Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SPORTIV, CAIAC, CULTURĂ, SENIOR, ÎNAINTAȘ, ÎNSCRIE, ȘARJĂ, ȘTRAND, ACOPERI, ACROȘA ... Mai multe din DEX...

SPORT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPORT, sporturi, s.n. Complex de exerciții fizice și de jocuri practicate în mod metodic, cu scopul de a dezvolta, de a întări și de a educa voința, curajul, inițiativa și disciplina; fiecare dintre formele particulare, reglementate ale acestei activități. * Loc. adj. De sport = sportiv. ** (Adjectival) Care este specific unui sportiv. Haină sport. - Din fr. sport.

Sursa : DEX '98

 

SPORT s. sportul alb v. tenis; sportul cu balonul oval v. rugbi; sportul cu balonul rotund v. fotbal; sportul cu mănuși v. box; sportul rege v. fotbal.

Sursa : sinonime

 

sport s. n., pl. spórturi

Sursa : ortografic

 

SPORT \~uri n. Totalitate de exerciții fizice și de jocuri practicate metodic și sistematic în vederea întăririi organismului, dezvoltării voinței și a obținerii unor performanțe. \~ de iarnă. Sală de \~. /sport

Sursa : NODEX

 

SPORT s.n. Practică metodică a exercițiilor fizice, făcută pentru întărirea corpului și pentru a educa voința, curajul, inițiativa etc. [< fr., engl. sport].

Sursa : neologisme

 

SPORT s. n. ansamblu de exerciții fizice și de jocuri practicate metodic, pentru întărirea corpului și pentru a educa voința, curajul, inițiativa etc. * fiecare dintre exercițiile sau jocurile din acest ansamblu. (< fr. sport)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSPORT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruSPORT.

Alexandru Macedonski - Rondelul contemporanilor

... Alexandru Macedonski - Rondelul contemporanilor Rondelul contemporanilor de Alexandru Macedonski Acești contemporani ai mei Fac nencetat același sport De treizeci de-ani îmi tot zic mort Tot mai pizmași și mai mișei. Strigoi, adesea-mi zic tot ei -- Bătrân, în ultimul resort Acești ...

 

Ion Luca Caragiale - Așa să mor!

... de girafă fătat săptămâna trecută în grădina zoologică de la Hamburg etc. etc. Politică, finanțe, mode, navigație fluvială, maritimă și aeriană, industrie, arte, teatre, muzică, sport, mai cu seamă sport toate, toate erau clar și metodic așezate în această puternică minte de om, și prin urmare, la nevoie, metodic și clar expuse. Și toate astea ...

 

George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu

... Poate-acuma deja comite alte crime, Pe când în urma lui se scoală din praf Infirmele victime, — O hecatombă de cadavre Pe-altarul nobilului Sport, Gesticulând cu indignare, din drum, — Iar tu ești primul mort Care-a-nviat... Și scuturându-ți de praf în soare macferlanul, Suspini ...

 

Urmuz - Algazy %26 Grummer

... Face prin tot felul de manopere pe Algazy sâi părăsească localul, apoi, insinuant, te atrage pe nesimțite în tot soiul de discuții - mai ales de sport și literatură - până ce, când îi vine bine, te plesnește de două ori cu ciocul peste burtă, de te face să alergi afară în stradă ...

 

Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...

Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale Statului ungar. Fiind supus străin și lăcuind afară din teritoriul acestui stat, scapă, față cu legile respective de orice răspundere; dar cine scapă de răspundere în materie de presă, nu poate avea multă trecere în fața cititorului - afară, se 'nțelege, de cazul unui talent excepțional, ceeace trebue să mărturisim că nu e cazul nostru. Considerând RomânulÅ¥, ca organ al obștii cetățenilor ungari de limbă românească, ne vom mărgini a-i da, după modestele noastre, tot concursul; întru cât va fi vorba de cultura aceștei obști, de al cărei progres nu ne 'ndoim, că sunt doritori nu numai toți românii, ci și toți maghiarii chibzuiți; căci regatul Ungariei, ca Stat de primă ordine astăzi în Europa, trebue să fie el mai întâi gelos de prosperitatea generală a popoarelor sale. Noi, supușii regatului român știm bine, că Statul nostru are tot interesul să se razeme pe o putere centrală considerabilă, și mai știm cât de mult ...

 

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ...

 

Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești

... Grigore Alexandrescu în anul 1847: pletoră de poeți pe piața literară, și acest exces explicat prin convingerea comună că arta poeziei e ușoară. Poezia era sport obligator al băieților cu știință de carte. Ion Ghica, care l-a cunoscut pe Alexandrescu din prima tinerețe, notează ca o curiozitate mania ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

... dar acestora le vin în ajutor alți camarazi cu lun­trele, în care se suie și acei din apă. Și acuma începe cel mai ciudat sport pe suprafața apei. Pescarii își dau toate silințele spre a trage victima la mal. Lup­ta ce se-ncinge acuma e nespus de ...

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSPORT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 144 pentruSPORT.

SPORTIV

... SPORTÍV , - Ă , sportivi , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de sport , privitor la sport ; care servește la practicarea sporturilor ; care este sau se comportă în conformitate cu regulile sporturilor . 2. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care practică sportul ...

 

CAIAC

... CAIÁC , caiace , s . n . 1. Ambarcație de sport ascuțită la ambele capete , cu suprafața de alunecare netedă sau în clinuri și care este condusă cu una sau două padele . 2. Sport

 

CULTURĂ

... în laborator , a bacteriilor ; colonie de bacterii obținută pe această cale . 4. ( În sintagma ) Cultură fizică = dezvoltare armonioasă a corpului prin sport și gimnastică , atât pentru întărirea și menținerea sănătății , cât și pentru formarea calităților fizice necesare în muncă , sport etc . , la care se adaugă baza materială , cercetarea științifică , procesul de formare a specialiștilor ; disciplină care se ocupă cu această dezvoltare ; educație fizică ...

 

SENIOR

... 2 , - OÁRĂ , seniori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Sportiv ) care a depășit vârsta juniorilor , vârstă care variază de la sport la sport , de obicei peste 18 ani . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) mai în vârstă , mai bătrână . 3. S . n . ( Pe lângă un nume propriu ...

 

ÎNAINTAȘ

... care este în față . 3. S . m . Persoană care , prin activitatea sau prin lucrările sale , a pregătit activitatea altora ; precursor . 4. S . m . ( Sport

 

ÎNSCRIE

... Tranz . A construi o figură geometrică în perimetrul alteia , astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la cealaltă . 3. Tranz . ( Sport

 

ȘARJĂ

... din straturi alternative de minereu , fondant și combustibil . II. 1. Atac violent , în goana cailor , al cavaleriei asupra inamicului , cu sabia sau cu lancea . 2. ( Sport ) Atac impetuos asupra adversarului . III. 1. Creație literară , în general de dimensiuni reduse , care prezintă trăsăturile negative , ridicule ale unei situații sau ale unui personaj ...

 

ȘTRAND

ȘTRAND , ștranduri , s . n . Teren ( cu nisip ) situat în apropierea unei ape sau prevăzut cu bazin cu apă , amenajat special pentru a putea fi folosit , în timpul verii , pentru plajă , baie sau pentru sporturi

 

ACOPERI

... intensitate un zgomot , o melodie etc . ; a înăbuși . 7. Refl . și tranz . A corespunde perfect , a satisface . 8. Tranz . ( Sport

 

ACROȘA

... ACROȘÁ , acroșez , vb . I . Tranz . 1. A atârna , a agăța , a prinde . 2. ( Sport

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...