Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FAȚĂ, PLĂPUMAR, PLĂPUMIOARĂ, ÎNFĂȚA, ÎNFĂȚAT, ATLAZ, CAPOC, CEARȘAF, DESFĂȚA, DESFĂȚAT, MINDIR ... Mai multe din DEX...

PLAPUMĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PLÁPUMĂ, plăpumi, s.f. Învelitoare groasă, formată din două foi de pânză, de mătase, de stofă etc. între care este introdus și fixat prin cusături ornamentale un strat de lână, de puf sau de vată și care se foloseşte ca acoperitoare la dormit. * Expr. Întinde-te cât ți-e (sau cât te ține) plapuma = nu acționa decât în limitele posibilităților tale. [Var.: plápomă s.f.] - Din ngr. páploma.

Sursa : DEX '98

 

PLÁPUMĂ s. (reg.) iorgan, (Mold. și Bucov.) ogheal. (Iarna se învelește cu \~.)

Sursa : sinonime

 

plápumă s. f., g.-d. art. plăpumii; pl. plăpumi

Sursa : ortografic

 

PLÁPUM//Ă plăpumi f. Învelitoare groasă pentru dormit, confecționată din două bucăți de țesătură, cusute de jur-împrejur, între care se pune un strat de lână, de puf sau de vată, prins printre cusături (ornamentale). * Întinde-te cât ți-i \~a acționează în limitele posibilităților pe care le ai. [G.-D. plapumii] /páploma

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPLAPUMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruPLAPUMĂ.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova

... Vasile, să-l hărăzească Domnul vrăjmașilor noștri, că și de-ai avea tufă în bătătură, uiți și de topor, te dai cât mai afund în plapumă, îți răstorni toate țoalele în spinare, și tot gheață rămâi din tălpi până la creștet. Taraful lăutarilor, al lui Sotir Ciupitul, țambalagiul Olănitei, împodobise din ... pătrunsese în tindă; vântul îi cânta prin crăpăturile ușii parc-ar fi vuit în duba mare; și Bălașa era întinsă în pat, învelită c-o plapumă veche, soioasă și ciuruită cu găuri prin care ieșeau ghiomotoacele de lână neagră. Pe picioare își trântise două scovergi. La sân își ghemuise copilul îmbrăcat ...

 

Cincinat Pavelescu - Dublu catren

... Pavelescu Improvizat într-o serată la dna Nella Sutzu, pe rimele date de doctorul Jean Constantinescu și ministrul Ion G. Duca Poetul, singur, sta sub plapumă. Mâncase-n seara aceea un fistic Și chema muza, ce-i zicea: Taci, mă, Pot eu să mă cobor la un calic? N-ai nici ...

 

Gelu Vlașin - 20:10

... â†�â†� 19:45 20:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 20:37 →→ ai privit azi dimineață din oglinda așternută ca o plapumă la picioarele mele și te-ai furișat printre ciorapi și pijamale și alte amintiri prăpăstioase ochiul maroniu s-a rostogolit pe mochetă,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ca ...

 

Gelu Vlașin - 7:55

... ca un alpinist nepriceput pe tablourile mele din sufragerie uiteee mi-ai spart și călimara cu pistruii tăi mov și te-ai așternut ca o plapumă

 

Ion Luca Caragiale - Moșii

Ion Luca Caragiale - Moşii Moșii de Ion Luca Caragiale 1901 Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri -muzici - artifiții - fotografii la minut - comĂ©dii - tombole - Moftul român nr. 8 - oale - steaguri - flașnete - înghețată de vanilie - fleici - stambă - căni - pelin - călușei - scrânciob : cele din urmă invenție care era și la expoziția americană - pinteni - biciclete - cai - vite - jandarmi - basmale - telegrafiști - nepoate - mătuși - țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani - portretul țarului - "Moartea vânătorului" - icoane - bricege - săpun - lumânări - panglici - prescuri - măcelari - grâu - cofeturi pentru colivă - bețivi - căciuli - cojoace - căpestre - boi - hârâitori - Prima societate de bazalt și teracotă - Stella - sticle - fân - cercuri - doage - buți - plăpumi - saltele - perne - flori - scaune - paturi - mese - beteală - oglinzi - cercei - inele - ibrice - turci - lighene - doftorii de bătături - săpun de pete - madipolon - ace englezești -mere - portocale - năut - floricele - șerbet - răcoreală - Marsilieza - lulele - luleaua neamțului - Deșteaptă-te, române! - sacâz - sifoane - ciucalată - acadele - plesnitori - tunuri - călușari - smochine - păpuși - poame - capul vorbitor - Leul de mare - "Vasilache" - copilul cu trei picioare - încercarea puterii - distracția americană - belciuge - fonografe - războiul român pentru țesut - mingi - urcioare - bere - cruci - Dumnezei - fluiere - alune prăjite - Bragadir - fisticuri - Luther - beigălă - ...

 

Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului

Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului Norocul culegătorului de Ion Luca Caragiale A fost odată un băiat sărman: și făcându-i-se Maichii Precistei milă de el, s-a prefăcut călugăriță și i-a ieșit înainte când bătea el hoinar drumurile. "Mă băiețele, ce tot umblu tu, de colo până colo, fără rost? Uite, o să vie iarna; tu n-ai părinți, adapost n-ai, haine nu, n-ai de nici unele. Vrei tu să te procopsești? - Vreau, sărut mâna, maică... - Atunci...vino cu mine". Și a plecat băiatul dupa maica starița. Ea l-a dus la o tipografie și l-a băgat ucenic; i-a dat ceva mărunțele pentru covrigi, l-a blagoslovit și s-a dus. A început atunci pentru băiatul sărac frecușul jugului vieții: vânzarea puterilor de azi pe o bucățica de pâine pentru mâine, de mâine pentru poimâine, ș-așa tot mereu, muncă zdrobitoare câtu-i ziulica de lucru, de sărbătoare, ba și de duminică până-n amiezi! asprimea celor mari; ușoare greșeli plătite cu vorbe și lovituri prea grele, și silință niciodată răsplătită cu o ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene

... iarnă, focul s-a stins de mult în sobă, este frig în odaie, obrajii și vârful nasului sunt reci, și stând ghemuit în plapumă, simț, gust cu plăcere, mă îmbăt din căldura care să înconvoaie după trup, între mine și plapămă, ca o vată moale și căldicică. În această ...

 

Emil Gârleanu - Bătrânii

... își amintise cum, odată, venind de la dascălul Spiridon, unde învățau pe bucoavnă, i-au tăiat, bietului plăpumar, funia pe care întinsese câteva fețe de plapumă, nou-nouțe, și vorbeau, râzând, de strașnica bătaie ce le-o dase la amândoi aga Racliș, tatăl boierului Toader. Acum se potolise din vorbă. Boierului ...

 

Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară

... a spus să ieșim afară să vedem, taica n-a vrut. Profesorul (mai impacient): Ha! Școlarul: Zice taica: „Nu ies din plapumă pe gerul ăsta, să știu de bine că plouă și cârnați..." (Școlarii râd.) Profesorul (foarte impacientat): Tată-tău este un azin, carele nu știe să ...

 

Ion Luca Caragiale - Conu Leonida față cu reacțiunea

... dregându-și patul ): Ei! cum le spui dumneata, să tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva. LEONIDA ( la pat și intrând sub plapumă ): Mițo, ai zis matale fetii să vie mâine mai de dimineață ca să facă focul ? EFIMIȚA ( stingând lampa ): Da. ( se-nchină și se așază în ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Irinel Irinel de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Așa am fost eu: să scriu tot ce-mi trece prin minte și să nu spui nimic oamenilor. Oamenii sunt teribili. Privire grea și vorbă cu atâtea înțelesuri... Nu pumnul, ci ochii omului mă sperie; prin ei, ca prin niște lunete, văd ce se petrece în adâncimea unei tăceri viclene. Da, sunt nesuferite aceste supape de lumină. Mi-e cu neputință să privesc în ele fără să mă cutremur. Așa m-am născut. Sunt mulți ca mine. Un singur lucru mă deosebește de ei: eu am priceput devreme de ce sufăr printre oameni, fără a-i urî, iar ei îi urăsc fără să știe de ce. După cum vedeți, nu sunt curajos — ferească Dumnezeu! — dar nici poltron. În fața unui revolver nu tremur. Dacă m-ați vedea cum mă reped printre muncitori — închizând ochii, bineînțeles, — desigur că m-ați crede un erou și n-ați înțelege deloc cum un asemenea cavaler să fie așa de timid în fața domnilor liniștiți și galanți. Dar când vorbesc cu o femeie frumoasă? Ah, femeile, femeile! Nu, nu, ele nu vorbesc ca noi, nu privesc ca noi, nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPLAPUMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruPLAPUMĂ.

FAȚĂ

... de masă = material textil , plastic etc . folosit spre a acoperi o masă ( când se mănâncă sau ca ornament ) . Față de pernă ( sau de plapumă ) = învelitoare de pânză în care se îmbracă perna ( sau plapuma ) . 7. Prima pagină a fiecărei file . 8. Fațadă . 9. ( În sintagma ) Fața dealului ...

 

PLĂPUMAR

... PLĂPUMÁR , plăpumari , s . m . Persoană care se ocupă cu confecționarea ( și cu vânzarea ) plăpumilor . - Plapumă

 

PLĂPUMIOARĂ

... PLĂPUMIOÁRĂ , plăpumioare , s . f . Diminutiv al lui plapumă ; plăpumiță . - Plapumă

 

ÎNFĂȚA

... ÎNFĂȚÁ , înf ? ț , vb . I . Tranz . A îmbrăca cu o față de pernă , de plapumă

 

ÎNFĂȚAT

ÎNFĂȚÁT , - Ă , înfățați , - te , adj . ( Despre plăpumi , perne ) Îmbrăcat cu rufărie ( curată ) . - V.

 

ATLAZ

... ATLÁZ , atlazuri , s . n . Țesătură pentru căptușeli și fețe de plapumă

 

CAPOC

CAPÓC s . n . Fibră vegetală asemănătoare cu lâna , dar cu o rezistență redusă , obținută din fructul unui arbore exotic ( Ceiba pentandra ) și folosită ca umplutură la saltele , la plăpumi , la centurile de salvare

 

CEARȘAF

CEARȘÁF , cearșafuri , s . n . 1. Obiect de rufărie pentru pat , confecționat din pânză , care se așterne peste saltea sau cu care se îmbracă plapuma . 2. ( Înv . ) Pânză de turban , șal . [ Var . : cearceáf s .

 

DESFĂȚA

DESFĂȚÁ , desf ? ț , vb . I . Tranz . 1. A scoate fețele sau învelitorile de pânză de pe perne sau de pe plăpumi . 2. ( Reg . ) A deschide , a întinde la vedere ; a expune . - Des ^1 - + [ în ]

 

DESFĂȚAT

DESFĂȚÁT , - Ă , desfățați , - te , adj . 1. ( Despre perne sau plăpumi ) Fără față , neînfățat . 2. ( Reg . ) Larg deschis , expus

 

MINDIR

... MINDÍR , mindire , s . n . ( Reg . ) 1. Saltea umplută cu paie . 2. Plapumă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...