Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNGHEȚARE, ASCENSIUNE, CABRAJ, EPENGLU, GARĂ, PERON, RAMPĂ, SART, SUIȘ, SUIT ... Mai multe din DEX...

URCARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

URCÁRE, urcări, s.f. Acțiunea de a (se) urca și rezultatul ei; urcat^1. - V. urca.

Sursa : DEX '98

 

Urcarecoborâre

Sursa : antonime

 

URCÁRE s. 1. v. escaladare. 2. v. ridicare. 3. v. -țărare. 4. v. înălțare. 5. v. ascensiune. 6. v. majorare. 7. v. creștere.

Sursa : sinonime

 

urcáre s. f., g.-d. art. urcării; pl. urcări

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruURCARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruURCARE.

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â–  1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â–  1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ...

 

Alexandru Macedonski - Perihelie

... de glorie nici una. Clar azur și soare de-aur este inima mea toată, Și pe când rămâne corpul sub destinul cunoscut, Peste sufletu-n urcare este greu ca să mai poată Să apese-amărăciunea din prezent sau din trecut, -- Clar azur și soare de-aur este inima mea toată. Oh ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul național

... mai înalt, cuprind lucrul mai de departe, merg până a-și răcori dorul de mai bine discutând teorii, precizând dorințe, întrevăzând mijloace de urcare pentru scena țării lor. La noi, marii judecători laudă pe d-ra Y., ca să facă plăcere d-lui X.; ocărăsc pe d. M. și ...

 

Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde

... că Rusia cere pacea, rugând pe Englitera să intervie pe lângă Poartă. Guvernul britanic se ține greu. Știrea aceasta a produs o însemnată urcare a valorilor împărătești la bursa de aici. Hârtiile otomane, dela 63 s'au urcat 64 de parale turcești.. ocaua. Londra, vineri. Times, zicând ...

 

Marius Marian Șolea - Un sentiment

Marius Marian Şolea - Un sentiment Un sentiment de Marius Marian Șolea Rămășița urmei mele în cuvînt nu va spori ruina, nici nu va șterge praful de pe săbii. va ridica pe mîini doar pelerina sfîșiată și-apoi cu alte pietre o va acoperi. iar tîmpla zării nu va fi împinsă, nici neajuns, nici moarte nu va desolemniza momentul urcării pe scară a păsării cu aripile frînte și picurate cu ceară. doar graiul ei va mai mușca urechea nopții și-o stea va coborî în lacuri la priveghi. cîte un copil grăbit își va întoarce capul și va lovi cu bățul oglinda în care se mai strîmbă

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de noiembrie

... se însumează Câștigul!... — Epopee de-atâtea mii de ani, Divină Comedie având ca titlu: Bani! Poemă ce cuprinde amor, dureri, plăcere, Cu Raiul în urcare, cu Iadul în cădere; Câștigul, — ce se-nalță pe-același piedestal, Moral întotdeauna și vecinic imoral; Câștigul, ce-n picioare călcând virtute, lege, Trufaș ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ...

 

Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești

Constantin Cantacuzino - Istoria Ţării Rumâneşti Istoria Țării Rumânești de Constantin Cantacuzino Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremile de acum s-au tras și stă Cuprins 1 Predoslovie 2 Numele aceștii țări den vechi cum îi era și cine o stăpâniia 3 Stăpânitorii și lăcuitorii aceștii Dachii. Cine au fost întâi 4 Traian Ulpie. Puindu-se împărat romanilor, au supus Dachia desăvârșit 5 De Dachia pe scurt iar voi mai arăta, cât zic că au fost de mare și cu ce părți s-au hotărât 6 Dupe ce au așezat Traian pre romani în Dachia, cum s-au ținut și pănă când tot așa au stătut 7 Vlahii de unde să zic vlahi, sau alt nume iar mai tot așa, căruia scriitoriu cum i-au plăcut puindu-le numele și mai ales de unde să trag ei 8 Dupre ce au rămas rumânii în dachia moșnĂ©ni, cât supt ascultarea împăraților romani au stătut și apoi la ce au mai ajuns 9 Hunii, au cum le zic alții unii, den cari ungurii să ...

 

Mihai Eminescu - Geniu pustiu

Mihai Eminescu - Geniu pustiu Geniu pustiu de Mihai Eminescu Dumas zice că romanul a existat totdeauna. Se poate. El e metafora vieții. Priviți reversul aurit al unei monede calpe, ascultați cântecul absurd al unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai mult zgomot în lume decât celelalte în genere, extrageți din asteăaî poezia ce poate exista în ele și iată romanul. Printr-o claie prăfuită de cărți vechi (am o predilecțiune pentru vechituri), am dat peste un volum mai nou: Novele cu șase gravuri. Deschid și dau de istoria unui rege al Scoției care era să devină prada morții din cauza unui cap de mort îmbălsămat. Închipuiți-vă însă că pe cine l-a pus litograful să figureze în gravuri de rege al Scoției? Pe Tasso! Lesne de explicat: Economia. Am scos întradins portretul lui Tasso spre-a-l compara. Era el, trăsură cu trăsură. Ce coincidențe bizare pe fața pământului, îmi zisei zâmbind prin visarea mea. Putea-s-ar oare întâmpla unui Tasso o istorie asemenea celeia ce-o citeam?... Uitasem însă că tot ce nu e posibil obiectiv e cu putință în mintea noastră ...

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale Cuprins 1 Întâmpinarea crailor 2 Cele trei hagialâcuri 3 Spovedanii 4 Asfințitul crailor Întâmpinarea crailor "...au tapis-franc nous Ă©tions reunis" L. Protat Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurământ să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai târziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului. Aș fi dormit înainte, dus, fără zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru care trebuia neapărat să iscălesc de primire. Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși, dar pentru scurtă vreme. Sărăcia de epistolă se înființă din nou, însoțită de cruda lumină a unei lămpi. Mișelul de poștaș găsise de cuviință să mă iscălească cu mâna lui. Nu-i fusei recunoscător. Urăsc scrisorile. Nu știu să fi primit de când sunt decât una, de la bunul meu amic Uhry, care să-mi fi adus o veste fericită. Am groază de scrisori. Pe atunci le ardeam fără să le deschid. Asta era soarta ce o aștepta și pe noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruURCARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentruURCARE.

ÎNGHEȚARE

... a îngheța și rezultatul ei ; îngheț . 2. ( În sintagma ) Înghețarea salariilor = măsură economică de menținere neschimbată a salariilor într - o perioadă de urcare

 

ASCENSIUNE

... ASCENSIÚNE , ascensiuni , s . f . 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil . 2. Suire , urcare ( pe un munte ) ; înălțare în atmosferă ( cu balonul etc . ) 3. Fig . Dezvoltare , creștere , evoluție a cuiva ( pe scară profesională , socială ) . [ Pr . : - si - u ...

 

CABRAJ

... CABRÁJ , cabraje , s . n . 1. Cabrare . 2. Evoluție pe care o execută un avion când își mărește brusc panta de urcare

 

EPENGLU

... EPÉNGLU , epengluri , s . n . Exercițiu de zbor aviatic compus dintr - un număr de viraje executate la un unghi de 180� pe panta de urcare

 

GARĂ

GÁRĂ , gări , s . f . Ansamblu de construcții , instalații , amenajări etc . situat pe o linie ferată , unde opresc trenurile pentru urcarea și coborârea călătorilor și pentru încărcarea și descărcarea

 

PERON

PERÓN , peroane , s . n . 1. Platformă ( acoperită sau descoperită ) amenajată într - o stație de cale ferată , de - a lungul liniilor , pentru a ușura urcarea și coborârea călătorilor . 2. Platformă situată în fața intrării principale a unei

 

RAMPĂ

RÁMPĂ , rampe , s . f . 1. Platformă ( la nivelul pardoselii unor vehicule ) care înlesnește încărcarea și descărcarea mărfurilor ; loc înălțat ( lângă linia ferată ) destinat încărcării și descărcării mărfurilor . 2. Balustradă de lemn , de fier sau de piatră de - a lungul unei scări sau ( rar ) unui pod . 3. Partea din față a unei scene de teatru unde sunt instalate luminile ; rivaltă ; p . gener . scenă . 4. Porțiune înclinată față de orizontală a unui drum sau a unei căi ferate , parcursă în sensul urcării . 5. Lucrare minieră prin care se face legătura între galeria de transport a unui orizont și un puț de mină sau un plan înclinat . 6. ( În sintagma ) Rampă de lansare = platformă prevăzută cu dispozitive de orientare și ghidare , folosite pentru lansarea avioanelor catapultate sau a

 

SART

SART , sarturi , s . n . Odgon de oțel sau de cânepă care servește la fixarea laterală a catargelor și la prinderea scărilor pentru urcarea pe

 

SUIȘ

... SUÍȘ , suișuri , s . n . 1. Suire , urcare

 

SUIT

... SUÍT s . n . 1. Faptul de a ( se ) sui ; urcare

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...