Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIPĂIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru PIPĂIT.

NEPIPĂIT

NEPIPĂÍT , - Ă , nepipăiți , - te , adj . ( Rar ) Care nu poate fi pipăit ; impalpabil . - Ne - + pipăit ( după fr .

 

PIPĂIRE

... PIPĂÍRE , pipăiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) pipăi și rezultatul ei ; pipăială , pipăitură . - V. pipăi

 

ÎNĂSPRI

ÎNĂSPRÍ , înăspresc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A face să devină sau a deveni aspru ( la pipăit ) ; a ( se ) aspri . 2. Refl . ( Despre vreme ) A se face mai rece . 3. Tranz . A face ca o situație să devină mai grea , să se înrăutățească . 4. Refl . ( Despre vin ) A căpăta un gust acidulat , a deveni înțepător ; a pișca la limbă . - În +

 

AGNOZIE

AGNOZÍE s . f . Pierdere sau tulburare a funcțiilor intelectuale de recunoaștere a celor văzute , auzite ,

 

AMBULACRU

AMBULÁCRU , ambulacre , s . n . Organ în formă de tub subțire , terminat de obicei cu o ventuză , caracteristic echinodermelor și servind la locomoție , respirație și

 

ASPRU

ÁSPRU , - Ă , aspri , - e , adj . I. 1. Cu suprafața zgrunțuroasă care dă la pipăit o senzație specifică , neplăcută . 2. ( Despre apă ) Care conține ( din abundență ) săruri calcaroase . 3. ( Despre vin ) Care are gust înțepător ; acru . II. Fig . 1. ( Adesea adverbial ) Mare , intens , puternic , înverșunat . Vânt aspru . 2. Care provoacă suferințe , greu de îndurat . Aspră robie . 3. Lipsit de indulgență , sever , neînduplecat , necruțător . Purtarea aspră . ÁSPRU^1 , aspri , s . m . Monedă turcească de argint , cu circulație în țările române începând din sec .

 

CARFOLOGIE

CARFOLOGÍE s . f . Agitație a degetelor unui bolnav care pare că vrea să pipăie obiecte

 

CATIFELAT

CATIFELÁT , - Ă , catifelați , - te , adj . Care are înfățișarea și finețea plăcută la pipăit a

 

IMPALPABIL

IMPALPÁBIL , - Ă , impalpabili , - e , adj . Care nu poate fi pipăit ; p . ext . de dimensiune , intensitate etc . foarte mică ; minuscul ,

 

MOȘCOTI

... MOȘCOTÍ , moșcotesc , vb . IV . ( Reg . ) 1. Intranz . A dibui , a pipăi

 

   Următoarele >>>