Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SCÂNCEALĂ, SCÂNCIT, SCÂNCITURĂ ... Mai multe din DEX...

SCÂNCET - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SC?NCET, scâncete, s.n. Plâns înăbușit, slab și întretăiat (specific copiilor mici); scânceală, scâncitură, scâncit. ** Vaiet (de păsări, de animale); scheunat. - Scânci + suf. -et.

Sursa : DEX '98

 

SCÂNCET s. 1. v. scâncit. 2. (peior.) smiorcăială, smiorcăit. (Termină cu \~ele!) 3. v. geamăt.

Sursa : sinonime

 

scâncet s. n., pl. scâncete

Sursa : ortografic

 

SCÂNCET \~e n. Sunet jalnic întretăiat emis de unele ființe. /a scânci + suf. \~et

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SCÂNCET

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru SCÂNCET.

Ștefan Petică - XI (Serbare sgomotoasă)

... Paiața se desprinde Din gloată. O figură Ciudată: meseria I-a pus pe buze-un rânjet Pe care sărăcia Mereu îl schimbă-n scâncet. În ochi îi arde para Durerei care crește. Ar plânge; dar ocara Mulțimei ‘l-ngrozește Ce, crudă, îmbuibată Vrea glume, joc, plăcere. Paiața întristată ...

 

Emil Gârleanu - Frați

... în bocetele mamei. Ofițerul privi pe cornist. Îl văzu că duce cornul la gură, că stă câteva clipe fără să poată suna, apoi auzi un scâncet ce se schimbă într-un hohot de plâns și, deodată, ca un strigăt de durere, cântecul de îngropare al ostașilor străbătu aerul. Și-n clipa ...

 

George Topîrceanu - George Coșbuc: Țiganii

... ulicioara, Fac în urma lui ca cioara Toți copiii din vecini. Mai încolo, pe-o mârțoagă, Dintr-o gură de desagă Atârnată de oblânc, Fără scâncet, cu sfială, Iese negru la iveală Numai cât o portocală Un căpșor mirat de țânc. Lume pe la porți se-ndeasă. Chiar și doamna preuteasă ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCÂNCET

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru SCÂNCET.

SCÂNCEALĂ

... SCÂNCEÁLĂ , scânceli , s . f . Faptul de a ( se ) scânci ; scâncit ; p . ext . scâncet

 

SCÂNCIT

... despre copii ) Care scâncește . 2. ( Despre sunete , glas etc ) Tânguitor , jalnic . - SCÂNCÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) scânci ; scânceală ; p . ext . scâncet

 

SCÂNCITURĂ

... SCÂNCITÚRĂ , scâncituri , s . f . Scâncet