Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CODALB, CODAN, ÎMPLETIT, BÂRZOI, BERC, CASEROLĂ, CAUDAL, CAUDIFER, CODAT, CODIȚĂ, CODINĂ ... Mai multe din DEX...

COADĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COÁDĂ, cozi, s.f. 1. Apendice terminal al părții posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de păr sau de pene care acoperă acest apendice sau care crește în prelungirea lui. * Expr. A da din coadă = (despre oameni; fam.) a se linguși pe lângă cineva; a se bucura. A-și vârî (sau băga) coada (în ceva) = a se amesteca în chestiuni care nu-l privesc. Își vâră (sau și-a vârât, își bagă, și-a băgat etc.) dracul coada (în ceva), se spune când într-o situație se ivesc neînțelegeri sau complicații (neașteptate). A călca (pe cineva) pe coadă = a jigni, a supăra (pe cineva). A pune coada pe (sau la) spinare = a pleca (pe furiș), a o șterge (lăsând lucrurile nerezolvate). Cu coada între picioare = (despre oameni) umilit, rușinat; fără a fi reușit. (Pop.) A-și face coada colac = a se sustrage de la ceva. A trage mâța (sau pe dracul) de coadă = a o duce greu din punct de vedere material, a face cu greu față nevoilor minime de trai. (Get-beget) coada vacii = neaoș; vechi, băștinaș; de origine rurală. (Fam.) A prinde prepelița (sau purceaua) de coadă = a se îmbăta. ** Partea dindărăt, mai îngustă, a corpului unor animale (a peștelui, a șarpelui, a racului etc.). 2. Păr (de pe capul femeilor) crescut lung și apoi împletit; cosiță. 3. Parte a unei plante care leagă fructul, frunza sau floarea de tulpină sau de creangă. V. peduncul. 4. Partea dinapoi (prelungită sau care se târăște pe jos) a unor obiecte de îmbrăcăminte (mai ales a celor purtate de femei); trenă. * Expr. A se ține de coada cuiva sau a se ține (sau a umbla) coadă după cineva = a fi nedespărțit de cineva, a se ține cu insistență și pretutindeni de cineva. ** Prelungire luminoasă a cometelor. ** Fâșie foarte îngustă din cârpe (înnodate) sau din hârtie care se atârnă de partea de jos a unui zmeu spre a-i menține echilibrul în aer. 5. Parte a unui instrument sau a unui obiect de care se apucă cu mâna; mâner. * Expr. A lua (sau a apuca ceva) de coadă = a se apuca de treabă, a începe (ceva). A-și vedea de coada măturii (sau tigăii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodărești. Coadă de topor = persoană care serveşte drept unealtă în mâna dușmanului. 6. Partea terminală a unui lucru sau, p. gener., a unui fenomen, a unei perioade de timp etc.; bucată de la capătul unui lucru; sfârșit, extremitate. * Loc. adv. La (sau în) coadă = pe cel din urmă loc sau printre ultimii (într-o întrecere, la școală etc.). De la coadă = de la sfârșit spre început. * Expr. A nu avea nici cap, nici coadă = a nu avea nici un plan, nici o ordine; a fi fără înțeles, confuz. ** Coada ochiului = marginea, unghiul extern al ochiului. ** Partea unde se îngustează un lac, un iaz etc.; loc pe unde se scurge apa dintr-un râu în heleșteu. 7. Șir (lung) de oameni care își așteaptă rândul la ceva, undeva. * Expr. A face coadă = a sta într-un șir (lung) de oameni, așteaptând -i vină rândul la ceva, undeva. 8. Compuse: coada-calului = a) nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin două tipuri de tulpini: una fertilă și alta sterilă; barba-ursului (Equisetum); b) plantă erbacee acvatică cu frunze liniare și cu flori mici, verzui (Hippuris vulgaris); coada-cocoșului = nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe, întrebuințate în medicina populară (Polygonatum); coada-mielului = a) plantă erbacee cu frunze lucitoare și cu flori violete (Verbascum phoeniceum); b) mică plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori de culoare albastru-deschis cu vinișoare mai întunecate (Veronica prostrata); coada-mâței = plantă erbacee cu flori mici, roz (Leonurus marrubiastrum); coada-mâței-de-baltă = nume dat mai multor specii de mușchi de culoare albă-gălbuie, care cresc prin locurile umede și contribuie la formarea turbei (Sphagnum); coada-racului = plantă erbacee cu flori mari de culoare galbenă (Potentilla anserina); coada-șoricelului = plantă erbacee medicinală cu frunze penate, păroase, cu flori albe sau trandafirii (Achillea millefolium); coada-vacii = a) plantă erbacee țepoasă, înaltă, cu frunze lanceolate și cu flori albe, dispuse în spice (Echium altissimum); b) plantă erbacee cu flori violete sau roșietice (Salvia silvestris); coada-vulpii = plantă erbacee cu frunze lucioase pe partea inferioară, cu flori verzi dispuse în formă de spic, folosită ca furaj (Alopecurus pratensis); coada-zmeului = plantă veninoasă cu tulpina târâtoare și cu fructele în forma unor bobițe roșii, care crește prin mlaștini (Calla palustris); coada-rândunicii = numele a doi fluturi mari, frumos colorați, care au câte o prelungire în partea posterioară a aripilor (Papilio machaon și podalirius). [Pl. și: (2) coade] - Lat. coda (=cauda).

Sursa : DEX '98

 

COÁDĂ s. v. coardă, matcă, matiță, măsea, pipirig, scândură.

Sursa : sinonime

 

COÁDĂ s. 1. cosiță, (reg.) gâță. (O fată care poartă cozi.) 2. mâner, (înv. și reg.) mănunchi, (Transilv.) dârjală, (Transilv. și Ban.) mânei, (prin Ban. și sudul Transilv.) mânel. (\~ de seceră, de sapă.) 3. v. toartă. 4. cotor. (\~ măturii.) 5. (reg.) coporâie, toporișcă, toporâie, toporâște, (Mold. și Bucov.) cosie. (\~ coasei.) 6. v. băț. 7. v. peduncul. 8. v. pulpană. 9. v. trenă. 10. (fam.) codârlă. (Te rog te așezi la \~ !) 11. v. sfârșit. 12. (BOT.) coada-calului (Equisetum arven-se) = barba-ursului, (reg.) brădișor, codâie, slăbănog, barba-sasului, coada-iepei, coada-mânzului, iarbă-de-cositor, părul-porcului, (Transilv. și Maram.) perie; coada-cocoșului (Polygonatum) = (reg.) cerceluș, clopoței (pl.), cocoș, coada-mielului, coada-vacii, iarbă-de-dureri, pecetea-lui-Solomon; coada-mâței (Leonurus marrubiastrum) = (reg.) talpa-lupului; coada-racului (Potentilla anserina) = (pop.) scrântitoare, (reg.) prescură, sclintiță, scrintee, iarba-gâștelor; coada-șoricelului (Achillea millefo-lium) = (înv. și reg.) prâsnel, (reg.) coada-hâr-țului, (Ban.) alunele (pl.), sorocină; coada-vacii = a) (Salvia silvestris) jale, (reg.) brăileanca (art.), corovatic, jaleș, năduf, sălvie de pădure; b) (Verbascum phlomoides) (reg.) rânzișoară; coada-vulpii (Alopecurus pratensis) = (reg.) codină. 13. (ENTOM.) coada-rândunicii (Papilio machaon și podalirius) v. papilionidă.

Sursa : sinonime

 

coádă s. f., g.-d. art. cózii; pl. cozi

Sursa : ortografic

 

COÁD//Ă cozi f. 1) (la animale) Parte terminală a coloanei vertebrale. * A da din \~ a se linguși pe lângă cineva. A-și vârî (sau a-și băga) \~a a) a se amesteca în treburile altora; b) a se strecura peste tot. A călca pe cineva pe \~ a trezi mânia cuiva; a supăra. A pune \~a pe spinare a fugi de răspundere; a pleca lăsând toate în voia soartei. A pleca (sau a fugi sau a se duce) cu \~a între picioare (sau între vine) a pleca rușinat, fără a obține nimic. A scăpa scurt de \~ a ieși dintr-o încurcătură cu urmări neplăcute. A-i atârna cuiva ceva de \~ a-i atribui cuiva o vină; a-l acuza (pe nedrept) de ceva. A trage mâța de \~ a o duce greu; a trăi în sărăcie. Minciună cu \~ minciună mare. A umbla (sau a se ține) \~ după cineva a fi nedespărțit de cineva. 2) (la păsări) Smoc de pene de pe prelungirea coloanei vertebrale. * A căuta \~a prepeliței a căuta ceea ce nu există. 3) (la pești, șerpi etc.) Partea posterioară a corpului. 4) Păr lung și des, împletit; cosiță. * A împleti \~ (sau cosiță) albă a rămâne fată bătrână, nemăritată. 5) (la flori, fructe sau frunze) Formație vegetală prin care floarea sau fructul se leagă de ramură; peduncul. \~ de cireașă. * Cozi de ceapă vârfurile tulpinii de ceapă verde. \~a-șoricelului plantă erbacee cu flori albe sau trandafirii, întrebuințate în medicină. 6) Partea alungită de la spatele unei rochii (care se târăște); trenă. 7) Parte a unui obiect de care se apucă cu mâna. \~a sapei. * \~ de topor om care serveşte drept unealtă în mâna dușmanului; trădător. 8) rar Partea cu care se termină ceva; bucată de la sfârșitul unui lucru; margine; capăt; extremitate. * \~a ochiului unghiul extern al ochiului. La (sau în) \~ pe ultimul loc. De la \~ de la sfârșit spre început. 9) Șir (lung) de oameni care își așteaptă rândul la ceva sau undeva. 10) astr.: Stea cu \~ cometă. \~ de cometă prelungire luminoasă a cometei. /<lat. coda

Sursa : NODEX

 

coádă (-ózi), s.f. - 1. Apendice final al părții posterioare a corpului animalelor. - 2. Păr împletit, cosiță. - 3. Peduncul, codiță, pețiol. - 4. Partea de dinapoi a unor obiecte de îmbrăcăminte, trenă. - 5. Capăt, sfîrșit, extremitate. - 6. Margine, parte de dinapoi. - 7. Rest, rămășiță. - 8. Șir de persoane care așteaptă, rînd. - Mr., megl. coadă, istr. code. Lat. pop. c?da, în loc de cauda (Pușcariu 384; Candrea-Dens., 374; REW 1774; DAR); cf. it. coda, prov., cat., v. sp. coa, v. fr. coe (fr. queue), sp., port. cola. Pentru expresia coada ochiului, cf. it. la coda dell’occhio. - Der. codat, adj. (cu coada lungă; prelung); coadeș, adj. (cu coada lungă); codos, adj. (cu coada lungă); codaș, adj. (care rămîne la urmă; sărman, mizer); codaci, adj. (cu coadă lungă; codaș, laș); codan, adj. (cu coada lungă); codană, s.f. (fată, tînără, fecioară), cf. godană; codău, s.m. (nume de cîine); codea, s.m. (poreclă dată diavolului); codaț, s.m. (vierme); codiriște (var. codoriște, codorîște, codorișcă, codorie, codolie etc.), s.f. (mîner, mai ales la bici și la secure), a cărui terminație pare a se datora unei contaminări cu toporiște sau toporișcă "secure"; codirlă (var. codîrlă), s.f. (partea de dinapoi a unei mașini, a unui rînd); codîrlaș, adj. (cel de pe urmă, ticălos, josnic); codi, vb. ( a tunde lîna primăvara în jurul cozii oilor; a șovăi, a pregeta, a ezita; a se sustrage; a fi indecis); codeală, s.f. (îndoială, ezitare); codelnic, adj. (șovăielnic, care o ia pe departe); codină, s.f. (lînă de calitate proastă, care provine din partea de dinapoi a oii; grîu de proastă calitate, pleavă); coditură, s.f. (lînă căzută și culeasă de pe jos; șovăire, lipsă de hotărîre); coditor, adj. (oscilant). Din rom. provine rut. kodaš "cel de urmă; sărac" (Candrea, Elemente, 407); cf. sb. kuda "coadă", probabil din it. Codălat, adj. (cu coada lungă), a fost considerat drept comp. cu adj. lat. (cf. Spitzer, Cacor., V, 332, și REW 4934N), sau ca der. de la un lat. *codella, dim. de la coda (Drăganu, Dacor., IV, 739; DAR). Mai curînd este der. rom. de la coadă, unde suf. -at pare fi fost alterat prin adăugarea unui l expresiv ca în bucălat și în creațiile spontane în li-, cf. morfoli. Comp. codalb (var. cudalb), adj. (cu coada albă; blond), comp. cu alb, a cărui comp. ar putea fi romanică (cf. sard. kodalbola, Philippide, Principii, 98; Candrea-Dens., 376); codălbi, vb. (a-și pierde culoarea, a se îngălbeni; a ieși prost, a-și pierde capul, a se apuca cu mîinile de cap), la care s-a plecat de la ideea cozii ochiului care devine alb; codălbiță, s.f. (specie de șoim, Lanius collurio); codălbiu, adj. (blond); codroș, adj. (pasăre, pieptănuș, Ruticilla phoenicula), comp. cu roș. Cf. codobatură.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOADĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 309 pentruCOADĂ.

Gheorghe Asachi - Vulpea cu coada tăietă

... o capcană, Dar ghibace și vicleană Din cea cursă au scăpat, După ce ea în secret Ș-au lăsat de amanet O bună parte din coadă. Dar, deși cu necomplect, Ideat-au un proiect De-a-ntroduce drept moadă Într-a vulpelor popor Acest port mult mai ... au spus: Pănă când vulpea va căra Coada ce-i povoara sa? Să măture toate cele Stercuri din drum și pavele? Omul nu mai poartă coadă, Să-i urmăm în astă moadă, S-o tăiem, o propun eu, Cine-m dă azi votul său? Dar o vulpe din congres, Ce țintirea ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Coada momițelor

... Că au și isteciune, Și mare-nțelepciune, Și darurile toate, un soi tot de la noadă. Și știți pentru ce oare? Pentru că n-avea coadă. Și limbuțea prea tare că-aceast-adăugire De păr, de zgârci, de nerve, această prelungire Absurdă a spinării e proba cea mai mare ... da cuvânt prea tare Că mintea se tocește Cu cât coada mai crește. Ieșir-atunci la lume genonii, sapajucii, Talapii și malbrucii, Momițe lungi în coadă, și susțineau mai tare Că minte ca să aibă și gust, talent, știință, Prestigiu cu diplome ca cei din seminariu, E foarte necesariu La o ... că de spinare Și cap, și coad-atârnă; și unul la o parte, Și alta-n jos de alta, după firești cuvinte, Măduva de la coadă spre cap în sus se-mparte Ș-aduce multă minte. Iar cinci machii, pe care codata adunare Îi susținea să intre la rege în favoare ... vază ce-a ieși. Și el, și țara-ntreagă văzură-nvederat, Ca lucru luminat, Că, cum intra în funcții, momița tot momiță; Și coadă, și codiță, Și ciontul, tot un drac: De smorfuri nu se luasă, ce știu aceea fac. Momița, biet, cu coada și omul cu sistema Se ...

 

Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe

... ursul, nemaiputând de durerea cozei și de frig, smuncește o dată din toată puterea. Și, sărmanul urs, în loc să scoată pește, rămâne făr' de coadă! Începe el acum a mornăi cumplit ș-a sări în sus de durere; și-nciudat pe vulpe că l-a ... de mânia ursului. Ea ieșise din bizunie și se vârâse în scorbura unui copac din apropiere; și când văzu pe urs că vine făr' de coadă, începu a striga: — Hei cumătre! Dar ți-au mâncat peștii coada, ori ai fost prea lacom ș-ai vrut să nu mai ...

 

Alecu Donici - Vărul primare

... La care hotărâse cu multă scumpătate, Ca în a lor cetate Să nu se-ngăduiască nici unul din acei Ce nu vor avea coadă; pe un temei puternic, Că șoarecul nevrednic Să-și cruțe coada sa, La întâmplări mai grele Cetatea va lăsa În prada mâței rele. Se vede ... Oricum pricina fie, A șoarecilor act Sub lavițe la tact S-au pus în împlinire. La următoarea însă obștească întrunire, Un șoarec fără coadă cu cei de frunte sta Și pricini cerceta. Alt șoricel cu laba vecinul își ghiontește Șoptindu-i: "Nu vezi, frate, ce rău ni se gătește ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul

... povestește, Urechile lungi are? Sau coarne nalță-n sus? Sau dinți mistreți spumează? Mustăți, gheare zărit-ai? Vrun muget auzit-ai? Vro trombă naintează? Vro coadă măciucheată, vrun cap pletos și mare, E roșu, pătat, negru, gălbui? Ce piele are?" [1] "D-istoria naturii o știi că n-am habar, Nu ...

 

Ion Luca Caragiale - O invenție mare

Ion Luca Caragiale - O invenţie mare O invenție mare de Ion Luca Caragiale A venit într-o duminică Aghiuță la Dumnezeu, și zice: - Doamne! ce tot îți mai bați capul cu oamenii ăștia?... Nu-i vezi sfinția ta, ce secături sunt?... Dă-mi-i mie odată și te mântuie de ei! Păcat de grija sfinției tale: sunt răi și proști! Da Dumnezeu - nu prea avea chef de vorbă în ziua aia - zice răstit: - Piei d-aici, negrule și hainule, că nu voi s-ascult astăzi duminică așa vorbe de pâră... - Doamne... - Cum au să fie proști, bre! dacă i-am facut eu întocmai după chipul și asemănarea mea?! ai? - I-ai făcut după chip, dar i-ai greșit la cap, să nu fie cu supărare sfinției tale. - Taci, și piei, pesimistule! zise Dumnezeu foarte aspru, să nu mă necăjesc!... Ce-mi umbli cu minciuni și cu ponigreli și cu iscodiri de-ale tale?... Cum sunt proști?... eu nu-i văz proști! - Ei! sfinția ta, zise Aghiuță, nu-i vezi, că nici nu prea umbli de la o vreme pe la ei, de când ai pățit-o - adică să mă ierte sfinția ta că-ndrăznesc - cu istoria, de... ...

 

Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc!

... sosit tot așa zglobie, dar de-abia intră în scorbură, că veverița se repezi. Ciocănitoarea vroi s-o zbughească afară, dar veverița o prinsese de coadă! Dă-i în sus, dă-i în jos, lasă coada, ca șopârla, în laba veveriței, și pe ici ți-i drumul. Mai târziu, când i ... își mutase culcușul! De atunci mereu ciocănește la fiecare copac, dar nici că dă de răspuns... — Zi, de atunci, întrebă scatiul, n-are ciocănitoarea coadă?... — Vezi bine... Ssst! Uite-o... Mă uit și eu. O fulgerare roșie străbate luminișul. Ciocănitoarea se cațără cu ghearele de trunchiul unui mesteacăn și ...

 

Ion Luca Caragiale - Cometa Falb

... siguranță cum că n-au să se mai lipească la loc cît lumea. Ei ! cum ne putem explica fenomenul acesta ? Foarte lesne. Ușurateca stea cu coadă a trecut peste o planetă : aceasta n-a pățit nimic, și stînd țeapănă a forțat pe cometă să se ...

 

Gelu Vlașin - Leunca

... Gelu Vlaşin - Leunca Leunca de Gelu Vlașin omul gol stă la coadă să-și ia un covrig două cucoane-l ciupesc de cornițe una-i zurlie una-i bătută alta-i dusă răscolesc toate trei prin vitrine ... un soldat mulge capra vecinului că prinde bine la decor ziua de presă e plină omul nou gol la câinărie câinii au covrigi proaspeți în coadă

 

Vasile Alecsandri - Oprișanul

Vasile Alecsandri - Oprişanul I Colo-n țara muntenească, Țară dulce, românească, Ca și cea moldovenească, În oraș, la București Sunt curți nalte și domnești, Iar în curți o sală mare Unde șede la prânzare Mihnea-vodă cel cruntat De boieri înconjurat. ,,Boieri mari, boieri de rând! (Zice domnul închinând) Toți mâncați, cu toții beți Și cu bine petreceți; Numai unul poftă n-are De băut și de mâncare, Cantar Slutul, armaș mare! Ori bucatele nu-i plac, Ori de noi nu-i este drag!" Boierimea-ncet râdea, Iar Cantarul răspundea: ,,Alei! doamne Mihnule, Mihnule netihnule! [1] Alei! tu, stăpânul meu, Lumina-te-ar Dumnezeu! Bucatele tale-mi plac Și de oaspeți îmi e drag, Dar unde s-au pomenit, S-au văzut și auzit Două săbii într-o teacă, Doi domni în țară săracă? Măria-ta-n București, Oprișanu-n Stoienești! Ce-am văzut la Oprișanul N-am văzut nici la sultanul, Că el are-n câmp, la soare, Mii și sute de mioare... Ies în vară fătătoare; Berbeci are sute-ntregi, Cu cozile pe telegi, Și ciobani tot înarmați, Cu postavuri îmbrăcați, De nu crezi că sunt ciobani, Ci chiar neaoși căpitani. Nu mi-e ciudă de asta ...

 

Alecu Donici - Vulturul și paingul

... a întins. — De unde te-ai luat? Întreabă el mirat. Și cum te-ai târâit? — Să-ți spun adevărat, Paingul au răspuns, Pe coadă-ți am venit, Tu însuți m-ai adus; Cu-a mea putere, eu nici aș fi îndrăznit, Iar de acum nu am de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCOADĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruCOADĂ.

Apocalipsa Capitol 9

Apocalipsa Capitol 9 Apocalipsa 8 Apocalipsa Capitol 9 1 Îngerul al cincelea a sunat din trîmbiță. Și am văzut o stea care căzuse din cer pe pămînt. I s`a dat cheia fîntînii Adîncului, 2 și a deschis fîntîna Adîncului. Din fîntînă s`a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Și soarele și văzduhul s`au întunecat de fumul fîntînii. 3 Din fum au ieșit niște lăcuste pe pămînt. Și li s`a dat o putere, ca puterea pe care o au scorpiile pămîntului. 4 Li s`a zis să nu vatăme iarba pămîntului, nici vreo verdeață, nici vreun copac, ci numai pe oamenii, cari n`aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu. 5 Li s`a dat putere nu să -i omoare, ci să -i chinuiască cinci luni; și chinul lor era cum e chinul scorpiei, cînd înțeapă pe un om. 6 În acele zile, oamenii vor căuta moartea, și n`o vor găsi; vor dori să moară, și moartea va fugi de ei. 7 Lăcustele acelea semănau cu niște cai pregătiți de luptă. Pe capete aveau un fel de cununi, cari păreau ...

 

Judecatorii Capitol 15

... Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi, și a luat niște făclii: apoi a legat vulpile coadă de coadă, și a pus cîte o făclie între cele două cozi, la mijloc. 5 A aprins făcliile, a dat drumul ...

 

Iosua Capitol 6

Iosua Capitol 6 Iosua 5 Iosua Capitol 6 1 Ierihonul era închis și întărit de teama copiilor lui Israel. Nimeni nu ieșea din el și nimeni nu intra în el. 2 Domnul a zis lui Iosua: ,,Iată, dau în mînile tale Ierihonul și pe împăratul lui, pe vitejii lui ostași. 3 Înconjurați cetatea, voi toți bărbații de război, dînd ocol cetății odată. Așa să faci șase zile. 4 Șapte preoți să poarte înaintea chivotului șapte trîmbițe de corn de berbece; în ziua a șaptea, să înconjurați cetatea de șapte ori, și preoții să sune din trîmbițe. 5 Cînd vor suna lung din cornul de berbece, și cînd veți auzi sunetul trîmbiței, tot poporul să scoată mari strigăte. Atunci zidul cetății se va prăbuși, și poporul să se suie, fiecare drept înainte.`` 6 Iosua, fiul lui Nun, a chemat pe preoți, și le -a zis: ,,Luați chivotul legămîntului, și șapte preoți să poarte cele șapte trîmbițe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului.`` 7 Și a zis poporului: ,,Porniți, înconjurați cetatea, și bărbații înarmați să treacă înaintea chivotului Domnului.`` 8 Dupăce a vorbit Iosua poporului, cei șapte preoți ...

 

Isaia Capitol 9

Isaia Capitol 9 Isaia 8 Isaia Capitol 9 1 Totuș întunerecul nu va împărăți vecinic pe pămîntul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară țara lui Zabulon și țara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ținutul de lîngă mare, țara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor. 2 Poporul, care umbla în întunerec, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în țara umbrei morții răsare o lumină. 3 Tu înmulțești poporul, îi dai mari bucurii; și el se bucură înaintea Ta, cum se bucură la seceriș, cum se veselește la împărțirea prăzii. 4 Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul, care -i lovea spinarea, nuiaua celui ce -l asuprea, le-ai sfărîmat, ca în ziua lui Madian. 5 Căci orice încălțăminte purtată în învălmășala luptei, și orice haină de război tăvălită în sînge, vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc. 6 Căci un Copil ni s`a născut, un Fiu ni s`a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: ,,Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. 7 El va face ca domnia ...

 

Deuteronomul Capitol 28

... lucrul mînilor tale: vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut. 13 Domnul te va face să fii cap, nu coadă; totdeauna vei fi sus, și niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului tău, pe cari ți le dau astăzi, dacă ...

 

Exodul Capitol 4

... a prefăcut într`un șarpe. Moise fugea de el. 4 Domnul a zis lui Moise: ,Întinde-ți mîna, și apucă -l de coadă.` El a întins mîna și l -a apucat; și șarpele s`a prefăcut iarăș într-un toiag în mîna ...

 

Leviticul Capitol 3

Leviticul Capitol 3 Leviticul 2 Leviticul Capitol 3 1 Cînd cineva va aduce Domnului un dar ca jertfă de mulțămire: Dacă îl va aduce din cireadă, fie parte bărbătească, fie parte femeiască, s`o aducă fără cusur, înaintea Domnului. 2 Să pună mîna pe capul dobitocului, să -l junghie la ușa cortului întîlnirii; și preoții, fiii lui Aaron, să stropească sîngele pe altar de jur împrejur. 3 Din această jertfă de mulțămire, să aducă drept jertfă mistuită de foc înaintea Domnului: grăsimea care acopere măruntaiele și toată grăsimea care ține de măruntae; 4 cei doi rărunchi, și grăsimea de pe ei și de pe coapse, și prapurul de pe ficat, pe care -l va deslipi delîngă rărunchi. 5 Fiii lui Aaron să le ardă pe altar, deasupra arderii de tot care va fi pe lemnele de pe foc. Aceasta este o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului. 6 Dacă darul pe care -l aduce ca jertfă de mulțămire Domnului, va fi din turmă, fie parte bărbătească fie parte femeiască, s`o aducă fără cusur. 7 Dacă va aduce jertfă un miel, să -l aducă înaintea Domnului. 8 Să-și pună mîna pe capul dobitocului, și să - ...

 

Leviticul Capitol 7

Leviticul Capitol 7 Leviticul 6 Leviticul Capitol 7 1 Iată legea jertfei pentru vină: ea este un lucru prea sfînt. 2 În locul unde se junghie arderea de tot, să se junghie și vita care slujește ca jertfă pentru vină. Sîngele ei să se stropească pe altar dejur împrejur. 3 Să i se aducă toată grăsimea, coada, grăsimea care acopere măruntaiele, 4 cei doi rărunchi și grăsimea de pe ei, de pe coapse, și prapurul ficatului, care va fi deslipit de lîngă rărunchi. 5 Preotul să le ardă pe altar ca jertfă mistuită de foc înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă pentru vină. 6 Toată partea bărbătească dintre preoți să mănînce din ea; și anume s`o mănînce într`un loc sfînt, căci este un lucru prea sfînt. 7 Cu jertfa pentru vină este ca și cu jertfa de ispășire; aceeaș lege este pentru amîndouă aceste jertfe: vita jertfită va fi a preotului care va face ispășirea. 8 Preotul care va aduce arderea de tot a cuiva, să aibă pentru el pielea arderii de tot pe care a adus -o. 9 Orice jertfă de mîncare, coaptă în cuptor, gătită pe grătar sau în ...

 

Leviticul Capitol 8

Leviticul Capitol 8 Leviticul 7 Leviticul Capitol 8 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Ia pe Aaron și pe fiii lui împreună cu el, veșmintele, untdelemnul pentru ungere, vițelul pentru jertfa de ispășire, cei doi berbeci și coșul cu azimile, 3 și cheamă toată adunarea la ușa cortului întîlnirii.`` 4 Moise a făcut cum îi poruncise Domnul; și adunarea s`a strîns la ușa cortului întîlnirii. 5 Moise a zis adunării: ,,Iată ce a poruncit Domnul să se facă.`` 6 Moise a adus pe Aaron și pe fiii lui, și i -a spălat cu apă. 7 A pus tunica pe Aaron, l -a încins cu brîul, l -a îmbrăcat cu mantia, și a pus pe el efodul, pe care l -a strîns cu brîul efodului cu care l -a îmbrăcat. 8 I -a pus pieptarul, și a pus în pieptar Urim și Tumim. 9 I -a pus mitra pe cap, iar pe partea dinainte a mitrei a ...

 

Leviticul Capitol 9

Leviticul Capitol 9 Leviticul 8 Leviticul Capitol 9 1 În ziua a opta, Moise a chemat pe Aaron și pe fiii lui, și pe bătrînii lui Israel. 2 Și a zis lui Aaron: ,,Ia un vițel pentru jertfa de ispășire, și un berbece pentru arderea de tot, amîndoi fără cusur, și adu -i înaintea Domnului. 3 Să vorbești copiilor lui Israel, și să le spui: ,Luați un țap, pentru jertfa de ispășire, un vițel și un miel de un an și fără cusur, pentru arderea de tot; 4 un taur și un berbece, pentru jertfa de mulțămire, ca să -i jertfiți înaintea Domnului, și un dar de mîncare, frămîntat cu untdelemn. Căci azi vi se va arăta Domnul.`` 5 Ei au adus înaintea cortului întîlnirii tot ce poruncise Moise; și toată adunarea s`a apropiat, și a stătut înaintea Domnului. 6 Moise a zis: ,,Să faceți ce a poruncit Domnul; și vi se va arăta slava Domnului.`` 7 Moise a zis lui Aaron: ,,Apropie-te de altar; adu-ți jertfa ta de ispășire și arderea ta de tot, și fă ispășire pentru tine ...

 

Numeri Capitol 10

Numeri Capitol 10 Numeri 9 Numeri Capitol 10 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Fă-ți două trîmbițe de argint; să le faci de argint bătut. Ele să-ți slujească pentru chemarea adunării și pentru pornirea taberilor. 3 Cînd se va suna cu ele, toată adunarea să se strîngă la tine, la ușa cortului întîlnirii. 4 Cînd se va suna numai cu o trîmbiță, să se strîngă la tine căpeteniile, mai marii peste miile lui Israel. 5 Cînd veți suna cu vîlvă, să pornească ceice tăbărăsc la răsărit; 6 cînd veți suna a doua oară cu vîlvă, să pornească ceice tăbărăsc la miază-zi: pentru plecarea lor, să se sune cu vîlvă. 7 Cînd va fi vorba de strîngerea adunării, să sunați, dar să nu sunați cu vîlvă. 8 Din trîmbițe să sune fiii lui Aaron, preoții. Aceasta să fie o lege vecinică pentru voi și pentru urmașii voștri. 9 Cînd veți merge la război, în țara voastră, împotriva vrăjmașului care va lupta împotriva voastră, să sunați cu vîlvă din trîmbițe, și Domnul, Dumnezeul vostru, Își va aduce aminte de voi, și veți fi izbăviți de vrăjmașii voștri. 10 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOADĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 187 pentruCOADĂ.

CODALB

... Cu părul blond ; bălai . II. S . m . Pasăre răpitoare de zi de talie mare , cu coada albă ( Halia�tus albicilla ) . [ Var . : ( reg . ) cudálb , - ă , adj . ] - Coadă

 

CODAN

... CODÁN , - Ă , codani , - e , s . f . , adj . 1. S . f . Fată tânără ( cu cozi ) . 2. Adj . ( Rar ; despre animale ) Care are coadă ( lungă și stufoasă ) . - Coadă

 

ÎMPLETIT

ÎMPLETÍT^2 , - Ă , împletiți , - te , adj . 1. ( Despre fire , jurubițe etc . ) Reunit , încrucișat cu altele într - un anumit fel ; ( despre obiecte ) lucrat din fire de lână , bumbac , cânepă etc . sau din nuiele , flori etc . , dispuse într - un anumit fel . 2. ( Despre păr ) Strâns în cozi , făcut cozi . 3. ( Adesea fig . ) Încrucișat , încolăcit . - ÎMPLETÍT^1 s . n . Împletire . - V.

 

BÂRZOI

BÂRZÓI adv . Cu coada bârzoi ( Reg . , în expr . ) = cu coada ridicată în sus . - Et .

 

BERC

... BERC ^2 , BEÁRCĂ , berci , - ce , adj . 1. ( Despre animale ) Cu coada scurtă sau scurtată ; fără coadă

 

CASEROLĂ

... CASERÓLĂ , caserole , s . f . 1. Capsulă de porțelan , cu coadă , folosită în laborator pentru topirea substanțelor vâscoase și puțin volatile . 2. Cratiță adâncă cu coadă

 

CAUDAL

... CAUDÁL , - Ă , caudali , - e , adj . Din regiunea cozii , de la coadă

 

CAUDIFER

... CAUDIFÉR , - Ă , caudiferi , - e , adj . ( Rar ) Care are coadă , care poartă coadă

 

CODAT

... CODÁT , - Ă , codați , - te , adj . 1. ( Despre animale ) Cu coada lungă și stufoasă 2. ( Despre ochi ) Prelung , migdalat . - Coadă

 

CODIȚĂ

... CODÍȚĂ , codițe , s . f . 1. Diminutiv al lui coadă . 2. Fig . Om lipsit de caracter și personalitate , care servește ca unealtă a cuiva ; codoș ( 2 ) . 3. ( În legătură cu o știre , un ...

 

CODINĂ

... f . ( Pop . ) 1. Lână de calitate inferioară , tunsă de pe capul , picioarele și coada oilor . 2. Grâu de calitate inferioară , amestecat cu multe corpuri străine - Coadă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...