Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AMENINȚA, AVENTURA, CASCADOR, CASCADORIE, DIABOLIC, GRAVITATE, MALIGN, NIMIC, OSTRACISM, PERICLITANT ... Mai multe din DEX...

PRIMEJDIOS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRIMEJDIÓS, -OÁSĂ, primejdioși, -oase, adj. Care constituie o primejdie, o amenințare pentru cineva sau ceva; periculos. ** Riscant. [Pr.: -di-os] - Primejdie + suf. -os.

Sursa : DEX '98

 

Primejdiosneprimejdios

Sursa : antonime

 

PRIMEJDIÓS adj. 1. amenințător, periculos, (înv.) primejduincios, primejduitor. (O situație \~oasă.) 2. v. hazardat. 3. v. dăunător. 4. v. contraindicat. 5. v. grav. 6. v. critic.

Sursa : sinonime

 

primejdiós adj. m. (sil. -di-os), pl. primejdióși; f. sg. primejdioásă, pl. primejdioáse

Sursa : ortografic

 

PRIMEJDI//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) 1) (despre situații, ființe) Care prezintă o primejdie; periculos. 2) (despre acțiuni) Care expune la primejdii; riscant. /primejdie + suf. \~os

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPRIMEJDIOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 88 pentruPRIMEJDIOS.

Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman

Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman Noul cabinet Otoman de Ion Luca Caragiale O telegramă a agenției Havas ne-a vestit mai alaltăeri, cum că în Constantinopol s'a ivit pe neașteptate o criză ministerială, că ministerul împreună cu marele-vizir Savfet-Pașa și cu marele Șeic-ul-Islam au căzut, și că noul cabinet s'a și format, iar în locul lui Savfet-Pașa a venit Heredin-Pașa, fost ministru al beiului de Tunis. Noul mare vizir, înainte de a se urca la această treaptă, a fost câtăva vreme consilier favorit al Sultanului, și astfel i-a venit ușor să ajungă unde se află acum. Această schimbare repede a cabinetului otoman dă loc la deosebite reflecții din partea presei străine. Unele organe pretind că deși criza ministerială din Constantinopol și formarea noului cabinet au venit cam fără veste, însă nimini nu poate fi surprins de una ca aceasta. Căderea lui Savfet-Pașa este un fapt foarte important. Fostul mare vizir de netăgăduit, este unul dintre bărbații cei mai însemnați ai Turciei și un diplomat isteț, om onest și inteligent și ...

 

Alecu Donici - Autorul și hoțul

... autor vestit, Puternic în condei, Care au dezvelit Mult slobode idei, Ce-ntocmai ca Sirene* Era la glas duios, Dar, potrivit cu ele, Și mult primejdios. Orânduielile la iad sunt cu grăbire, Nu este ca la noi zadară prelungire Și hotărârile se dau într-un minut. Fără zăbavă dar, Pe două ...

 

Alecu Donici - Turma și câinele

... omul cu-a lui societate Când ea va fi legată ca turma, din păcate? Găsi-va câine credincios Să o asigureze de lup primejdios

 

Alice Călugăru - Șerpii

Alice Călugăru - Şerpii Șerpii de Alice Călugăru Sub falnica desfășurare de crengi a umedei păduri, Mă culc în ierburi legănate, și-n palme tâmplele-mi se razmă; Și nu las somnul să mă-nfrângă cu-a buruienilor mireasmă, Că lin încep să șuier cântul ce cheamă șerpii lungi și suri. Și vie alunecând subt frunze, cu-ncete mlădieri de ape, Cu zvârcoliri de-ascunse flăcări verzui, ce-ar tremura subt jar, Să-ntindă asprii către mine vicleanul cap triunghiular, În care turburi ochi veghează sub străveziile pleoape. Cu-o fluierare prelungită începe necunoscutul cânt, Ce-o să-i adune de departe și-amăgitor o să-i dezmierde. Și ei se vor târî spre mine pe mușchiul înflorit și verde Ieșind pe rând din întuneric, cum ies izvoare din pământ. Și iată că de pretutindeni aud un foșnet de tufișuri; Erau încolăciți pe ramuri, ca lanțul iederei vicleni; Își plămădeau prin ierburi crude veninul lor de buruieni; Dormeau cu apele pădurii, ascunși sub grelele pietrișuri. Dar când descântecu-mi departe zvârli întâiul lui fior, Deodată fiecare-n codru lăsat-a cuibul singuratic, Și-nvinși de jalea prelungită a fluieratului cromatic, Își măsurară- ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui Corneliu Moldovanu

... Cincinat Pavelescu - Lui Corneliu Moldovanu Lui Corneliu Moldovanu de Cincinat Pavelescu I Flăcări, titlul e frumos, Dar puțin primejdios, Căci se poate, peste veacuri, Vreun nebun să-i zică Fleacuri. II [Aceluiași] Cetatea soarelui, în urmă, Și Flăcări, primul său volum, E imposibil, după ...

 

Grigore Alexandrescu - Bursucul și vulpea

... a spiona Și a trage cu urechea, dar mai ales a afla Cum merg trebile p-acolo, cît e de primejdios Și cîtă armie ține vecinul său cel păros. Sfîrșindu-se ambasada, vulpea înapoi veni, Se înfățîșă la curte, se închină și vorbi:     â€žPorunca am ...

 

Grigore Alexandrescu - Nina

Grigore Alexandrescu - Nina Nina de Grigore Alexandrescu După atâta cochetărie Și necredință și viclenie, În sfârșit, Nino, simt că trăiesc. Inima-mi astăzi e izbăvită D-acea robie nesuferită; Mai mult asupră-mi nu m-amăgesc. S-a stins în mine flacăra toată: Sub o mânie neadevarată Mai mult amorul nu e ascuns. Dacă în lipsă-ți ești pomenită, Sau înainte-mi de ești slăvită, De tulburare nu sunt pătruns. Eu dorm în pace fără de tine; Când deschid ochii, când ziua vine, Nu ești dorința-mi cea mai dintâi. Nu-mi mai însufli nici o gândire; Fară plăcere, fără mâhnire Te las, te-ntâmpin, mă duc când vii. Nici ale mele lacrimi trecute, Nici suvenire dulci și plăcute Nu pot a face să te doresc. Cât mi-ești de scumpă poți vedea bine: Fără de pizmă, acum de tine Chiar cu rivalu-mi pot să vorbesc. Fii cât de mândră, fii nempăcată, A ta mândrie e nensemnată Ca și blândețea ce ai avea. Nu-mi zic nimica vorbele tale, Și nici ochii-ți nu mai au cale Ca să patrunză-n inima mea. La al tău zâmbet, l-a ta ...

 

Grigore Alexandrescu - Uliul și găinile

Grigore Alexandrescu - Uliul şi găinile Uleul și găinile de Grigore Alexandrescu Ion prinse un uleu și, ducîndu-l acasă,         Îl legă cu o sfoară,         Lîngă coteț afară. De o vecinătate așa primejdioasă, Găini, cocoși și gîște întîi se îngroziră, Dar cu-ncetul, cu-ncetul se mai obicinuiră. Începură să vie cît colea să-l privească,         Încă și să-i vorbească. Uleul cu blîndețe le priimi pe toate; Le spuse că se crede din suflet norocit Pentru vizita-aceasta cu care l-au cinstit, Dar îi pare rău foarte căci el însuși nu poate         La dumnealor să vie, Vizita să le-ntoarcă dup-a sa datorie. Mai adăogă însă că daca dumnealor         Îi vor da ajutor         Ca să poată scăpa,         El le făgăduiește — Și Dumnezeu cunoaște cum vorba și-o păzește — Că la orice primejdii va ști a le-ajuta: Încă din înălțime, el le va da de știre, Cînd asupră-le vulpea va face năvălire.         Astă făgăduială         Nu mai lăsă-ndoială; Și găinele proaste, ce dorea să găsească Pe cineva destoinic să va să le păzească, S-apucară de lucru: azi, mîine, se-ncercară, Și cu ciocuri, cu unghii, abia îl deslegară. Uleu- ...

 

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei În ajunul crizei de Ion Luca Caragiale În cercurile politice autorizate, nu se mai vorbește de vreo două trei zile decât de căderea ministerului care neapărat va fi provocată de tenacitatea majorității Camerei. Toată amânarea cestiunii art. 7, după cum putea oricine prevedea, n'a servit la nimic alta decât la sporirea dificultăților din amândouă părțile. Ministerul nu contează în Cameră pe niciun succes al soluțiunii sale; se pare că d. Brătianu și-ar fi pierdut speranța de-a mai găsi vreo nouă meșteșugire pentru a nu scăpa din mâini portofelul ministerial. Un singur mijloc i-ar rămâne pentru a-și asigura înalta poziție: să adereze la soluția majorității; însă acest mijloc nu-l poate d-sa întrebuința; a mers prea departe față cu străinătatea și nu mai poate da 'napoi; a stat prea mult la tocmeală cu diplomația apuseană și cu Alianța israelită, și nu mai poate astăzi să rupă târgul odată făcut asupra celor cinci sau opt categorii. Adevărul și dreptatea sunt menite a străbate la lumină până la urma urmelor. Adevărul asupra sentimentelor și valorii ...

 

Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice

Ion Luca Caragiale - Toxin şi toxice Toxin și toxice de Ion Luca Caragiale Toxinul a sunat despre ziuă. La glasul lui, s'au deșteptat în grabă tinerii patrioți adăpați la izvoarele europene. Fără să-și ia rămas bun dela părinți, lepădându-se cu entuziasm de dreptul de moștenire al privilegiilor, au ieșit din casa părintească; au coborît hotărîți în piață, s'au amestecat cu poporul, care suferise atâta, și au strigat din toate puterile: Libertate! Egalitate! Fraternitate! Și Popa Șapcă binecuvântă mișcătoarea scenă a fraternizării tutulor fiilor patriei. Negura care atâtea veacuri apăsase asupra țărilor române era spartă: încet-încet, ea trebuia să se risipească pentru a face loc luminii moderne. Dar dela strigătul acela de generoasă revoltă contra unei strări seculare de rușine, de înjosire, de mizerie politică și socială, și până la realizarea frumosului vis, trebuia, afară de bine-cuvântarea lui Popa Șapcă, încă mult. Tinerii patrioți, după vorbe, fură chemați la fapte. Trebuia făcută scara jertfelor pentru a ajunge la vârful dorit. Ei nu s'au dat înapoi. Entuziasmul lor nu a fost de o singură clipă: voește și vei putea! Atunci începu pe'ntrecute fiecare ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPRIMEJDIOS

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruPRIMEJDIOS.

Proverbele Capitol 12

Proverbele Capitol 12 Proverbele 11 Proverbele Capitol 12 1 Cine iubește certarea, iubește știința; dar cine urăște mustrarea, este prost. - 2 Omul de bine capătă bunăvoința Domnului, dar Domnul osîndește pe cel plin de răutate. 3 Omul nu se întărește prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniți nu se va clătina. - 4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face rușine este ca putregaiul în oasele lui. - 5 Gîndurile celor neprihăniți nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înșelăciune. - 6 Cuvintele celor răi sînt niște curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăvește. - 7 Cei răi sînt răsturnați, și nu mai sînt, dar casa celor neprihăniți rămîne în picioare! - 8 Un om este prețuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este disprețuit. - 9 Mai bine să fii într`o stare smerită și să ai o slugă, decît să faci pe fudulul și să n`ai ce mînca. - 10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. 11 Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - 12 Cel rău poftește ...

 

Fapte Capitol 27

Fapte Capitol 27 Fapte 26 Fapte Capitol 27 1 După ce s`a hotărît să plecăm cu corabia în Italia, pe Pavel și pe alți cîțiva întemnițați i-au dat pe mîna unui sutaș al cetei de ostași Augusta, numit Iuliu. 2 Ne-am suit într`o corabie dela Adramit, care avea să meargă pe coasta Asiei, și am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh Macedoneanul din Tesalonic. 3 A doua zi, am ajuns la Sidon; și Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i -a dat voie să meargă pe la prietenii săi, și să fie îngrijit de ei. 4 După ce am plecat de acolo, am plutit pe lîngă Cipru, pentrucă vînturile erau potrivnice. 5 După ce am trecut marea care scaldă Cilicia și Pamfilia, am ajuns la Mira în Licia. 6 Acolo sutașul a găsit o corabie din Alexandria, care mergea în Italia, și ne -a suit în ea. 7 Timp de mai multe zile, am mers încet cu corabia, și nu fără greutate am atins înălțimea Cnid, unde nu ne -a lăsat vîntul să ne oprim. Am trecut pe la capătul Cretei, alături ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPRIMEJDIOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruPRIMEJDIOS.

AMENINȚA

... a fi pe punctul de a . . . 5. ( Rar ) A anunța , a vesti , a prevesti ceva rău , primejdios

 

AVENTURA

AVENTURÁ , aventurez , vb . I . Refl . A întreprinde o acțiune riscantă ,

 

CASCADOR

CASCADÓR , - OÁRE , cascadori , - oare , s . m . și f . 1. Clovn , actriță sau acrobat ( ă ) la circ care execută salturi primejdioase . 2. Actor de cinematograf care dublează uneori protagonistul în secvențele

 

CASCADORIE

CASCADORÍE , cascadorii , s . f . 1. Săritură primejdioasă , situație dificilă realizată de cascador . 2. Artă sau meserie a cascadorului . - Cascador + suf . -

 

DIABOLIC

... DIABÓLIC , - Ă , diabolici , - ce , adj . 1. De diavol ; care vine de la diavol ; drăcesc . 2. Care denotă o mare cruzime , rău , crud ; perfid , viclean ; primejdios

 

GRAVITATE

GRAVITÁTE s . f . 1. Aspect extrem de important prin consecințele neplăcute , primejdioase pe care le poate avea . 2. Seriozitate , severitate , sobrietate extremă ( în manifestări , atitudini etc . ) . 3. ( Rar ) Greutate , asprime . 4.

 

MALIGN

... MALÍGN , - Ă , maligni , - e , adj . ( Despre boli ) De natură gravă , foarte primejdios

 

NIMIC

... nimicuri , s . n . I. 1. Pron . neg . Nici un lucru ; spec . nici un cuvânt , nici un sunet , nici un zgomot ; nici un lucru rău , defavorabil , primejdios . 2. Adv . ( Înv . și pop . ) Defel , deloc , nicidecum ; câtuși de puțin , în nici un fel . II. S . n . 1. ( Adesea la pl . ) Lucru , ființă , faptă ...

 

OSTRACISM

... OSTRACÍSM s . n . 1. Formă de judecată a adunării poporului , în vechea Atena , prin care un cetățean , considerat primejdios

 

PERICLITANT

... PERICLITÁNT , - Ă , periclitanți , - te , adj . ( Livr . ) Primejdios

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...