Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VERTEBRAT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 45 pentru VERTEBRAT.

COADĂ

COÁDĂ , cozi , s . f . 1. Apendice terminal al părții posterioare a corpului animalelor vertebrate ; smoc de păr sau de pene care acoperă acest apendice sau care crește în prelungirea lui . 2. Păr ( de pe capul femeilor ) crescut lung și apoi împletit ; cosiță . 3. Parte a unei plante care leagă fructul , frunza sau floarea de tulpină sau de

 

COASTĂ

COÁSTĂ , coaste , s . f . 1. Fiecare dintre oasele - perechi lungi , înguste și arcuite , articulate în spate de coloana vertebrală , iar în față de stern , care alcătuiesc toracele animalelor vertebrate . 2. Partea laterală a corpului omenesc , de la umeri până la coapse ; partea analoagă a corpului animalelor . 3. Pantă . 4. Mal , țărm ( al unei mări ) . 5. ( Ieșit din uz ) Flanc al unei

 

CORION

CORIÓN , corioane , s . n . 1. Înveliș extern al embrionului la vertebratele superioare . 2. Strat profund al pielii , în care se găsesc vase sanguine și nervi . [ Pr . : - ri -

 

CRANIAT

CRANIÁT , craniate , s . n . ( La pl . ) Subîncrengătură de animale vertebrate care au craniu ; ( și la sg . ) animal din această subîncrengătură . [ Pr . : - ni -

 

CRANIU

CRÁNIU , cranii , s . n . Ansamblul oaselor scheletului capului care adăpostește creierul la vertebrate ;

 

DERMĂ

DÉRMĂ , derme , s . f . Țesut fibros conjunctiv , care constituie partea cea mai groasă și mai adâncă a pielii vertebratelor , așezat sub

 

DINTE

DÍNTE , dinți , s . m . 1. Fiecare dintre organele osoase mici , acoperite cu un strat de smalț , așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe , a mesteca și a fărâmița alimentele ; p . restr . fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor . 2. Fiecare dintre crestăturile , zimții , proeminențele ( ascuțite și regulate ) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină ; fiecare dintre colții pieptenului , ai greblei , ai grapei etc . 3. Înălțime stâncoasă , izolată , cu pereții abrupți ;

 

EPIDERMĂ

EPIDÉRMĂ , epiderme , s . f . 1. Epiteliu care acoperă corpul omului și al animalelor superioare , având la animalele nevertebrate un singur strat de celule , iar la cele vertebrate mai multe straturi . 2. Țesut vegetal exterior de protecție al plantelor , format de obicei dintr - un singur strat de

 

GNATOSTOM

GNATOSTÓM , gnatostomi , s . m . ( La pl . ) Subîncrengătură de vertebrate care au gura cu fălci mobile ; ( și la sg . ) animal din această

 

HEMOGLOBINĂ

HEMOGLOBÍNĂ s . f . Substanță organică feruginoasă care constituie materia colorantă a globulelor roșii din sângele vertebratelor și care , datorită proprietății sale de a se oxida și de a se reduce cu ușurință , are rol în procesul

 

ICONOLOGIE

ICONOLOGÍE s . f . 1. Știință care se ocupă cu studierea atributelor proprii diferitelor personaje din mitologia greco - romană , creștină etc . , a căror cunoaștere permite artiștilor să reprezinte personajele respective . 2. Ramură a paleontologiei care studiază urmele ( de locomoție ) lăsate de vertebrate pe unele

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>