|
|
||
Vezi și:ÎNȚELEPȚEȘTE,
CUMINȚI,
CUMINȚIT,
CUMINTE,
GURU,
PREAÎNȚELEPT,
SĂNĂTOS
... Mai multe din DEX...
ÎNȚELEPT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNȚELÉPT, -EÁPTĂ, înțelepți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este înzestrat cu înțelepciune, care are mintea clară; cuminte, deștept. ** (Substantivat) Filozof (antic). ** (Despre înfățișarea, acțiunile sau manifestările cuiva) Care exprimă înțelepciune; izvorât din înțelepciune. 2. Prevăzător, chibzuit, stăpânit. - Lat. intellectus.Sursa : DEX '98 Înțelept ≠ neghiob, nerod, prost, prostălău, prostănac, tontSursa : antonime ÎNȚELÉPT adj., s., adv. 1. adj. (livr. rar) sapient, (pop.) iscusit, (înv.) mândru, preamândru. (Un om \~.) 2. s. filozof, gânditor. (Cei șapte \~ți ai lumii antice.) 3. adj. v. chibzuit. 4. adj. v. judicios. 5. adj. chibzuit, cuminte, deștept, inteligent. (O faptă \~eaptă.) 6. adv. v. chibzuit.Sursa : sinonime înțelépt adj. m., pl. înțelépți; f. sg. înțeleáptă, pl. înțelépteSursa : ortografic ÎNȚEL//ÉPT^2 \~eáptă (\~épți, \~épte) 1) (despre persoane) Care înțelege și judecă drept; care are judecată sănătoasă; cuminte. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care este bine gândit; făcut cu socoteală; chibzuit. /<lat. intellectusSursa : NODEX ÎNȚELÉP//T^1 \~ți m. Persoană înzestrată cu capacitatea de a pătrunde esența legilor fundamentale ale naturii și ale societății; cugetător; gânditor. /<lat. intellectusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNȚELEPTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 184 pentru ÎNȚELEPT. Alecu Donici - Înțeleptul și magnatul ... Alecu Donici - Înţeleptul şi magnatul Înțeleptul și magnatul de Alecu Donici Un înțelept odată ședea cu un magnat La sfat. — Tu, care cunoști lumea Și-n inime citești, Te rog să-mi lămurești De ce-n societăți ... am mutat, Iar greierii de mult În ea s-au așezat. Cercând cu scumpătate A fabulei sujet, Găsești c-avea dreptate Acel om înțelept. Și cum să se numească Gurliii mădulari, Ce nu știu să vorbească În societăți mari, Dar, prin a lor strigare, Împiedică pe alți ... ... firul lin, Mărinimos și darnic, cu cugetul senin, El tot mereu petrece și bea și ospătează. Așa un veac trăit-a, voios și înțelept, Și când l-au dus în raclă cu mâinile pe piept, L-a plâns ca pe-un părinte mulțimea-ndurerată; Și dacă cronicarii ... Ștefan Octavian Iosif - Un înțelept odinioară ... Ştefan Octavian Iosif - Un înţelept odinioară Un înțelept odinioară de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Un înțelept odinioară Pe un măgar călătorea. Dar vremea este schimbătoare Și lumea s-a întors pe dos; Măgarii azi umblă călare... Un înțelept S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Un înțelept odinioară ... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Un înţelept odinioară Un înțelept odinioară de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Un înțelept odinioară Pe un măgar călătorea. Dar vremea este schimbătoare Și lumea s-a întors pe dos; Măgarii azi umblă călare... Un înțelept Constantin Negruzzi - Pirostia Elenei ... să urmeze. Pentru ca să scape de această nenorocire, au alergat la Pithia, și oracolul i-au împăcat, poruncind să se deie dar celui mai înțelept dintre înțelepți. Dar care era cel mai înțelept dintre înțelepți? Această întrebare nu era mai puțin grea de a se deslega decât aceea a mrejii. Au socotit mult pentru ... dacă toate aceste sunt adevărate, dumnezeiescule Thales, primește de la noi această pirostie de aur, pe care Apolon ni poruncește să o afierosim celui mai înțelept dintre înțelepți. — Prietenii mei, au răspuns Thales, dacă toate aceste ar fi adevărate, dacă aș fi eu însumi încredințat și dacă aceea ce eu ... a face mii bun, mai drept și mai fericit. Solii ambarcarisiți pentru Atena, s-au dus să vadă pe Solon și, numindu-l cel mai înțelept dintre înțelepți, ei i-au dat pirostia cea de aur. — Tocma bine ați nemerit minuntul, le-au zis puitorul pravilelor Athenei, eu sunt gata ... Jean-Fran%C3%A7ois Marmontel - Pirostia Elenei ... să urmeze. Pentru ca să scape de această nenorocire, au alergat la Pithia, și oracolul i-au împăcat, poruncind să se deie dar celui mai înțelept dintre înțelepți. Dar care era cel mai înțelept dintre înțelepți? Această întrebare nu era mai puțin grea de a se deslega decât aceea a mrejii. Au socotit mult pentru ... dacă toate aceste sunt adevărate, dumnezeiescule Thales, primește de la noi această pirostie de aur, pe care Apolon ni poruncește să o afierosim celui mai înțelept dintre înțelepți. — Prietenii mei, au răspuns Thales, dacă toate aceste ar fi adevărate, dacă aș fi eu însumi încredințat și dacă aceea ce eu ... a face mii bun, mai drept și mai fericit. Solii ambarcarisiți pentru Atena, s-au dus să vadă pe Solon și, numindu-l cel mai înțelept dintre înțelepți, ei i-au dat pirostia cea de aur. — Tocma bine ați nemerit minuntul, le-au zis puitorul pravilelor Athenei, eu sunt gata ... Antim Ivireanul - Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul ... ca să înduplec pe strălucirea sa să dea în tipar. Ceea ce abia reușind prin mijlocul deselor și neîncetatelor rugăminți, disprețuind strălucirea sa, ca modest, înțelept și cuminte, svonurile deșarte și laudele ușoare, ca proprii celor ce voesc să se arate înțelepți și nu celor în adevăr înțelepți. Iată dar că ... Constantin Stamati - Înțelepciunea lui Solomon Constantin Stamati - Înţelepciunea lui Solomon Înțelepciunea lui Solomon de Constantin Stamati Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni. În tânăra floare a tinerei vârste, Gustăi fericirea unui amor fraged; Dar vai! veșteziră amabila floare, Ce-mi mângâia ochii cu-a sa frumusețe! Deci pierind ca visul acea fericire, Am zis: și amorul e deșertăciune! Când eram în vârstă am iubit răsfățul, Am iubit averea, mă desfătam dulce; Dar tocmai atuncea când trăiam mai bine, Supărări, urâtul îmi amără viața; Deci la bătrânețe m-am lăsat de toate, Și am zis: răsfățul e deșertăciune! Am căutat drumul să afl-adevărul, Am vrut să știu cursul ființelor toate, Dar este dat nouă ca să aflăm cheia Misterului lumii pentru omenire? Când mințile noastre sunt părere numai, Și învățătura — o deșertăciune. De ce se dă nouă glorie, putere. Când n-avem putere pe a noastre soarte, Și pe-a noastre inimi s-avem stăpânire? Apoi suntem oare în starea aceea S-alinăm durerea altora ce sufăr? Deci și soarta noastră e deșertăciune! În palaturi mândre, din chedru durate, În grădini frumoase, verzi și răcoroase, Pe moile brațe sirenilor mele, Ascultam rostirea amorului fraged... Simțeam însă ... Gheorghe Asachi - La moldoveni ... Necurmat va să răverse avuțiilor izvor: Înflorire, fericire și repaos preste țară, Când ni-a fi temei și cârmă, sub un domn bun, înțelept ... o culeg: Cu-a ta zâmbire, dulce, lină, clară A lumii visuri eu ca flori le leg; Mai am pe-un înțelept... cu-acela iară Problema morții lumii o dezleg; Ș-apoi mai am cu totul pentru mine Un alt maestru, care viu mă ține... Dar despre ... ah, nici vorbă nu e. El e modest și totuși foarte mare. Să tacă el, să doarmă ori să-mi spuie La nebunii  tot înțelept îmi pare. Și vezi, pe-acesta nu-l spun nimănuie. Nici el nu vrea să-l știe orișicare, Căci el vrea numai să-mi adoarmă ... Nicolaus Olahus - Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam Nicolaus Olahus - Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam de Nicolaus Olahus Îngrijorat călător, dacă vrei să știi a cui oase Lespedea rece de-aici le-adăpostește, te rog: Mersul grăbit îți oprește și-ascultă a mea tânguire. Dacă oprești al tău pas, tu vei afla ce dorești. Cum socotesc, auzit-ai de dumnezeescul Erasmus, Căci în acest univers nimeni nu fu mai vestit. Dărăpănatul său trup odihnește-n mormântul acesta Trist, însă spiritul său cu ambrozie-i hrănit. Încă din fragezii ani el dăduse dovadă de mintea Sa minunată la toți oamenii cei renumiți. Când înflorita etate tânără trupu-i ajunse, S-arătat pe deplin geniul duhului său. Harnica lui tinerețe neîncetatului studiu Fu închinată, când Biblia tot cerceta. Când a crescut înțeleptul lui cuget și-ajunse om matur, În univers ca o stea fără pereche luci. Iar când cu pas tremurând îi sosi bătrânețea, în lume N-a mai putut încăpea geniul său strălucit. Anii târzii, ce-ndeobște slăbesc ale minții podoabe, Lui i-au sporit și mai mult rodnicul minții belșug. Să mai înșirui pe rând însușirile sale alese? Nimeni în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎNȚELEPTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 100 pentru ÎNȚELEPT. ... Limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul. - 5 Nesocotitul disprețuiește învățătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înțelept. - 6 În casa celui neprihănit este mare belșug, dar în cîștigurile celui rău este turburare. - 7 Buzele înțelepților samănă știința, dar inima celor nesocotiți este ... este încet la mînie potolește neînțelegerile. - 19 Drumul leneșului este ca un hățiș de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. - 20 Un fiu înțelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit disprețuiește pe mamă-sa. - 21 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput ... sfetnici. - 23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, și ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! - 24 Pentru cel înțelept cărarea vieții duce în sus, ca să -l abată de la locuința morților, care este jos. - 25 Domnul surpă casa celor mîndri, dar întărește hotarele ... Daniel Capitol 2 Daniel 1 Daniel Capitol 2 1 În al doilea an al domniei lui Nebucadnețar, Nebucadnețar a avut niște visuri. Duhul îi era turburat, și i -a perit somnul. 2 Împăratul a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii în stele, pe descîntători și pe Haldei, ca să -i spună visurile. Ei au venit, și s`au înfățișat înaintea împăratului. 3 Împăratul le -a zis: ,,Am visat un vis; duhul îmi este turburat, și aș vrea să știu visul acela.`` 4 Haldeii au răspuns împăratului în limba aramaică: ,,Vecinic să trăiești, împărate! Spune robilor tăi visul, și-ți vom arăta tîlcuirea lui!`` 5 Împăratul a luat iarăș cuvîntul și a zis Haldeilor: ,,Mi -a scăpat din minte lucrul acela: dacă nu-mi veți veți face cunoscut visul și tîlcuirea lui, veți fi făcuți bucăți, și casele voastre vor fi prefăcute într`un morman de murdării. 6 Dar dacă-mi veți spune visul și tîlcuirea lui, veți primi dela mine daruri și răsplătiri, și mare cinste. Deaceea, spuneți-mi visul și tălmăcirea lui!`` 7 Ei au răspuns a doua oară: ,,Să spună ... ... 6 Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Și aceasta este o deșertăciune. 7 Averea luată prin silă înebunește pe cel înțelept, și mita strică inima. 8 Mai bun este sfîrșitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat ... în neprihănirea lui, și este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui. 16 Nu fi prea neprihănit și nu te arăta prea înțelept: pentru ce să te pierzi singur? 17 Dar nu fi nici peste măsură de rău și nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori ... dar nici pe cealaltă să n`o lași din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea. 19 Înțelepciunea face pe cel înțelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într`o cetate. 20 Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă ... ... celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară. 8 Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înțelept, și el te va iubi! 9 Dă înțeleptului, și se va face și mai înțelept; învață pe cel neprihănit, și va învăța și mai mult! 10 Începutul înțelepciunii este frica de Domnul; și știința sfinților, este priceperea. 11 Prin mine ... ... au aceeaș soartă. 15 Și am zis în inima mea: ,,Dacă și eu voi avea aceeaș soartă ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai înțelept?`` Și am zis în inima mea: ,,Și aceasta este o deșertăciune.`` 16 Căci pomenirea înțeleptului nu este mai vecinică de cît a nebunului ... supt soare, muncă pe care o las omului care vine după mine, ca să se bucure de ea. 19 Și cine știe dacă va fi înțelept sau nebun? Și totuș el va fi stăpîn pe toată munca mea, pe care am agonisit -o cu trudă și înțelepciune supt soare. Și aceasta ... ... Voi sînteți ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu. 10 După harul lui Dumnezeu, care mi -a fost dat, eu, ca un meșter-zidar înțelept, am pus temelia, și un altul clădește deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădește deasupra. 11 Căci nimeni nu poate pune o altă ... va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este sfînt: și așa sînteți voi. 18 Nimeni să nu se înșele: Dacă cineva dintre voi se crede înțelept în felul veacului acestuia, să se facă nebun, ca să ajungă înțelept. 19 Căci înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: ,,El prinde pe cei înțelepți în viclenia lor.`` 20 Și ... ... celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiți de rele. - 22 Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuți. - 23 Omul înțelept îți ascunde știința, dar inima nebunilor vestește nebunia. - 24 Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneșă va plăti bir. - 25 Neliniștea din inima omului ... ... Proverbele Capitol 13 Proverbele 12 Proverbele Capitol 13 1 Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n`ascultă mustrarea. - 2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricați au parte de sîlnicie. - 3 ... 19 Împlinirea unei dorințe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. - 20 Cine umblă cu înțelepții se face înțelept, dar cui îi place să se însoțească cu nebunii o duce rău. - 21 Nenorocirea urmărește pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniți vor fi răsplătiți ... ... casă mare. - 10 Sufletul celui rău dorește răul, semenul lui n`are nici o trecere înaintea lui. - 11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. - 12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău, și vede ce repede sînt aruncați cei răi în nenorocire. - 13 Cine își ... bine să locuiești într`un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare și supărăcioasă. - 20 Comori de preț și untdedelemn sînt în locuința celui înțelept, dar omul fără minte le risipește. - 21 Cine urmărește neprihănirea și bunătatea, găsește viață, neprihănire și slavă. - 22 Înțeleptul cucerește cetatea vitejilor, și doboară puterea ... ... împărat puternic, a împresurat -o, și a ridicat mari întărituri împotriva ei. 15 În ea se afla un om sărac dar înțelept, care a scăpat cetatea cu înțelepciunea lui. Și nimeni nu se gîndise la omul acela sărac. 16 Atunci am zis: ,,Mai bună este ... ... Proverbele Capitol 10 Proverbele 9 Proverbele Capitol 10 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înțelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale. 2 Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte. 3 Domnul ... Domnului îmbogățește, și El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. - 23 Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înțelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. - 24 Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniți li se împlinește dorința ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNȚELEPTRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ÎNȚELEPT. ... ÎNȚELEPȚÉȘTE adv . În mod înțelept ; cu judecată , cu chibzuială . - Înțelept ... tranz . A ( se ) liniști , a ( se ) potoli ; a deveni sau a face să devină mai serios , mai înțelept ... CUMINȚÍT , - Ă , cumințiți , - te , adj . Care a devenit mai așezat , mai serios ; care s - a făcut mai înțelept ... CUMÍNTE , cuminți , adj . 1. Cu purtări bune ; așezat , liniștit . 2. Cu judecată ; deștept , înțelept ... GÚRU s . m . invar . ( Livr . ) Înțelept ... PREAÎNȚELÉPT , - EÁPTĂ , preaînțelepți , - te , adj . ( Înv . ; adesea substantivat ) Foarte înțelept ... adj . 1. Care se bucură de sănătate deplină , care nu suferă de nici o boală sau infirmitate ; teafăr , zdravăn . 2. Prielnic sănătății ; salubru . 3. Fig . Înțelept |
||