|
|
||
Vezi și:ÎNLĂNȚUIRE,
LEGA,
ÎMBRĂȚIȘA,
ÎNCĂTUȘA,
ÎNCĂTUȘAT,
ÎNLĂNȚUIT,
ROBI
... Mai multe din DEX...
ÎNLĂNȚUI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNLĂNȚUÍ, înl?nțui, vb. IV. Tranz. 1. A pune, a lega în lanțuri; a încătușa. 2. A cuprinde pe cineva (cu brațele). - V. îmbrățișa. 3. Fig. A captiva, a subjuga, a încânta, a fermeca. 4. A așeza în rând, a lega unul de altul, a coordona, a împreuna (în mod logic). ** Refl. A urma unul după altul (în șir neîntrerupt). [Prez. ind. și: înlănțuiesc] - În + lanț + suf. -ui (după fr. enchaîner).Sursa : DEX '98 A înlănțui ≠ a dezlănțuiSursa : antonime ÎNLĂNȚUÍ vb. 1. v. încătușa. 2. v. îmbrățișa. 3. v. aso-cia.Sursa : sinonime ÎNLĂNȚUÍ vb. v. captiva.Sursa : sinonime înlănțuí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. înlănțui, 3 sg. și pl. înlănțuie, imperf. 3 sg. înlănțuiá, perf. s. 1 sg. înlănțuíiSursa : ortografic A SE ÎNLĂNȚU//Í mă \~iésc intranz. A se ține lanț; a urma într-o succesiune continuă. /în + lanț + suf. \~uiSursa : NODEX A ÎNLĂNȚU//Í \~iésc tranz. 1) (persoane) A pune în lanțuri; a fereca; a lega. 2) fig. A ține ca în lanțuri; a împiedica să se manifeste. 3) A cuprinde de jur împrejur. 4) fig. A pune stăpânire pe deplin; a subjuga; a robi; a cuceri; a captiva. 5) A face să se înlănțuiască. /în + lanțSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNLĂNȚUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru ÎNLĂNȚUI. Ștefan Octavian Iosif - Un imn francez lui Eminescu Ştefan Octavian Iosif - Un imn francez lui Eminescu Cunosc povestea tristă și scurtă-a vieții tale Și scârba ta născută din vanele plăceri, Și lumea ta de visuri, dorințe și dureri... Năluca urmărită de tine-n veci pe cale. Și am citit o parte din opera-ți măiastră; Sub biciul suferinței umane te zăresc Trist, implorând în graiul tău dulce românesc Pe amor, pe tiranul divin din lumea noastră. Dar mai presus citit-am poemul tău romantic, Bogat în idealuri și falnice avânturi Ce-o să-ți rodească neamul, vrăjit de-acele cânturi, În care se trezește al Romei geniu antic. Și mi-am adus aminte atunci că-n voi renaște Același sânge nobil al rasei vechi latine, Și-n ciuda depărtării, m-apropie de tine, Și m-a cuprins mândria că te-am putut cunoaște! De-atunci și munca-ți sfântă cu dragoste-o aleg. Ci, de n-am fi vlăstare aceleiași tulpine, Te-aș fi-nțeles eu totuși, citindu-te pe tine: Poeții mari sunt domnii pământului întreg! Așa toți cei ce-odată simțit-au cu putere Delirul deznădejdii, cel plin de-amar și jale Vor plânge la accentul sublim al lirei tale, ... Ștefan Octavian Iosif - Zmeoaica Ştefan Octavian Iosif - Zmeoaica Zmeoaica de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Zorește-ți fugarul și-aține-te bine ! Căci iată Zmeoaica cu chipul hidos Pe urmele noastre pornit-a, și vine Purtată în goană, ca norul de vînt, C-o falcă în cer și cu alta-n pămînt ! — N-ai teamă, copilă de crai, căci cu noi E Galben-din-soare, copilă, n-ai teamă ! Aruncă năframa cea scumpă-napoi, Să crească un codru năstrușnic de-aramă : Pîn'dinții Zmeoaicei, rozînd, s-or toci, Noi fi-vom departe, departe de-aci ! — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Nu simți tu dogoarea arzîndu-te-n spate ? E crunta Zmeoaică cu chipul hidos : Rozînd la copaci, prin pădure străbate. Ea vine cumplită, cu părul vîlvoi, Și dacă ne-ajunge, Aman e de noi ! — N-ai teamă, tu, mîndră copilă de crai, N-ai teamă, al inimei mele tezaur ! Aruncă-i tu pieptenul de-aur ce-l ai, Pe loc să se facă un munte de aur. Ah, iată-l cum crește cu vîrful în cer — Să-l roadă Zmeoaica cu dinții de fier ! — ... Alice Călugăru - Şerpii Șerpii de Alice Călugăru Sub falnica desfășurare de crengi a umedei păduri, Mă culc în ierburi legănate, și-n palme tâmplele-mi se razmă; Și nu las somnul să mă-nfrângă cu-a buruienilor mireasmă, Că lin încep să șuier cântul ce cheamă șerpii lungi și suri. Și vie alunecând subt frunze, cu-ncete mlădieri de ape, Cu zvârcoliri de-ascunse flăcări verzui, ce-ar tremura subt jar, Să-ntindă asprii către mine vicleanul cap triunghiular, În care turburi ochi veghează sub străveziile pleoape. Cu-o fluierare prelungită începe necunoscutul cânt, Ce-o să-i adune de departe și-amăgitor o să-i dezmierde. Și ei se vor târî spre mine pe mușchiul înflorit și verde Ieșind pe rând din întuneric, cum ies izvoare din pământ. Și iată că de pretutindeni aud un foșnet de tufișuri; Erau încolăciți pe ramuri, ca lanțul iederei vicleni; Își plămădeau prin ierburi crude veninul lor de buruieni; Dormeau cu apele pădurii, ascunși sub grelele pietrișuri. Dar când descântecu-mi departe zvârli întâiul lui fior, Deodată fiecare-n codru lăsat-a cuibul singuratic, Și-nvinși de jalea prelungită a fluieratului cromatic, Își măsurară- ... Emil Gârleanu - Mai sus! Mai sus! de Emil Gârleanu S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeliței: „Pitpalac!â€� Cerul abia se rumenise; picăturile de rouă încă nu se prefăcuseră în mărgăritare; luceafărul tot făcea din ochi pământului. Dar peste puțin deodată adâncul scăpără. Cea dintâi rază străpunse văzduhul și se topi în ochiul ciocârliei. Niciodată darul acesta, trimis de către soare, nu umpluse sufletul păsării de o mai mare fericire. Căci și fericirea nu-și alege totdeauna clipa nimerită în care să-și verse prinosul. Scuturându-și penele, un tril de mulțumire izvorî din gușa ciocârliei. Apoi se dezlipi de țărână și, pâlpâind din aripi, se înălță. Aerul parcă se rumenise. Oglinda cerului poleia pământul. Încă o bătaie de aripi. Mai sus! Slab de tot i se părea ciocârliei că mai aude glasul pitpalacei. Înota în valuri străvezii; plutind pe ele, dete drumul ciripitului ei gâdilitor ca al unei grindine de mărgăritare. Dar raza care i se topise în ochi o chema la ea, în înalt. În cântecul ei, pasărea îi spunea că vine. Încă o lovire de aripi, și-ncă una. Mai sus! Îmbătată, pasărea se asculta singură; pentru ea și pentru soare cânta. I ... ... iubito, brațele-ți îmi înconjoară Gâtul... iar tu cu iubire privești fața mea pălindă. Cu-ale tale brațe albe, moi, rătunde, parfumate, Tu grumazul îmi înlănțui, pe-al meu piept capul ți-l culci; Ș-apoi ca din vis trezită, cu mânuțe albe, dulci, De pe fruntea mea cea tristă tu ... Panait Cerna - Ecouri Ecouri de Panait Cerna Sămănătorul, IV, nr 24, 12 iunie 1905 Când, după zile lungi de jale Ce-au mângaiat un trist amor, Vă întâlniți pe-aceeași cale, Înlănțuiți de-același dor, Grădinile în mii de fețe În cinstea voastră înfloresc, În crâng v-adastă cântărețe, Ce numai pentru voi doinesc; De deznădejdi de mai-nainte, Acuma să zâmbiți vă vine Ș-un gand vă luminează-n minte, Că viața-i cel mai mare bine. Pe toate pune stapanire A voastră inimă măiastră... Nu, nu! Atâta fericire Nu poate fi numai a voastră! Se pare că, nerăbdătoare, Viețile din viitor Aud a voastră sărutare Din noaptea neființei lor. Și, dacă nebunii divine Vă smulg în ceruri, tremurând, E ca un neam întreg ce vine Se bucură cu voi în rând; Și, dacă-n ora fermecată Asemeni zilelor păreți, E că trăiți, ca-n vis, deodată Atâtea mii și mii de Panait Cerna - Farmec de lună Farmec de lună de Panait Cerna În ritmul lin al adierii Doi meri s-alătură-nfloriți, Șoptind duios în faptul serii Ca doi amanți înlănțuiți. Se miră floarea și suspină… În loc de inimi arzătoare Îndrăgostiții din grădină Au câte o privighetoare. Un cântec chemător vibrează: E una din privighetori – Cealaltă tace și vibrează Cutremurată de fiori. Dar cum apare luna nouă Sclipind în frunza tremurată, Privighetorile-amândouă Încep să cânte – Traian Demetrescu - Tatăl Tatăl (după François CoppĂ©e) de Traian Demetrescu Acasă venea zilnic topit de băutură, Și biata lui femee răbda orice tortură. Trăiau de multă vreme. Ea singură, vîndută, De mic copil în drumul mizeriei căzută, Cu el înlănțuise a traiului povară, Și suferea-n tăcere bătaie și ocară. Vecinii, cîte-o dată, aud biata cum plînge, Cînd furios bărbatul sub pumni spinarea-i frînge, Și-o chinuește pînă se-nmoaie de-oboseală; — Apoi se face-o largă tăcere mormîntală. Dar într-o zi de iarnă, cînd aspra sărăcie Preface o secundă în crudă vecinicie, Și gura cere pîine și nu-i o fărmitură. Femeea naște-n chinuri o slabă creatură. Sărman copil! ce dulce și bună ți-ar fi soarta, Născînd de ți-ar deschide spre somnul morței poarta! Bărbatul vine iarăși beat într-o zi, cum face În tot-d'a-una; însă e potolit și tace... Nu mai ridică mîna nevasta iar să geamă Sub lovituri puternici; acuma ea e mamă! Și, zîmbitor, alături de leagăn se așează Și mîngîie copilul ce doarme și visează... Femeea cum îl vede, cu ochii arși de ură. Întoarce către dînsul o ... ... Arald!" - "Arald, nu vrei tu fruntea pe sânul meu s-o culci? Tu zeu cu ochii negri... o, ce frumoși ochi ai! Las' să-ți înlănțui gâtul cu părul meu bălai, Viața, tinerețea mi-ai prefăcut-o-n rai, Las' să mă uit în ochii-ți ucizător de dulci." Și blânde ... Elena Liliana Popescu - Imn Libertății Elena Liliana Popescu - Imn Libertăţii Imn Libertății de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Luptătorule, în bătălia decisivă care te așteaptă , ai un singur adversar: tu însuți. Pentru a învinge ai un singur aliat: Tu însuți. I Doamne, nu-mi lua povara încă, al frământării minții chin. Mă zbat înlănțuit de stâncă, silit să-ndur un crunt destin Sunt osândit în veșnicie plătind păcatul făptuit – Secret păzit cu strășnicie, când lumii l-am destăinuit Credeam că sunt învingătorul ursit să schimb fixate legi și pentru om ocrotitorul Eu, Prometeu, zeu peste regi. Și cum pe vremuri neofitul voind să-și dovedească arta a încercat, nefericitul, pecetluindu-și astfel soarta, La fel, eu, încercându-mi forța nebănuind deloc urmarea încrezător adus-am torța aprinsă, săvârșind eroarea Și-am semănat nenorocirea în lumea fără de credință ce-a transformat descoperirea într-o amară biruință. II De multe veacuri, carne vie e pieptul meu însângerat, sortit în preajma lui să fie doar vulturul înfometat... Pe-a suferinței strună vântul, prietenu-mi nedespărțit, îmi însoțește jalnic cântul, un geamăt surd, înăbușit. Din când în când un glas șoptește marcând o trecere în timp ... Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg O victimă a lui Gutenberg de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , IV, 1176, 28 martie 1912, p. 1 ...Am fost liber altă dată și stăpîn pe viața mea. Am umblat încotro m-au împins capricioșii pași ai fantaziei și cum am trecut multe praguri am trecut și pe acelea ale multor muzee din străine țări. M-am oprit îndelung în fața ramelor aurite, în care rîdeau ancestrale nuduri rămase totuși tinere prin puterea artei ; pietre informe prefăcute în giuvaere am văzut, precum și stîngace cuțite de silex ce pretindeau a fi cea mai perfecționată armă pentru omor în alte vremuri. Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul, cu o bolnavă bucurie m-am oprit față de tot pasul pe care energia acumulată a veacurilor a putut să-l facă spre frumos și n-am putut trece cu toate acestea fără să nu-mi opresc pașii deopotrivă și în fața vitrinelor unde stăteau rînduite, ca o pildă barbară, tot ce-a putut inventa inteligența unui ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎNLĂNȚUIRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ÎNLĂNȚUI. Iov Capitol 36 Iov 35 Iov Capitol 36 1 Elihu a urmat și a zis: 2 ,,Așteaptă puțin, și voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu. 3 Îmi voi lua temeiurile de departe, și voi dovedi dreptatea Ziditorului meu. 4 Fii încredințat, cuvîntările mele nu sînt minciuni, ci ai a face cu un om cu simțăminte curate. 5 Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni; și este puternic prin tăria priceperii Lui. 6 El nu lasă pe cel rău să trăiască, și face dreptate celui nenorocit. 7 Nu-Și întoarce ochii de asupra celor fără prihană, și -i pune pe scaunul de domnie cu împărații, îi așează pentru totdeauna ca să domnească. 8 Se întîmplă să cadă în lanțuri, și să fie prinși în legăturile nenorocirii? 9 Le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, mîndria lor. 10 Îi înștiințează ca să se îndrepte, îi îndeamnă să se întoarcă dela nelegiuire. 11 Dacă ascultă și se supun, își sfîrșesc zilele în fericire, și anii în bucurie. 12 Dacă n`ascultă, pier uciși de sabie, mor în orbirea lor. 13 Nelegiuiții se mînie, nu strigă către Dumnezeu cînd îi înlănțuie; 14 ... Cintarea cintarilor Capitol 7 Cintarea cintarilor 6 Cintarea cintarilor Capitol 7 1 Ce frumoase îți sînt picioarele în încălțămintea ta, fată de domn! Marginile rotunde ale coapsei tale sînt ca niște lănțișoare de pus la gît, lucrate de mînile unui meșter iscusit. 2 Pîntecele tău este un pahar rotund, de unde nu lipsește vinul mirositor; trupul tău este un snop de grîu, încins cu crini. 3 Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare. 4 Gîtul tău este ca un turn de fildeș; ochii tăi sînt ca iazurile Hesbonului, de lîngă poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului, care privește spre Damasc. 5 Capul tău este cum e Carmelul, și părul capului tău este ca purpura împărătească: pînă și un împărat ar fi înlănțuit de pletele tale!... 6 Ce frumoasă și ce plăcută ești, tu, iubito, în mijlocul desfătărilor! 7 Statura ta este ca finicul, și țîțele tale ca niște struguri. 8 Îmi zic: ,,Mă voi sui în finic, și -i voi apuca crăcile!`` Atunci țîțele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor. 9 Și gura ta toarnă un vin ales, care curge lin ca răspuns ... Isaia Capitol 42 Isaia 41 Isaia Capitol 42 1 ,,Iată Robul Meu, pe care -L sprijinesc, Alesul Meu, în care Își găsește plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. 2 El nu va striga, nu-Și va ridica glasul, și nu -l va face să se audă pe ulițe. 3 Trestia frîntă n`o va zdrobi, și mucul care mai arde încă, nu -l va stinge. Va vesti judecata după adevăr. 4 El nu va slăbi, nici nu se va lăsa, pînă va așeza dreptatea pe pămînt; și ostroavele vor nădăjdui în legea Lui.`` 5 Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile și le -a întins, care a întins pămîntul și cele de pe el, care a dat suflare celor ce -l locuiesc, și suflet celor ce merg pe el. 6 ,,Eu, Domnul, Te-am chemat ca să dai mîntuire, și Te voi lua de mînă, Te voi păzi și Te voi pune ca legămînt al poporului, ca să fii Lumina neamurilor, 7 să deschizi ochii orbilor, să scoți din temniță pe cei legați, și din prinsoare pe cei ce locuiesc în întunerec. ... Isaia Capitol 45 Isaia 44 Isaia Capitol 45 1 ,,Așa vorbește Domnul către unsul Său, către Cir, pe care -l ține de mînă, ca să doboare neamurile înaintea lui, și să deslege brîul împăraților, să -i deschidă porțile, ca să nu se mai închidă: 2 ,Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărîma ușile de aramă, și voi rupe zăvoarele de fer. 3 Îți voi da vistierii ascunse, bogății îngropate, ca să știi că Eu sînt Domnul care te chem pe nume, Dumnezeul lui Israel. 4 Din dragoste pentru robul Meu Iacov, și pentru Israel, alesul Meu, te-am chemat pe nume, ți-am vorbit cu bună voință, înainte ca tu să Mă cunoști. 5 Eu sînt Domnul, și nu mai este altul, afară de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am încins, înainte ca tu să Mă cunoști. 6 Ca să se știe, dela răsăritul soarelui pînă la apusul soarelui, că afară de Mine nu este Dumnezeu: Eu sînt Domnul, și nu este altul. 7 Eu întocmesc lumina, și fac întunerecul, Eu dau propășirea, și aduc restriștea, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri. 8 Să picure cerurile de sus și să ploaie norii neprihănirea! Să ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNLĂNȚUIRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ÎNLĂNȚUI. ... ÎNLĂNȚUÍRE , înlănțuiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) înlănțui și rezultatul ei . - V. înlănțui ... agăța , a atârna un obiect de altul cu ajutorul unei frânghii , a unui lanț etc . 2. Tranz . Fig . A înlănțui între ele sunete sau cuvinte pentru a vorbi . 3. Tranz . A stabili o legătură între două puncte ( îndepărtate ) în spațiu sau ... 1. A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei frânghii , al unui lanț etc . ; a pune în lanțuri , în fiare ; a înlănțui , a încătușa . 2. A prinde un animal ( de ceva ) cu ajutorul unei legături pentru a - l împiedica să fugă ... ... ÎMBRĂȚIȘÁ , îmbrățișez , vb . I . 1. Tranz . și refl . recipr . A ( se ) cuprinde , a ( se ) înlănțui cu brațele , a ( se ) strânge în brațe ( în semn de afecțiune ) . 2. Tranz . Fig . A cuprinde dintr - o aruncătură de ochi ... ... ÎNCĂTUȘÁ , încătușez , vb . I . Tranz . A pune cuiva cătușe ; p . ext . a lega pe cineva cu lanțuri ; a înlănțui ÎNCĂTUȘÁT , - Ă , încătușați , - te , adj . Care este pus în cătușe ; p . ext . legat cu lanțuri , înlănțuit . V. ÎNLĂNȚUÍT , - Ă , înlănțuiți , - te , adj . 1. Pus , legat în lanțuri ; încătușat . 2. Legat ( logic ) unul de altul într - o succesiune ... de subjugare politică , economică și socială , a aservi o țară , un popor etc . ; a exploata . 4. Tranz . Fig . A înlănțui |
||