stat în putința mea, aș fi părăsit institutul, fie pentru a schimba mediul în care mă aflu, fie pentru a mă întoarce in țară. Cu toate acestea nu știu dacă, pentru un asemenea sfârșit, va fi cu putință a se realiza mijloacele necesare. Amintirea stării mele trecute e foarte slabă, încat pe mine înnsumi mă miră lungimea timpului, în decursul căruia nu ...

 

Traian Demetrescu - Patria

Traian Demetrescu - Patria Patria de Iulia Hasdeu traducere de Traian Demetrescu Mereu îi găsește cusururi Cînd vorbește de a lui țară; Cu toate-aceste neajunsuri Îi este totdeauna dragă. O critică fără-ncetare; Chiar sincer o compătimește. Totuși, îi sare în apărare, Pentru că pe ea o iubește. Mai ales când timp îndelungat Departe de patrie și casă Iubirea adâncă s-a aflat În inima necredincioasă. Iar când fiii nerecunoscători Îi cer iubire și mângâiere, Le deschide brațele tuturor Și la piept îi strînge cu putere. De-aceea, cu orice cusururi Ce patriei sale i le află, Cu orice greșeli, ea de-a pururi Îi rămâne scumpă și

 

Vasile Alecsandri - Spune, mândro

... mai e de trăit. Unde sunt cu trei, cu doi, Vorba le e tot de noi, Și fac sfaturi pe ascuns Să ne facă-un neajuns. Vină, mândro, mai curând Că de nu, te las plângând Și mă duc peste Muscel Unde n-am dușmani de fel, Că n-am ce ...

 

Iancu Văcărescu - Primăvara amorului

... Orice glas mie-mi vorbește, Orice ton eu înțeleg. Vinele repede-mi bate, Firei voi să dau respuns, La simțirile-nălțate Al meu glas e neajuns. Dar mi-e inima deschisă Ș-în lăuntru ei văzut, Spune cu o mută zisă Că ce simț mi-e prea plăcut! Ajung ca în ...

 

Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza

... din Divanul ad-hoc, lucru negândit! Ridică-te, moș Ioane, și spune-mi, fără sfială, ce durere ai. Ți-a făcut cineva vrun neajuns? Moș Ion Roată, văzând că, după atâția ani de zile, nu l-a uitat colonelul Alexandru Cuza și că l-a primit ...

 

Ion Luca Caragiale - Ironie

Ion Luca Caragiale - Ironie Ironie de Ion Luca Caragiale În Timpul din 15 iulie 1890; p. 1. În Note și schițe , 1892, p. 17, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am cunoscut foarte de-aproape pe un om de o superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atîta putere de gîndire. Era pe lîngă aceasta un mare poet; cu cea mai nobilă și mai înaltă fantazie, ajutată de un rafinat instinct artistic, el a turnat într-o lapidară „formă nouă limba veche și-nțeleaptă", pe care o cunoștea atît de bine și o iubea atît de mult. De felul lui mîndru, ei fugea de onoruri, știindu-le cîte concesiuni costă. Melancolic și pasionat, deși-n același timp iubitor de veselie si de petreceri ușoare, ura din convingere așa-numitele conveniențe și poleiala lumii. Niciodată nu primea bucuros laude, nici chiar de la puținii prietini, foarte puțini, pe cari-i avea și-n judecata și sinceritatea cărora credea — darmite pe ale acelei mulțimi de seci fără talent, judecată, nici sinceritate, cari se tot vîră în biata noastră literatură ca microbii răufăcători în trupul omului sănătos și cari nu se sfiesc a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruNEAJUNS

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruNEAJUNS.

Judecatorii Capitol 18

... poporul de acolo trăind la adăpost, în felul Sidoniților, liniștit și fără grijă; în țară nu era nimeni care să le facă cel mai mic neajuns stăpînind peste ei; erau departe de Sidoniți, și n`aveau nici o legătură cu alți oameni. 8 S`au întors la frații lor în Țorea ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNEAJUNS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentruNEAJUNS.

CHITIC

... CHITÍC , chitici , s . m . ( Reg . ) Nume generic pentru diferite varietăți de pește mărunt ; pește neajuns

 

CRUD

... Ă , cruzi , - de , adj . I. 1. ( Despre alimente ) Care n - a fost ( suficient ) supus acțiunii focului ; nefiert , nefript , necopt ( suficient ) . 2. ( Despre fructe ) Neajuns la maturitate ; verde . 3. ( Despre unele materiale ) Brut , neprelucrat . II. Fig . 1. ( Despre ființe și manifestările lor ) Care simte plăcere când vede pe altul suferind ...

 

CURAJ

CURÁJ s . n . Forța morală de a înfrunta cu îndrăzneală primejdiile și neajunsurile de orice fel ; îndrăzneală , fermitate în acțiuni sau în manifestarea convingerilor ; tărie de caracter , temeritate ,

 

DEFECT

... DEFÉCT , - Ă , defecți , - te , s . n . , adj . 1. S . n . Lipsă , scădere , imperfecțiune materială , fizică sau morală ; cusur , meteahnă , neajuns

 

DEZAGREMENT

... DEZAGREMÉNT , dezagremente , s . n . ( Livr . ) Neplăcere , neajuns

 

GOGONEA

... GOGONEÁ , gogonele , s . f . ( Mai ales la pl . ) Fructul neajuns la maturitate al pătlăgelelor roșii , de culoare verde sau verde - roșiatică , din care se fac murături . - Gogon ( reg . " mic obiect sferic " - et . nec . ) + suf . - ea ...

 

GREȘI

... executa ceva greșit , rău . 3. Intranz . A se face vinovat de ceva față de cineva , a face cuiva un rău , un neajuns

 

INCONVENIENT

... INCONVENIÉNT , inconveniente , s . n . Neajuns

 

INVADA

INVADÁ , invadez , vb . I . Tranz . 1. A intra prin violență ( și cu mari forțe ) pe un teritoriu străin ( pustiind , prădând ) ; a cotropi , a năpădi . 2. ( Despre plante și animale dăunătoare sau parazite ) A apărea undeva rapid și masiv ( producând mari pagube sau neajunsuri ) ; a

 

LOVITURĂ

... LOVITÚRĂ , lovituri , s . f . 1. Atingere bruscă și puternică , izbitură ; ( concr . ) zgomot ( puternic ) cauzat de o asemenea izbitură . 2. Fig . Supărare , durere sufletească ; necaz ; neajuns . 3. ( Mil . ) Atac puternic executat asupra inamicului în scopul zdrobirii lui și al capturării armamentului său . 4. ( În sintagmele și expr . ) Lovitură de stat = act ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...