Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PAȘA, PAȘAPORT, PAȘAPORTAR, PAȘLI, PAȘNIC, PAȘOL, PAȘOPTISM, PAȘOPTIST, PAȘPORT, PAȘTE ... Mai multe din DEX...

PA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PA interj. Termen de salut folosit mai ales la despărțire de către copii și în vorbirea cu copii sau, familiar, între adulți; la revedere! - Cf. germ. pa, magh. .

Sursa : DEX '98

 

PA interj. v. salutare.

Sursa : sinonime

 

pa interj.

Sursa : ortografic

 

PA interj. fam. (se folosește ca formulă de salut la despărțire, mai ales, cu copiii) Cu bine; la revedere. /pa, ung.

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruPA.

Vasile Alecsandri - Paștele

Vasile Alecsandri - Paştele Paștele de Vasile Alecsandri De Paști în satul vesel căsuțele-nălbite Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite Pe care cocostârcii, înfipți într-un picior, Dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor. Un scrânciob mai la vale pe lângă el adună Flăcăi și fete mândre ce râd cu voie bună; Și-n sunet de vioare, de cobze și de nai Se-ntoarce hora lină, călcând pe verde plai. Bătrâni cu fețe stinse, români cu fețe dalbe, Românce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc, Iar pe-mprejur copiii se prind la luptă-n joc. Și scrânciobul se-ntoarce, purtând în legănare Părechi îmbrățișate cu dulce înfocare, Ochiri scânteietoare și gingașe zâmbiri Ce viu răspând în aer electrice

 

Dimitrie Bolintineanu - Mustafa-Pașa

Dimitrie Bolintineanu - Mustafa-Paşa Mustafa-Pașa de Dimitrie Bolintineanu Soarele-apusese. Lupta tot urma; Dar împinși, românii, spatele-nturna. Iar Mihai Viteazul la ai săi cuvântă — ,,Un român de moarte nu se înspăimântă. Ce vor face oare slabele femei, Dacă voi dați dosul, o, vitejii mei." Zice și soldații, rușinați, se-nturnă... Domnul pasă-n frunte; toți cu fală-l urmă. Vede comandantul Mustafa-pașa, Prin bravură cată lupt-a precurma. Chiar ca semizeii din antichitate, El îl cheamă-n luptă și fălos combate. Oștile-n mirare privesc și s-adun. Caii lor resaltă, armele răsun. Se fărâm pe zale far' să verse sânge. Domnul schimbă-ndată spada-i ce se frânge. Pașa trage-atuncea paloșul tăios. Fierul sparge zaua domnului frumos. Pașa se doboară sub o lovitură Și cu viața pierde sângele pe gură. Turcii cu dezordin repede s-avânt. Cei mai mulți dintr-înșii aflu-al lor

 

Duiliu Zamfirescu - Flori de paște

Duiliu Zamfirescu - Flori de paşte Flori de paște de Duiliu Zamfirescu La Palermo La Palermo, primăvara, Trandafirii urcă scara. Liliacul alb roșește Când sărută Dintr-o cută Sânul ce-l adăpostește. Prin grădini a pus o fee Gardurile-n azalee, Casele învolburate În ciorchine De glicine Pe balcoane aninate. Dimineața ideală Râde-n floarea de migdală, Tinerețea stă în cale, Întrupată Într-o fată Cu un coș de portocale. Vin, Bălcescule, din somnul Adormiților în Domnul, Să vezi firea cum renaște: Totul cere Mângâiere Pentru florile de Paște. Unde ești, în care floare Clipa ta nemuritoare Și-a luat ființă nouă? Care plantă Elegantă Poartă sufletu-ți în rouă? Căutând urmele tale, M-am oprit la Monreale. De sub vechile morminte Se ridică Plin de frică Crinul, floarea cea cuminte. (

 

George Coșbuc - La paști

George Coşbuc - La paşti La paști de George Coșbuc Prin pomi e ciripit și cânt, Văzduhu-i plin de-un roșu soare, Și salciile-n albă floare E pace-n cer și pe pământ. Răsuflul cald al primăverii Adus-a zilele-nvierii. Și cât e de frumos în sat! Creștinii vin tăcuți din vale Și doi de se-ntâlnesc în cale Își zic: Hristos a înviat! Și râde-atâta sărbătoare Din chipul lor cel ars de soare. Și-un vânt de-abia clătinitor Șoptește din văzduh cuvinte: E glasul celor din morminte, E zgomotul zburării lor! Și pomii frunțile-și scoboară Că Duhul Sfânt prin aer zboară. E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe până-n văi străbate Și clopotele cântă rar: Ah, Doamne! Să le-auzi din vale Cum râd a drag și plâng a jale! Biserica, pe deal mai sus, E plină astăzi de lumină, Că-ntreaga lume este plină De-același gând, din cer adus: În fapta noastră ni e soartea Și viața este tot, nu moartea. Pe deal se suie-ncetișor Neveste tinere și fete, Bătrâni cu iarna vieții-n plete; Și-ncet, în ...

 

George Coșbuc - Osman-pașa

George Coşbuc - Osman-paşa Osman-pașa de George Coșbuc Acum te cutremuri! Cunoști Că drumul ți-e-n marginea gropii. Degeaba te-azvârli și te-apropii Cu vuiet și tropot de oști. În frunte, pe calul tău murg, Pornit-ai urgia pieririi, Strivit-ai în șanț grenadirii Dar iată, că ranele-ți curg, Se sperie murgul de puști, Și-ți scapă din scară piciorul, Turbat e-mprejuru-ți omorul, Cu dinții tu gura ți-o muști. Se-ncurcă taberele-n drum Și-ți fug călăreții de-a valma, Ridică-ți, puternice, palma Și-oprește-ți tabiile-acum! Cuvântul ce-odată fu zid Când vrut-au nizamii să fugă, Azi lor li se pare că-i rugă S-alerge mai iute spre Vid. Ai aripi, grăbitule vânt, Tu șoimule,-a cerului cale! Fă locuri oștirilor tale, Să intre mai iute-n pământ. Și-n sine-ți tu zis-ai: E rău! Ca norii ce-ntunecă luna, Curgeam de pe dealuri întruna Noi, răii poporului tău. De-a lungul întinsei câmpii Aleargă sălbatica spaimă Și, plină de geamăt, îngaimă Și rugi și blesteme pustii Gaziule-Osmane, ești prins! Și toate cetățile tale Vor sta-ntunecate ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

Ion Luca Caragiale - La Paşti La Paști de Ion Luca Caragiale 10 ceasuri și jumătate seara, în sâmbăta Paștelui... „Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Jndigene et Streine", cu firma „La trei struguri tricolori", și-a lăsat obloanele și închis gazometrul. Tânărul Lache, funcționar comercial în acest mare magazin, își pune costumul cel nou și cravata cea nouă, își încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. Douăzeci și patru de ore de absolută libertate... Să-l urmărim ceas cu ceas și pas cu pas. 11 și jumătate, sâmbătă noaptea. Clopotul de la mitropolie... Un tun... Lache trece podul de la Palatul Justiției în direcția sud. Al doilea tun... Lache a intrat în curte la Doamna Bălașa. În biserică nu mai e loc. Lache stă afară... Se închină... Cuprins de o adâncă evlavie, își aduce aminte cu dor de părinții lui de la Otopeni. Încet-încet, tot vârându-se, reușește să suie treptele de la intrarea templului. Aude corul... dar nu poate vedea decât marele policandru, învăluit într-o ceață groasă. Se ridică în vârful picioarelor, rezemându-se cu ...

 

George Topîrceanu - La Paști (Topîrceanu)

George Topîrceanu - La Paşti (Topîrceanu) La Paști de George Topîrceanu Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necăjite si mânjite, Zece ouă înroșite. Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: - Ce vă este, frătioare, - Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stați gătite-n haină nouă, Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-ați fi ouă... - Suntem fierte! Zise-un ou rotund și fraise Lângă pasca cu orez. Și schimbându-și brusc alura, Toate-au început cu gura: - Pân'la urmă tot nu scap! - Ne gătește de paradă. - Ne ciocnește cap în cap Și ne zvârle coaja-n stradă... - Ce rușine! - Ce dezastru! - Preferam să fiu omletă! - Eu, de m-ar fi dat la cloșcă, Aș fi scos un pui albastru... - Și eu unul violet... - Eu, mai bine-ar fi să tac: Așa galben sunt, că-mi vine Să-mi închipui că pe mine M-a ouat un

 

Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște

Ion Luca Caragiale - O făclie de Paşte O făclie de Paște de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Leiba Zibal, hangiul de la Podeni, stă pe gânduri la o masă subt umbrarul de dinaintea dughenii, așteptând dilijența, care trebuia să fi sosit de mult; e o întârziere de aproape un ceas. Este lungă și nu prea veselă istoria vieții lui Zibal; dar așa cum e prins de friguri, tot e o petrecere pentru el să ia pe rând una câte una fazele ei mai însemnate... Precupeț, vânzător de mărunțișuri, samsar, câteodată și mai rău poate, telal de straie vechi, apoi croitor și ștergător de pete într-o ulicioară tristă din Ieși - toate le încercase după accidentul care-l făcuse să-și piarză locul de băiat într-o mare dughiană de vinațuri. Doi hamali coborâseră în beci un boloboc sub privigherea băiatului Zibal. O neînțelegere se ivi între dânșii la împărțeala câștigului. Unul din ei luă un crâmpei de lemn ce-l găsi la-ndemână și lovi în frunte pe tovarășul său, care căzu amețit și plin de sânge la pământ. Băiatul, văzând sălbătăcia, dete un țipăt de alarmă, dar mizerabilul se repezi să iasă din ogradă și, trecând pe ...

 

Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

... ne(r) o(t) braÅ¡o(v) mno(g)[o] z(d)ravie o(t) nÄ›(k)Å¡u(l) o(t) dlÅ­gopole i pa(k) dau Å¡tire do(m)nĂ¯etale za lukru(l) tu(r)Ä�ilo(r) kum amÄ­ auzi(t) èu kÅ­ Ä©pÅ ... i(t) de(n) sofĂ¯Ä™ Å¡i aimi(n)trÄ› nue Å¡i sÄ›u du(s) Ä© su(s) pre dunÅ­re i pa(k) sÅ­ Å¡tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ­ au veni(t) u(n) ω(m) de la nikopoe de mĂ¯e mÄ›(u ... aÄ�Ä›le korabĂ¯i la loku(l) Ä�ela (st)rimtu(l) Ä�e Å¡ttĂ¯i Å¡i do(m)nĂ¯jata i pa(k) spui do(m)nĂ¯etale de lukru(l) lu mahame(t) be(g) ku(m)u amÄ­ auzit de boÄ™ri Ä�e sÅ ... e lu mahame(t) beg pre iu iωi va fi voÄ™ pren cÄ›ra rumÅ­nÄ›skÅ­ jarÅ­ èlÄ­ sÅ­ trÄ›kÅ­ i pa(k) sÅ­ Å¡tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ­ are frikÅ­ mare Å¡i bÅ­sÅ­rab de aÄ�e(l) lotru de mahame ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah

... Care din ei să-nghită leșul Ce cade către fund? Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui arzînd căsuța lui Pa'ansu, — El însuși puse foc. Și-a fost ieșit din minți. De voi muri în flăcări, Cădea-vor bîrne-aprinse Pe leșul ... vor striga cu glasul aspru: "Uitați-vă, SaĂ¯djah e mort !" Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui mort pe Pa-lisus, El s-a fost stins de bătrînețe, Albite-i erau pletele. De voi muri bătrîn, cu plete albe, Veni-vor bocitoarele În ...

 

Multatuli - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah

... Care din ei să-nghită leșul Ce cade către fund? Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui arzînd căsuța lui Pa'ansu, — El însuși puse foc. Și-a fost ieșit din minți. De voi muri în flăcări, Cădea-vor bîrne-aprinse Pe leșul ... vor striga cu glasul aspru: "Uitați-vă, SaĂ¯djah e mort !" Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui mort pe Pa-lisus, El s-a fost stins de bătrînețe, Albite-i erau pletele. De voi muri bătrîn, cu plete albe, Veni-vor bocitoarele În ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentruPA.

PAȘA

PAȘÁ s . f . v .

 

PAȘAPORT

PAȘAPÓRT , pașapoarte , s . n . Document oficial care dă cetățenilor unui stat dreptul de a se deplasa în altă țară , servindu - le acolo ca act de identitate ; pas ^2 ,

 

PAȘAPORTAR

PAȘAPORTÁR , pașaportari , s . m . ( Rar ) Persoană care aparține ca cetățenie altei țări decât cea în care se află stabilit ( temporar ) și care stă în tara respectivă cu pașaport . - Pașaport + suf . -

 

PAȘLI

PAȘLÍ , pașlesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ; fam . ) 1. ( În expr . ) A o pașli = a fugi , a o lua la sănătoasa . 2. Fig . A fura , a

 

PAȘNIC

PÁȘNIC , - Ă , pașnici , - ce , adj . 1. ( Despre oameni ) Care nu tulbură și nu supără pe nimeni , care este partizan al relațiilor prietenești , armonioase și evită orice conflict ; iubitor de pace , potrivnic războiului . 2. ( Despre acțiuni ) Care sprijină pacea , lupta pentru pace ; ( despre atitudini ) lipsit de agresivitate . 3. ( Despre un loc , un peisaj etc . ) Liniștit , calm , tihnit . [ Var . : ( înv . ) pácinic , - ă adj . ] - Pace + suf . -

 

PAȘOL

PAȘÓL interj . ( Reg . ; fam . ) Cuvânt peiorativ cu care alungi pe cineva ; du - te ! pleacă !

 

PAȘOPTISM

PAȘOPTÍSM s . n . Ideologia participanților la Revoluția de la 1848 din țările românești . - Pașopt ( = patruzeci și opt ) + suf . -

 

PAȘOPTIST

PAȘOPTÍST , - Ă , pașoptiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține pașoptismului sau pașoptiștilor ( 2 ) , privitor la pașoptism sau la pașoptiști . 2. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care aparține generației participanților la Revoluția de la 1848 din țările românești ; ( persoană ) care a susținut pașoptismul , care a luptat pentru

 

PAȘPORT

PAȘPÓRT s . n . v .

 

PAȘTE

PÁȘTE^2 s . n . v . paști . PAȘTE ^1 , pasc , vb . III. 1. Intranz . și tranz . ( Despre vite ; la pers . 3 ) . A se hrăni rupând cu gura iarbă , plante etc . 2. Tranz . ( Despre oameni ) A păzi animalele care pasc ( 1 ) , a duce la pășune ; a păstori , a pășuna . 3. Tranz . ( Despre primejdii , moarte , noroc ) A urmări cu perseverență , a amenința dintr - un moment în altul sau a favoriza pe neașteptate ; a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...