Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DESPREȚ, DESPREȚUI, DESPREȚUIRE, FACE, ÎNCHIS, MERGE, PÂRÂI, TARE, DULCE, PROFUND ... Mai multe din DEX...

DESPRE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DÉSPRE prep. 1. (Introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) În legătură cu..., privitor la..., referitor la..., de... Înțelegea este vorba despre ei. ** (Înv.) Împotriva..., asupra... ** (Pop.) După, dinspre. Văr despre tată. 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Din partea, din regiunea, de la. ** (Pop.) Spre, înspre, către. 3. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Aproape de..., către....înspre. Eră despre ziuă. 4. (Introduce un atribut) - Din partea de..., dinspre... Peretele despre curte. 5. (Înv.; introduce un complement de agent, indicând autorul unei acțiuni) De, de către, din partea. - De^4 + spre.

Sursa : DEX '98

 

DÉSPRE prep. (arată obiectul) 1. de. (E vorba \~ el.) 2. asupra. (Studiu \~ atomi.)

Sursa : sinonime

 

DÉSPRE prep. v. asupra, către, contra, din-spre, după, împotriva, înspre, la, spre.

Sursa : sinonime

 

déspre prep. (sil. mf. -spre)

Sursa : ortografic

 

DÉSPRE prep. 1) (exprimă raporturi deliberative, relevând obiectul de referire) De; cu privire la; în legătură cu; referitor la; privitor la. A vorbi despre istoria neamului. 2) (exprimă un raport temporal, indicând apropierea de un anumit moment) Aproape de; cam spre; către; dinspre. /de + spre

Sursa : NODEX

 

!déspre (des-pre/de-spre) prep.

Sursa : DOOM 2

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DESPRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 964 pentru DESPRE.

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian

... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se ... daca se vor lua măsurile cele mai proprii la darea lui unui impresariu. Lăsînd la o parte defectele trecutului și chiar ale prezentului, să vedem despre viitoriu, cu atît mai mult că suntem pe calea progresului, în ajunul îmbunătățirilor de tot felul. De aceea, facem aci o espozițiune despre diferitele condițiuni ce se cer neapărat pentru îmbunătățirea teatrului nostru de operă și punerea lui pe un picior mai bun sau la locul ce i ... sau direcțiunea teatrului; acea persoană, după părerea noastră, nu e îndestul de a fi numai onestă și a da garanție bună despre paza contractului, ea cată să aibă capacitatea și esperiența acestei meserii și unii asemenea întreprinderi delicate, căci altfel se va ruina poate, fără a ... decît foarte mediocru. Astă tristă realitate, în contra așteptării noastre și a frumoaselor noastre vise, ne întări și mai mult în opiniunea noastră despre ...

 

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski

... Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski Despre Macedonski de Ion Luca Caragiale Primim la redacție un volum de versuri cu un titlu, deși savant și exotic, dar îndestul de popular. E vorba ...

 

Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării"

... Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" Despre "Steaua Dunării" de Alecu Russo Ostenit de furtunoasele câșlegi ale acestui an, care nu seamănă a ține toate frumoasele făgăduințe ce bucurase inimile ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Despre ideologia lui Eminescu [1] de Paul Zarifopol Se acumulează, în sfârșit, studiile asupra operei lui Eminescu. Dl Cezar Papacostea cercetează urmele de filozofie antică; dl ... în primul volum consacrat Operei lui Eminescu, expune și examinează filozofia teoretică și practică a acestuia. Până se va scrie un referat amănunțit despre Eminescu. După ultimele publicații dăm aci câteva însemnări din lectura acestei din urmă, ca una ce tratează în cadru larg gândirea totală a părintelui ... e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Despre consacratul pesimism al lui Eminescu, autorul ne propune formula că în poezie pesimismul este invers proporțional cu vârsta. Tocmai în tinerețe, când poetul se agita ...

 

Mihai Eminescu - În fereasta despre mare

... Mihai Eminescu - În fereasta despre mare În fereastra despre mare de Mihai Eminescu În fereastra despre mare Stă copila cea de crai ­ Fundul mării, fundul mării Fură chipul ei bălai. Iar pescarul trece-n luntre Și în ape vecinic cată ...

 

Mihai Eminescu - În fereastra despre mare

... Mihai Eminescu - În fereastra despre mare În fereastra despre mare de Mihai Eminescu În fereastra despre mare Stă copila cea de crai ­ Fundul mării, fundul mării Fură chipul ei bălai. Iar pescarul trece-n luntre Și în ape vecinic cată ...

 

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi

... Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi O amintire despre Verdi de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , II, 52, 12 oct. 1913, p. 411. Sunt puțini fericiți, cărora soarta le îngăduie să intre, fiind vii ...

 

Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru

... Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru Articole despre teatru de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Teatrul italian [1] 2 Teatrul romînesc [4] 3 “Ruy Blasâ€� [10] 4 Teatrul romînesc [14] 5 Note ... e cam ciudat lucru, ce-i drept. Și de aceea nici nu putem crede că onor. Direcție generală a avut ceva în știre despre traducția minunată a d-lui Fr. DamĂ©, cu care s-a deschis alaltăieri seara stagiunea teatrală. Deschiderea unei stagiuni nu e ... frumoasă și rostesc cuvintele limpede și răspicat, încât auzul nu pierde un singur sunet; vedem, mai presus de toate, actori tineri, vestea unui viitor mângâicios. Despre Iulian și Mateescu nu vom vorbi. Oricine îi știa mai presus de rolurile pe care le aveau în Ruy Blas, și nimeni nu se îndoia ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)

... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2) Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Prin articolul nostru din no. 74 al gazetei Naționalul arătarăm maltractarea ce suferi publicul în anul trecut din partea domnului ... nume, căci cînd am luat pana în mînă să scrim pentru teatru, am îngrijit, după obiceiul nostru, a avea nu numai știință esactă despre subvenția celor mai principale teatre ale Europei, dară și contractele antreprenorilor acelor teatre; afară de asta, toți cei ce și-au dat osteneala a ... cineva și ne șoptea la ureche că artiștii de estimp nu o să fie buni. Așteptarăm să-i auzim și apoi să ne esprimăm părerea despre dînșii. Finalmente, ei debutară cu operile Il Trovatore, La Traviata, Rigoletto , de maestrul Verdi, și Maria de Rohan de Donizetti. Îi ascultarăm cu băgare de ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

... Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește ... Compania aceasta fiind formată parte din artiști cu totul noi pentru scena noastră, iar parte dintre virtuozii din compania anului precedent, a raționa despre talentele melodramatice ale celor dintîi, fără a-i asculta sau cel puțin a-i cunoaște din corespondențele jurnalelor, ar fi o ...

 

Gheorghe Asachi - Despre cultivarea limbii române literare

... Gheorghe Asachi - Despre cultivarea limbii române literare Despre cultivarea limbii române literare de Gheorghe Asachi Al doile an să apropie de a sa închiere de când, cu învoirea înaltului guvern, urmează ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESPRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 4050 pentru DESPRE.

DESPREȚ

DESPRÉȚ s . n . v .

 

DESPREȚUI

DESPREȚUÍ vb . IV v .

 

DESPREȚUIRE

DESPREȚUÍRE s . f . v .

 

FACE

... câștiga , a agonisi , a strânge bani , avere . 7. A pregăti ceva într - un anumit scop . Își face bagajele . II. 1. ( Despre femei ) A naște . 2. ( Despre pomi ) A produce , a da roade ; ( despre plante ) a scoate , a da muguri , frunze , flori etc . 3. ( despre ființe și plante ) A căpăta , a dobândi ; a - i apărea . A făcut o bătătură . 4. ( În expr ... expr . ) A face ochi = a ) ( despre puii unor animale ) a putea deschide ochii ( la câteva zile după naștere ) ; b ) ( fam . , despre oameni ) a se trezi , a se scula din somn . A face burtă ( sau ) pântece = a se îngrășa ... coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A zice , a spune . Am să te cert , făcea el . C. Refl . I. 1. ( despre zi , noapte , întuneric etc . ) A se produce , a se ivi , a se lăsa . 2. ( despre ...

 

ÎNCHIS

... ÎNCHÍS^2 , - Ă , închiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , ferestre , capace etc . ) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este așezat sau fixat ( prin balamale ) . 2. ( Despre obiecte care se pot desface ) Cu marginile sau cu părțile componente alăturate . împreunate . 3. ( Despre instituții , întreprinderi , localuri ) Care și - a întrerupt temporar sau definitiv activitatea . 4. ( Despre curți , terenuri ) Îngrădit , împrejmuit . 5. Fig . ( Despre ședințe , adunări ) Care se ține într - un cerc restrâns , fără participarea unor persoane străine de organizația , de societatea etc . respective . 6. ( Despre oameni ) Care este ținut în închisoare ; deținut . 7. Fig . ( Despre oameni și despre caracterul lor ) Retras , izolat . 8. ( Despre cer ) Înnorat , întunecat ; ( despre

 

MERGE

... a se duce ; a se îndrepta ( spre . . . ) . 3. A însoți , a întovărăși , a acompania . II. 1. ( Despre întinderi de pământ , drumuri etc . ) A se întinde până la . . . ; a duce la . . . 2. ( Despre știri , evenimente etc . ) A ajunge la cunoștința cuiva ; a se răspândi ; a se propaga , a se generaliza ... duce , a - i fi ( bine sau rău ) . 3. A înainta , a progresa , a se dezvolta . IV. 1. ( Despre materiale , mai ales despre alimente ) A fi necesar , a se consuma , a se întrebuința ( într - o anumită cantitate ) . 2. ( Înv . și pop . ) A ... A se potrivi , a fi posibil ; a se putea , a se accepta , a se admite . 2. ( Jur . ; despre termene , clauze etc . ) A intra în vigoare . 3. ( Despre bani , documente etc . ) A fi valabil , a fi în uz , a avea curs . 4. ( Despre ...

 

PÂRÂI

... PÂRÂÍ , pers . 3 p ? râie , vb . IV. Intranz . 1. ( Despre corpuri tari , dure , neelastice ) A produce un zgomot surd , ușor prelungit , prin rupere , frângere , tăiere , zdrobire etc . ; a trosni , a ... A produce prin întindere un zgomot asemănător cu cel produs prin frângerea unui corp dur ; a trosni , a pocni . 3. ( Despre scânduri , podele etc . , p . anal . despre corpuri metalice sau despre obiecte prevăzute cu arcuri , balamale etc . ) A produce un zgomot strident prin apăsare , prin lovire sau prin frecare ; a scârțâi . 4 ...

 

TARE

... desfăcut , despicat ; lipsit de moliciune , solid ; p . ext . trainic , durabil . 2. Care este lipsit de elasticitate , care nu se îndoaie ( decât cu greu ) , fără suplețe ; ( despre pânză sau obiecte de pânză ) scrobit , apretat . 3. ( Despre ființe sau părți ale corpului lor ) Care are forță sau rezistență fizică , voinic , robust , viguros , puternic . 4. ( Despre oameni și despre manifestările lor ) Care este în stare să reziste , să facă față încercărilor , cu voință fermă , energic , dârz , neclintit . 5. Care dispune de putere , de autoritate ... care este stăpân pe o situație ; atotputernic . 6. ( Despre argumente ) Convingător , concludent ; clar , categoric . 7. ( Despre fenomene ale naturii ) Care se manifestă cu violență . 8. ( Despre sunete , zgomote ) Care este emis cu putere , care răsună până departe , se aude bine . 9. ( Despre aer ) Răcoros , rece , tăios ; p . ext . curat , ozonat . 10. ( Despre băuturi alcoolice ) Care are o concentrație mare de alcool . 11. ( Despre culori ) Bătător la ochi ; viu , puternic , intens , aprins . II. Adv . 1. Foarte , mult , extrem , teribil , grozav . 2. Cu forță , cu intensitate , cu putere . 3. ( Pe ...

 

DULCE

... A ) adj . , dulciuri , ( B 2 ) s . n . , ( B 1 ) s . n . A. Adj . I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului . 2. ( Despre lapte ) Proaspăt ; nefermentat . 3. ( Despre fructe ) Care este produs de un pom fructifer altoit , având gustul dulce ( A I 1 ) . 4. ( Despre apă ) De râu , de izvor , de fântână . II. Fig . 1. Frumos , drăguț , gingaș . Zâmbet dulce . 2. ( Despre somn ) Liniștit , calm , odihnitor . 3. ( Despre gesturi , acțiuni ) Ușor , delicat , gingaș . 4. ( Despre terenuri ) Puțin înclinat , cu pantă redusă , ușor de urcat . 5. ( Despre climă și agenți fizici ) Moderat , temperat . 6. ( Despre ființe ) Simpatic , plăcut la înfățișare sau în comportări . 7. ( Despre oameni ) Blând , omenos , înțelegător . B. S . n . 1. Ceea ce e plăcut , bun ; ceea ce produce plăcere , bucurie . 2. ( Mai ales la pl . ) Preparat dulce ...

 

PROFUND

... PROFÚND , - Ă , profunzi , - de , adj . 1. ( Despre oameni ) Înzestrat cu o mare putere de pătrundere , de înțelegere ; care analizează temeinic lucrurile ; pătrunzător , perspicace ; ( despre înțelegerea , despre gândurile , judecățile , creațiile etc . omului ) care dovedește profunzime , seriozitate , inteligență . 2. ( Despre însușiri morale , despre stări fiziologice sau psihice etc . ) Puternic , intens , mare . 3. ( Despre ochi , privire ) Care exprimă , care sugerează însușiri morale deosebite , profunzime , sentimente adânci . 4. ( Despre voce , sunete etc . ) Cu ton jos ; grav , adânc . 5. ( Despre procese fizice , sociale , morale etc . ) Fundamental , esențial , radical . 6. ( Despre

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...