Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DANTURĂ, DENTAR, DINȚĂRIT, DINȚAT, RÂNJI, ANGRENA, CANIN, CEMENTA, DARAC, DINȚAR ... Mai multe din DEX...

DINTE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DÍNTE, dinți, s.m. 1. Fiecare dintre organele osoase mici, acoperite cu un strat de smalț, așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe, a mesteca și a fărâmița alimentele; p. restr. fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor. * Dinte de lapte = fiecare dintre dinţii care le cresc copiilor în primii ani ai vieții și care cad mai târziu, fiind înlocuiți cu dinții definitivi. * Expr. Soare cu dinți = soare pe timp geros, răcoros sau ploios. A se ține de ceva cu dinții = a nu ceda cu nici un preț, a nu renunța la ceva în ruptul capului. Înarmat până în dinți = puternic înarmat. A-i scoate (cuiva) și dinții din gură = a-i lua (cuiva) tot ce are, a sărăci (pe cineva) cu desăvârșire. A-și arăta dinții = a amenința; a se manifesta în mod nefavorabil. Printre dinți = (în legătură cu verbe de declarație) neclar, nedeslușit (și cu nemulțumire). A avea un dinte împotriva (sau contra) cuiva = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva. ** Compuse: dintele-dracului = plantă erbacee cu flori albe, roșii-purpurii sau verzui așezate în spice (Polygonum hydropiper); (porumb) dinte-de-cal (sau dintele-calului) = varietate de porumb cu boabe mari, late și albicioase, cu un șănțuleț la vârf. 2. Fiecare dintre crestăturile, zimții, proeminențele (ascuțite și regulate) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină; fiecare dintre colții pieptenului, ai greblei, ai grapei etc. 3. Înălțime stâncoasă, izolată, cu pereții abrupți; colț. - Lat. dens, -ntis.

Sursa : DEX '98

 

DÍNTE s. 1. colț. (\~ al greblei, al furcii etc.) 2. colț, măsea. (\~ la grapă.) 3. colț, zimț. (\~ al ferăstrăului.) 4. crestătură, zimț. (\~ pe muchia unei monede.) 5. (BOT.) dintele-dracului (Polygo-num hydropiper) = (reg.) iarbă-iute, iarbă-roșie, piper-de-apă, piper-de-baltă, piper-de-vale, piperul-balții, piperul-broaștei.

Sursa : sinonime

 

dínte s. m., pl. dinți

Sursa : ortografic

 

DÍN//TE \~ți m. 1) Formație osoasă fixată în maxilar care serveşte pentru a mușca, a rupe și a mesteca hrana sau ca mijloc de apărare. * \~ți de lapte primii dinţi care le cresc copiilor (și care cad, fiind înlocuiți cu alții). Soare cu \~ți soare pe timp geros sau răcoros. A se ține de ceva cu \~ții a nu se lăsa de ceva cu nici un preț. Printre \~ți a) nelămurit, neîn-țeles; b) fără dorință; în mod ostil. A-și lua inima în \~ți a-și face curaj; a îndrăz-ni. Înarmat până în \~ți echipat cu tot felul de arme. A avea un \~ împotriva (sau contra) cuiva a purta cuiva pică. A scoate cuiva și \~ții din gură a lua cuiva tot ce are; a despuia. A sta cu \~ții la stele a nu avea ce mânca. 2) Fiecare dintre piesele în formă de cui ale unei unelte agricole; colț. 3) (la obiecte sau piese) Zimț sau crestătură pe margine. \~ții ferăs-trăului. 4) bot.: \~tele dracului plantă cu flori roșii, albe sau verzui, care crește prin locuri umede (mlaștini, bălți). /<lat. dens, \~ntis

Sursa : NODEX

 

dínte (-ți), s.m. - 1. Fiecare dintre organele osoase mici, acoperite cu smalț, așezate în cavitatea bucală, care servesc pentru a rupe și mesteca alimentele. - 2. Zimți, crestături, colți (la unelte). - 3. Înălțime stîncoasă, colț. - Mr., istr. dinte, megl. dinti. Lat. d?ntem (Pușcariu 533; Candrea-Dens., 498; REW 2556; Tiktin); cf. it., port. dente, prov., fr., cat. dent, sp. diente, alb. dëmb. - Der. dințar, s.m. (unealtă cu care se înclină dinții ferăstrăului); dințat, adj. (cu dinți); dințos, adj. (cu dinți mari); dințărit, s.n. (cadou făcut pentru a face digestia mai plăcută); se spune ironic atunci cînd, după ce dai de mîncare cuiva, pe deasupra mai trebuie -i și plătești; este formație ironică, de la dinte cu suf. -ărit, ca la numele de dări în general, cf. gărdurărit, vădrărit, etc. (după Candrea, din tc. diș parasi "bani pentru dinți").

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDINTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 326 pentruDINTE.

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii

... Rebreanu ne scoate din lumea aceasta pitorească a golanilor. În Dintele , ni se arată tot zbuciumul „dăscălițeiâ€� Aglaia, când își pierde primul dinte și vede că îmbătrânește. E o bucată remarcabilă prin puterea analizei și prin semnificaț ia ei. Dintre celelalte, Proștii , Ocrotitorul și Nevasta ni se par ...

 

Vasile Alecsandri - Buruiana de leac

Vasile Alecsandri - Buruiana de leac Aoleo! mamă Ileană! Cată-mi vreo buruiană [1] Și cu mine-ți fă pomană. Mergi în câmp de-alege-un smoc Tot de mac și busuioc, Să-mi stingi inima de foc. C-a fi azi o săptămână, Am văzut pe la fântână O puicuță de română, Și de-atunci dorul mă frânge, Soarele din cer mi-l stinge, Și la groapă mă împinge. Dragostele tinerele Nu se fac din viorele, Ci din buze subțirele. Blestemat să fie locul Unde mi s-a aprins focul De-mi tot plâng acum norocul. Blestemat să fie ceasul Când i-am urmărit eu pasul Și i-am auzit eu glasul. Cu pasul m-a rătăcit, Cu glasul m-a amețit; Liniștea mi-am prăpădit! ↑ În toate satele sunt babe care au specialitatea de a lecui bolnavii cu buruiene culese mai cu seamă în ziua de Sânziene după Rusalii. Ele întrebuințează cu destulă dibăcie unele leacuri ce se numesc doftorii băbești; dar mai totdeauna acele leacuri sunt întovărășite cu descântece. În notele baladei Cucul și turturica am dat două descântece, acela de deochi și de iele ; mai ...

 

Alecu Donici - Veverița

Alecu Donici - Veveriţa Veverița de Alecu Donici Veverița cu crenguța De mulți ani slujea la leu; Slujba cere stăruință Și este lucru cam greu A fi deștept, cu simțire, Ș-a întâmpina ades Capricii care din fire Au acei mari mai ales. Nu știu dar, cu ce purtare, Cu ce chip prea nimerit Veverița cinste mare De la leu au dobândit Ș-au luat făgăduință Că din dările ce vin Îi va da spre cunoștință Un car de alune plin. Făgăduința îi bună, Numai nu aduce saț; Și la auz ea răsună Cuvânt aspru: mai răbdați! Veverița-n ascultare Rânjea dinții lăcrimând Și din ochi clipea cu jale, Pururea la slujbă stând; Când neamurile ei toate Ici-cole pe crengi sălta Și întru alune coapte Gustul său își desfăta. Vremea trece, vremea zboară; Veverița au slăbit Și de a slujbei povară Lepădare au pornit. Leul fără prelungire Demision ei au dat, Însoțit de mulțumire Și de carul încărcat Cu preafrumoase alune; Dar puteți să socotiți, Acum ele ce sunt bune Veveriței fără

 

Cincinat Pavelescu - Fabule mărunte

Cincinat Pavelescu - Fabule mărunte Fabule mărunte de Cincinat Pavelescu I Greoi aleargă un măgar Cu fruntea-n jos, cu pasul rar; Și iepurele, când îl vede, Ușure-n urma-i se repede, Gonește ca o vijelie L-ajunge și-l întrece, dar... Morală: Ce mare grozăvie Să-ntreci pe un măgar! II Doi șerpi au întrebat o stâncă:  Ce-ți face stropul mic de apă?  În fiece minut mă sapă Încet-încet și mă mănâncă!  Dar ea ca noi nu are dinți Să te mănânce; stâncă, minți! Și stânca le răspunde: Iată, De dinții voștri nu mi-e frică, Căci se tocesc, dar picătura, Deși e albă și e mică, Eternă e ca și

 

Dimitrie Anghel - Dantura

Dimitrie Anghel - Dantura Dantura de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1046, 14 nov. 1911, p. 1. A moșteni implică un cadavru, evocă un catafalc, făclii aprinse care ard și flutură, coroane și discursuri de multe ori ; și cu toate acestea, ce dulce lucru e a moșteni. Ce voluptate e să te găsești stăpîn pe un lucru de-a gata muncit, să devii proprietar în cursul unei nopți, să deschizi uși și sertare care ți-erau străine, să-ți predai la intrare pălăria și pardesiul unui servitor ce ți se înclină și să-ți asculți singur zgomotul pașilor ce trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici o discuție, în locul binevoitorului de cujus , care a fost așa de gentil să se strămute într-o proprietate în adevăr inalienabilă. En rîd, și cu toate acestea fiecăruia îi se poate întîmpla o asemenea năpastă, să muncească pentru un altul. Unii se conving devreme că banul odată agonisit muncește singur pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta, pîna ce ajung să aibă ...

 

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

Dimitrie Anghel - Duşmanul maşinismului Dușmanul mașinismului de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1032, 31 oct. 1011, p. 1. De la custura informă de silex, ori de la întîiul cuțit de plug făcut din bucata de fier căzută din cine știe ce astru, pe vremea bunilor troglodiți, și pînă la perfecționatele instrumente aratorii din zilele noastre, ce cale uriașe am străbătut. Pentru dunga neagră pe care o scrijelează omul de la începutul lumii, pe fața răbdătorului pămînt, în care să arunce sămînța, cîte minți nu s-au trudit pînă să ajungă la arătură adîncă a plugului cu aburi. Domnul Panțu însă era contra mașinismului și pentru tradiție. Trogloditul din el nu murise încă, și simplul fier de plug, cu care se slujise părinții și străbunii noștri din vremurile cele mai patriarhale, îl satisfăcea cu prisosință. "Mașinile sunt un cuvînt van și niște invenții complicate și diabolice. Totul e să sameni la vreme și să ai ploi priincioase", zicea el. Stăpînul lui era însă cu totul de altă părere, știind că un pămînt, cu cît îl vei lucra mai bine, cu atîta va rodi și el mai mult. Poate că era greșit ...

 

Gelu Vlașin - 15:03

Gelu Vlaşin - 15:03 â†�â†� 14:53 15:03 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 15:28 →→ stau într-o budă nasoală cu dinții încleștați pe o priză de hașiș mă strecor anonim printre cv-uri aruncate la coș după ce s-au șters cu ele la fund generații întregi de sacrificați și toată ziua mă izbesc de fețele voastre de masă întinse la uscat peste liniile de tramvai spălate cu un detergent tocmai bun de tâmpit gospodinele și ochii lipiți de vitrină și buzunarele definitive în pantalonii sensibili ca o junglă amazoniană gingiile însângerate de canibalismul cuvintelor tale rostite printre dinți la teleeurobingo națiunea care-mi va ridica mâine statuia ultimului soldat (necunoscut peste

 

George Coșbuc - În spital

George Coşbuc - În spital În spital de George Coșbuc Nu-nțelege vorba, sire. Zice-același general, Camarazi, să nu vă mire Că-ntr-acest spital Nu-nțeleg nici doi cuvântul Ce-l vorbim, căci li-e străin, Sunt vitejii din pământul Cel de râuri plin, Pe-unde trec ei veseli vara Peste munții suri și goi; Ei de-acolo sunt, din țara Turmelor de oi... Scoborând din munți de-a dreptul Par în lupte-oșteni bătrâni, Ați văzut cum pun ei pieptul Sire, sunt români. Astfel zice generalul Către tânăru-mpărat, La Veneția-n spitalul Cel improvizat. În supremele momente Când căzură peste noi Alte patru regimente, În amurg cu ploi Adunați românii-n vale Zid în urmă ne-au rămas, Stăvilind dușmanii-n cale Până ne-am retras. Câți de moarte-atunci scăpară Zilnic în spitale curg; Toți ca leii se luptară, Tinere Habsburg; Și-au murit pentru-mpăratul Sute de viteji de-ai mei Dar acest de-aici, din patul Șapte sute trei, Care zace-așa-n neștire Și-i lipsește brațul stâng Îl salut! Dă-mi voie, sire, Mâna să i-o strâng. Noaptea scoborî cu ceață, Luptelor sfârșit punând, Până-n trista dimineață; ...

 

George Coșbuc - Cântecul redutei

George Coşbuc - Cântecul redutei Cântecul redutei de George Coșbuc Publicată în Albina , 1898, nr. 10 (6 dec.) În redută numai lei; Uite-i, mă, bașibuzucii, Eu de-aici le-aud papucii ! Dar mai mare peste ei Cine-mi e? Vrun Strâmbă-Lemne? Cică și mai și, pesemne, Unul, Ciaca-Paca-Bei. Câte cinci pe-un ban să-i vinzi, Că sunt tot oșteni pe-alesul, De viteji le saltă fesul, Pitulați pe după grinzi. Se-ntind, nene, de căldură De le-ajung genunchii-n gură Mașală, cu ei te prinzi? Ce te uiți tu, că sunt goi? Așa-i turcu-n vitejie, Zvârle haina ca să fie Sprinten-foc, când e-n război. Dârdâiesc din dinți, mă, vere Lasă-i, mă, că-și fac putere Dinților, să muște-n noi. Și-ntr-o zi — să vezi acu — Dete-Osman porunci să-i puie Tălpilor la cizme cuie, Și-apoi, ce-o fi fost, ce nu, Că sări pe băț călare Și-alergând în fuga mare Drept la Vadin s-abătu. Strig-Osman: — "Păsat vă fac ! Încurcați pe-aicea treaba, Și-mi mâncați pilaf degeaba — Vă tai ciorba, vă dezbrac! Ahmet, Mahmet, cum te cheamă, Tu ...

 

George Coșbuc - Carol IX

George Coşbuc - Carol IX Carol IX de George Coșbuc La Saint-Germain de mult s-a dat Signal, că s-a deschis de-acum mormântul. În sânge Noaptea și-a scăldat vestmântul, Să-l pue giulgiu pe morți. Și spintecat De plumbi, gemea Parisul, cum în sânge Un laș rănit să-ntinde și să strânge Cu răgnet svârcolind mișelu-i trup, Când dinții lui cei plini de spumă rup               Din putreda lui rană. Și-n vreme ce Parisul, plin De fum, murea, nepregătit să moară, Carol în Toullerii cânța-n vioară Încet și plângător, un cald suspin Ca ruga unei mame la mormântul Copiilor. Simfonic sună cântul; Iar ochii lui zîmbesc de-un cald fior, Dar tot mai mult își pierd seninul lor               Strîngând în ei furtuna. Sarcastic coardele vibrând Sub mâna cea cu joc îndemânatic Gemeau acum scârbos, urlau sălbatic, Și-artistul lor urla și ci, rîzând — „S-aduci pe Enric!â€� strigă el și lasă Vioara lângă el pe-un colț de masă, „Pe Enric, mai curând! Nu pot cânta!â€� Plimbându-se grăbit, el aștepta.               Și-n urmă vine Enric. „Ce-i asta, Sir? Aud de- ...

 

George Coșbuc - Moartea lui Gelu

George Coşbuc - Moartea lui Gelu Moartea lui Gelu de George Coșbuc Răzleț din oștirea bătută, Fugind pe câmpia tăcută, Căzu de pe cal, de durere, Pe marginea apei. Și piere. Din rană și-ar smulge săgeata Și n-are putere. Pierdut-a și oaste și țară. E noapte-n văzduhuri; și rară E zbaterea apei, când valul Atinge cu aripa-i malul Iar Gelu, prin noapte stând singur, Vorbește cu calul: Vai, murgule, jalea mă curmă! Mă lupt cu durerea din urmă, Căci ranele-mi sapă mormântul, Degeaba împrăștii tu vântul Din coamă, piciorul tău scurmă Degeaba pământul. Mă chemi prin nechezuri păgâne Și parcă zici: Vino, stăpâne! Vezi, picură ranele tale Și neguri se nalță din vale, E noapte, și ziua de mâine Ne-ajunge pe cale! Trei suliți făcutu-și-au strungă Prin mine! Mă zbucium pe-o dungă Și nu-mi mai simt brațul și brâul; Tu-ți rupi cu picioarele frâul Las, murgule, las să ne-ajungă Pe-aicea pustiul. De-acum tu... cât va cuprinde Mantaua, deasupra-mi o-ntinde Și-apoi cu picioarele-mi sapă Mormântul pe margini de apă. Și-n urmă cu dinții mă prinde Și-aruncă-mă-n ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDINTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentruDINTE.

Exodul Capitol 21

... și pe care o vor plăti după hotărîrea judecătorilor. 23 Dar dacă se întîmplă o nenorocire, vei da viață pentru viață, 24 ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mînă pentru mînă, picior pentru picior, 25 arsură pentru arsură, rană pentru rană, vînătaie pentru vînătaie. 26 Dacă un om lovește ochiul robului său, fie ... fie femeie, și -l face să-și piardă ochiul, să -i dea drumul, ca despăgubire pentru ochiul lui. 27 Și dacă face să cadă un dinte robului său, fie bărbat fie femeie, ca despăgubire pentru dintele lui, să -i dea drumul. 28 Dacă un bou va împunge și va omorî pe ...

 

Daniel Capitol 7

Daniel Capitol 7 Daniel 6 Daniel Capitol 7 1 În anul dintîi al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a visat un vis și a avut vedenii în mintea lui, pe cînd era în pat. În urmă a scris visul și a istorisit lucrurile de căpetenie. 2 Daniel a început și a zis: ,,În vedenia mea de noapte am văzut cum cele patru vînturi ale cerurilor au izbucnit pe marea cea mare. 3 Și patru fiare mari au ieșit din mare, deosebite una de alta. 4 Cea dintîi semăna cu un leu, și avea aripi de vultur. M`am uitat la ea, pînă în clipa cînd i s`au smuls aripile; și, sculîndu-se de pe pămînt, a stat drept în picioare ca un om, și i s`a dat o inimă de om. 5 Și, iată că o a doua fiară era ca un urs și stătea într`o rînă; avea trei coaste în gură între dinți; și i s`a zis: ,,Scoală-te, și mănîncă multă carne!`` 6 După aceea m`am uitat mai departe și iată o ...

 

Leviticul Capitol 24

... Dacă cineva rănește pe aproapele lui, să i se facă așa cum a făcut și el: 20 frîntură pentru frîntură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; să i se facă aceeaș rană pe care a făcut -o el aproapelui său. 21 Cine va ucide un dobitoc, să -l înlocuiască ...

 

Deuteronomul Capitol 19

... face o faptă așa de nelegiuită în mijlocul tău. 21 Să n`ai nici o milă, ci să ceri: viață pentru viață, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte

 

Matei Capitol 5

... da; nu, nu``; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rău. 38 Ați auzit că s`a zis: ,,Ochi pentru ochi, și dinte pentru dinte.`` 39 Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci, oricui te lovește peste obrazul drept, întoarce -i și pe ...

 

Apocalipsa Capitol 9

Apocalipsa Capitol 9 Apocalipsa 8 Apocalipsa Capitol 9 1 Îngerul al cincelea a sunat din trîmbiță. Și am văzut o stea care căzuse din cer pe pămînt. I s`a dat cheia fîntînii Adîncului, 2 și a deschis fîntîna Adîncului. Din fîntînă s`a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Și soarele și văzduhul s`au întunecat de fumul fîntînii. 3 Din fum au ieșit niște lăcuste pe pămînt. Și li s`a dat o putere, ca puterea pe care o au scorpiile pămîntului. 4 Li s`a zis să nu vatăme iarba pămîntului, nici vreo verdeață, nici vreun copac, ci numai pe oamenii, cari n`aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu. 5 Li s`a dat putere nu să -i omoare, ci să -i chinuiască cinci luni; și chinul lor era cum e chinul scorpiei, cînd înțeapă pe un om. 6 În acele zile, oamenii vor căuta moartea, și n`o vor găsi; vor dori să moară, și moartea va fugi de ei. 7 Lăcustele acelea semănau cu niște cai pregătiți de luptă. Pe capete aveau un fel de cununi, cari păreau ...

 

Ieremia Capitol 31

Ieremia Capitol 31 Ieremia 30 Ieremia Capitol 31 1 ,,În vremea aceea, zice Domnul, Eu voi fi Dumnezeul tuturor semințiilor lui Israel, și ei vor fi poporul meu.`` 2 Așa vorbește Domnul: ,,Poporul celor ce-au scăpat de sabie, a căpătat trecere în pustie: Israel merge spre locul lui de odihnă.`` 3 ,,Domnul mi Se arată de departe: ,Te iubesc cu o iubire vecinică; deaceea îți păstrez bunătatea Mea! 4 Te voi așeza din nou, și vei fi așezată din nou, fecioara lui Israel! Te vei împodobi iarăș cu timpanele tale, și vei ieși în mijlocul jocurilor voioase. 5 Vei sădi iarăș vii pe înălțimile Samariei; ceice le vor sădi, le vor culege și roadele. 6 Căci vine ziua, cînd străjerii vor striga pe muntele lui Efraim: ,Sculați-vă, să ne suim în Sion, la Domnul, Dumnezeul nostru! 7 Căci așa vorbește Domnul: ,Strigați de bucurie asupra lui Iacov, chiuiți de veselie în fruntea neamurilor! Înălțați-vă glasurile, cîntați laude, și ziceți: ,Doamne, izbăvește pe poporul Tău, pe rămășița lui Israel!`` 8 ,,Iată, îi aduc înapoi din țara dela miazănoapte, îi adun dela marginile pămîntului: între ei este și orbul și șchiopul, femeia însărcinată și cea în ...

 

Matei Capitol 13

Matei Capitol 13 Matei 12 Matei Capitol 13 1 În aceeaș zi, Isus a ieșit din casă, și ședea lîngă mare. 2 O mulțime de noroade s`au strîns la El, așa că a trebuit să Se suie să șadă într`o corabie; iar tot norodul stătea pe țărm. 3 El le -a vorbit despre multe lucruri în pilde, și le -a zis: ,,Iată, sămănătorul a ieșit să samene. 4 Pe cînd sămăna el, o parte din sămînță a căzut lîngă drum, și au venit păsările și au mîncat -o. 5 O altă parte a căzut pe locuri stîncoase, unde n`avea pămînt mult: a răsărit îndată, pentrucă n`a găsit un pămînt adînc. 6 Dar, cînd a răsărit soarele, s`a pălit; și, pentrucă n`avea rădăcini, s`a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, și au înecat -o. 8 O altă parte a căzut în pămînt bun, și a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul șaizeci, ...

 

Genesa Capitol 49

Genesa Capitol 49 Genesa 48 Genesa Capitol 49 1 Iacov a chemat pe fiii săi, și a zis: ,,Strîngeți-vă, și vă voi vesti ce vi se va întîmpla în vremile cari vor veni. 2 ,,Strîngeți-vă, și ascultați, fii ai lui Iacov! Ascultați pe tatăl vostru Israel! 3 Ruben, tu, întîiul meu născut, Puterea mea și pîrga tăriei mele, Întîiul în vrednicie, și întîiul în putere, 4 Năvalnic ca apele, -tu nu vei mai avea întîietatea! Căci te-ai suit în patul tatălui tău, Mi-ai spurcat patul, suindu-te în el. 5 Simeon și Levi sînt frați; Săbiile lor sînt niște unelte de sîlnicie. 6 Nu vreau să intre sufletul meu la sfaturile lor, Nu vreau să se unească duhul meu cu adunarea lor! Căci, în mînia lor, au ucis oameni, Și, în răutatea lor, au tăiat vinele taurilor. 7 Blestemată să fie mînia lor, pentrucă a fost prea turbată, Și furia lor, căci a fost prea sălbatică! Îi voi împărți în Iacov, Și -i voi risipi în Israel. 8 Iudo, tu vei primi laudele fraților tăi; Mîna ta va apuca de ceafă pe vrăjmașii tăi. Fiii tatălui tău ...

 

Numeri Capitol 11

Numeri Capitol 11 Numeri 10 Numeri Capitol 11 1 Poporul a cîrtit în gura mare împotriva Domnului, zicînd că -i merge rău. Cînd a auzit Domnul, S`a mîniat. S`a aprins între ei focul Domnului și a mistuit o parte din marginea taberii. 2 Poporul a strigat către Moise. Moise s`a rugat Domnului, și focul s`a stins. 3 Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (Ardere), pentrucă se aprinsese focul Domnului printre ei. 4 Adunăturii de oameni, cari se aflau în mijlocul lui Israel, i -a venit poftă, ba chiar și copiii lui Israel au început să plîngă, și să zică: ,,Cine ne va da carne să mîncăm? 5 Ne aducem aminte de peștii pe cari -i mîncam în Egipt, și cari nu ne costau nimic, de castraveți, de pepeni, de praji, de ceapă și de usturoi. 6 Acum ni s`a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii noștri nu văd decît mana aceasta.`` 7 Mana semăna cu grăuntele de coriandru, și la vedere era ca bedeliumul. 8 Poporul se risipea și o strîngea, o ...

 

Iov Capitol 4

Iov Capitol 4 Iov 3 Iov Capitol 4 1 Elifaz din Teman a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Dacă vom îndrăzni să-ți vorbim, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă? 3 De multeori tu ai învățat pe alții, și ai întărit mînile slăbite. 4 Cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau, și ai întărit genunchii cari se îndoiau. 5 Și acum, cînd este vorba de tine, ești slab! Acum, cînd ești atins tu, te turburi! Nu este frica ta de Dumnezeu sprijinul tău? 6 Nădejdea ta, nu -i neprihănirea ta? 7 Adu-ți aminte, te rog: care nevinovat a perit? Cari oameni neprihăniți au fost nimiciți? 8 După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și samănă nelegiuirea îi seceră roadele! 9 Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vîntul mîniei Lui. 10 Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei sînt zdrobiți! 11 Leul bătrîn piere din lipsă de pradă, și puii leoaicei se risipesc. 12 Un cuvînt s`a furișat pînă la mine, și urechea mea i -a prins sunetele ușoare. 13 În clipa cînd vedeniile de noapte frămîntă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDINTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 178 pentruDINTE.

DANTURĂ

DANTÚRĂ , danturi , s . f . 1. Totalitatea dinților unei persoane ; p . ext . felul în care sunt înșirați și alcătuiți dinții ; dentiție . 2. Ansamblu format din dinții unor organe de mașini sau scule ( roți dințate , freze , broșe

 

DENTAR

... DENTÁR , - Ă , dentari , - e , adj . 1. De dinte

 

DINȚĂRIT

... pe care urma să - l plătească cineva celui pe care l - a ospătat , pentru osteneala acestuia de a mesteca cu dinții . - Dinte

 

DINȚAT

... DINȚÁT , - Ă , dințați , - te , adj . Cu dinți ; crestat sau tăiat în formă de dinți ; zimțat . - Dinte

 

RÂNJI

RÂNJÍ , rânjesc , vb . IV . Intranz . și ( reg . ) refl . 1. ( Despre animale ) A - și arăta amenințător dinții , a mârâi arătându - și dinții . 2. ( Despre oameni ) A - și arăta dinții într - o grimasă de răutate , de batjocură , de prostie

 

ANGRENA

ANGRENÁ , angrenez , vb . I . 1. Refl . ( Despre dinți unei roți ) A intra între dinții altei roți ( spre a transmite o mișcare de rotație ) . 2. Tranz . și refl . Fig . A antrena sau a fi antrenat într - o

 

CANIN

CANÍN , - Ă , canini , - e , adj . , s . m . 1. Adj . De câine , privitor la câine ; câinesc . Rasă canină . 2. S . m . Fiecare dintre dinții lungi și ascuțiți , așezați între dinții incisivi și premolari , foarte dezvoltați la animalele

 

CEMENTA

... în stratul lor superficial , pentru a obține un strat dur cu mare rezistentă la uzură . 2. ( Med . ) A obtura canalul unui dinte

 

DARAC

DARÁC , darace , s . n . 1. Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna , cânepa sau inul , formată dintr - un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel , fixați pe un suport . 2. Mașină de lucru alcătuită din două piese cu suprafețe cilindrice concentrice și cu dinți în formă de cuie , folosită pentru scărmănatul lânii și al altor materiale textile . [ Var . : dărác s .

 

DINȚAR

... 1. Unealtă cu care se înclină dinții ferăstrăului de o parte și de alta a pânzei lui . 2. Grătar în dreptul scocului morii . - Dinte

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...