Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LEGAT, LEGE, LEGĂTOR, LEGĂNA, LEGĂNARE, LEGĂNAT, LEGĂNEL, LEGĂTORIE, LEGAȚIE, LEGAȚIUNE ... Mai multe din DEX...

LEGA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LEGÁ^1, leg, vb. I. I. Tranz. 1. A împreuna, a uni strâns (printr-un nod, o fundă) capetele de sfoară, de ață, de sârmă, de lanț etc. (astfel încât formeze un tot). * Expr. A lega (sau a strânge) băierile de la pungă (sau pungii) = a face economii, a deveni (mai) econom. 2. A închide la gură un sac, o pungă, o boccea etc., adunând marginile și înnodându-le sau petrecând în jurul lor o sfoară ale cărei capete se înnoadă; a strânge, a împacheta un obiect sau un material într-o învelitoare (basma, sac, pungă etc.) și a o închide în felul arătat. * Expr. A lega paraua cu zece noduri = a fi zgârcit. ** A uni diferite lucruri într-un mănunchi, într-un tot (prinzându-le laolaltă). * Expr. (Pop.) A (nu) lega două în trei = a (nu) pune la o parte ceva din câștigul obținut. 3. A fixa, a strânge ceva cu o funie, cu un șiret etc. ca nu se desfacă sau nu se clatine. ** A strânge cu un cerc piesele care alcătuiesc un obiect pentru a realiza un tot. 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a-i pune scoarțe; a broșa, a cartona; p. restr. a coperta. II. 1. Tranz. A prinde, a agăța, a atârna un obiect de altul cu ajutorul unei frânghii, a unui lanț etc. 2. Tranz. Fig. A înlănțui între ele sunete sau cuvinte pentru a vorbi. 3. Tranz. A stabili o legătură între două puncte (îndepărtate) în spațiu sau în timp. ** (Tehn.) A stabili o legătură între două elemente ale unei instalații sau între o instalație și o sursă de forță (care-i asigură funcționarea). 4. Tranz. și refl. Fig. A (se) înfiripa sau a (se) stabili relații (din punctul de vedere al ideilor, al sentimentelor). ** Refl. A se ocupa cu râvnă de ceva, a simți un mare atașament pentru o anumită preocupare, meserie. 5. Refl. Fig. A plictisi pe cineva (căutând ceartă); a se agăța de cineva. III. Tranz. 1. A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei frânghii, al unui lanț etc.; a pune în lanțuri, în fiare; a înlănțui, a încătușa. * Expr. Nebun de legat = a) nebun furios; b) persoană care se poartă ca un nebun. A lega pe cineva de mâini și de picioare = a împiedica pe cineva acționeze. A lega limba (sau gura) cuiva = a împiedica pe cineva vorbească. (Refl.) A i se lega limba = a nu mai putea vorbi sau a vorbi cu mare greutate. A i se lega picioarele = a nu mai putea umbla sau a umbla cu mare greutate. 2. A prinde un animal (de ceva) cu ajutorul unei legături pentru a-l împiedica fugă; a priponi. IV. Fig. 1. Refl. A se obliga facă ceva; a se angaja, a se îndatora. 2. Tranz. (În superstiții și în basme) A opri, a împiedica de la ceva prin vrăji. V. Tranz. și refl. A(-și) înfășura sau a(-și) acoperi o parte a corpului (reînnodând, prinzând); spec. a (se) pansa, a (se) bandaja. * Expr. (Tranz.) A lega la ochi pe cineva = a înșela pe cineva. (Refl.) Fiecare se leagă unde-l doare = fiecare își cunoaște greutățile proprii. A se lega la cap (când nu-l doare) = a-și crea complicații inutile. VI. 1. Intranz. (Despre plante) A face rod; a rodi. 2. Refl. și intranz. (Despre sosuri, dulcețuri etc.) A se îngroșa, a se închega. - Lat. ligare.

Sursa : DEX '98

 

LEGÁ^2, leghez, vb. I. Tranz. (Înv.) A lăsa ceva prin legat^2, prin testament; a testa^1. - Din fr. léguer, lat. legare.

Sursa : DEX '98

 

LEGÁ vb. tr. a lăsa prin legat^2. (< fr. léguer, lat. legare)

Sursa : neoficial

 

A legaa dezlega

Sursa : antonime

 

LEGÁ vb. (JUR.) a testa, (înv., în Transilv.) a testălui. (A \~ cuiva un bun.)

Sursa : sinonime

 

LEGÁ vb. v. angaja, decreta, dispune, făgădui, fixa, hotărî, institui, încheia, îndatora, însărcina, întocmi, obliga, orândui, paria, promite, rândui, stabili, statornici.

Sursa : sinonime

 

LEGÁ vb. 1. v. înnoda. 2. a strânge. (A \~ opincile cu nojițele.) 3. v. pansa. 4. v. priponi. 5. v. încă-tușa. 6. v. cercui. 7. v. uni. 8. v. cartona. 9. a se închega, a se îngroșa, a se învârtoșa. (Dulceața s-a \~.) 10. v. asocia. 11. v. căsători. *12. v. atașa.

Sursa : sinonime

 

legá (a uni) vb., ind. prez. 1 sg. lég, 3 sg. și pl. leágă

Sursa : ortografic

 

legá (a lăsa prin testament) vb., ind. prez. 1 sg. leghéz, 3 sg. și pl. legheáză

Sursa : ortografic

 

A SE LEGÁ leg intranz. 1) A-și lua obligația ( facă ceva); a se angaja; a se obliga. \~ prin jurământ. 2) A se apropia sufletește (de cineva sau de ceva); a se atașa. 3) A avea pretenții (față de cineva), atacându-l și cerând socoteală; a se agăța (de cineva). 4) (despre dulcețuri, sosuri etc.) A deveni mai dens, fiind într-o stare intermediară dintre cea lichidă și cea solidă; a se îngroșa. /leguer, lat. legare

Sursa : NODEX

 

A LEGÁ^2 leg tranz. jur. (bunuri, succesiuni) A lăsa drept moștenire prin legat; a testa. /leguer, lat. legare

Sursa : NODEX

 

A LEGÁ^1 leg 1. tranz. 1) (capetele unei sfori, funii etc.) A uni printr-un nod, formând un întreg; a înnoda. 2) (saci, pungi etc.) A înfășura cu o sfoară, strângând marginile; a închide la gură (cu ajutorul unei sfori). * \~ băierile (de) la pungă a reduce cheltuielile, făcând economii. \~ paraua cu zece noduri a face economii exagerate. 3) (capetele unei boccele) A înnoda cruciș. 4) (obiecte) A uni împreună (cu ajutorul unei sfori), formând un mănunchi. \~ snopi. 5) (obiecte) A fixa (de ceva) cu ajutorul unei funii, al unui șiret etc. 6) (piese ce alcătuiesc un obiect) A strânge laolaltă (cu ceva), constituind un tot. 7) (foile tipărite) A uni cosând împreună, prevăzând cu o copertă; a broșa. 8) (lucruri) A uni printr-un raport logic sau funcțional. 9) (puncte îndepărtate în spațiu sau în timp) A pune în raport unul cu altul. 10) (sunete ale vorbirii, cuvinte) A articula, unind între ele și formând lanțul vorbirii. 11) (relații) A face se nască. \~ dragoste. 12) (persoane) A pune în lanțuri; a fereca; a înlănțui. * \~ burduf (sau butuc, cobză) a lega foarte strâns, imobilizând. \~ de mâini și de picioare a) a imobiliza; b) a împiedica acționeze. \~ limba (sau gura) cuiva a reduce la tăcere (pe cineva). 13) (animale) A prinde de ceva (cu o funie sau cu un lanț), împiedicând fugă. 14) (părți ale corpului rănite) A înfășura strâns (cu un bandaj); a pansa; a bandaja. * \~ la ochi a înșela. 15) (în superstiții) A opri prin vrăji, farmece. 2. intranz. (despre plante) A fi în faza când începe dea rodul. /<lat. ligare

Sursa : NODEX

 

LEGÁ vb. I. tr. A lăsa prin legat, prin testament. [< fr. léguer, cf. lat. legare].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LEGA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 802 pentru LEGA.

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime Deziderate legitime de Ion Luca Caragiale Urbea Târgul de Munte, numărând vreo 3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 școale primare și 180 de cârciumi, se află destul de pitoresc așezată pe malul stâng al Dâmbului Sec. Se cheamă Dâmbul Sec fiindcă, între cele două maluri râpoase, înalte cam de vreo cincisprezece metri și departe unul de altul la tot cam atâția, nu curge aproape tot anul nici atâta apă câtă ar ajunge rațelor din mahalaua mărginașă să [se] bălăcească pe arșiță. Dar ca o ironie, în pofida numelui ce i-au dat riveranii, Dâmbul Sec se pornește vajnic către sfârșitul primăverii cu valuri posomorâte, și umple vâlceaua și, urlând nebunește, prăvălește la vale buturugi și fel de fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea)

... și care sunt ale altuia; și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac. Măria-ta, să știi că atunci când or lega rod ăști doi meri, împărăteasa o să rămâie grea și o să nască un cocon cu totul și cu totul de aur"... Piticul se duse ...

 

Vasile Alecsandri - Ghemiș

... vede Ghemiș moare! Într-o zi Ghemiș punea Șapte buți alăturea, Cu vânăta le sărea, Pe vânăta o spetea! Iar Ghemiș ca un nebun O lega de un alun Și trei zile o plângea, Nici că se mai mângâia! Apoi, mări, se-ndrăcea, Colea-n vale se ducea, O falangă-n ... cerșetor. [4] În spinare cu desag Și în mână c-un toiag. Iar Ghemiș cum îl vedea, La pământ îl întindea, De falangă mi-l lega Și-l bătea și tot striga: ,,Măi sărace, sărăcilă, De când umbli cerând milă, Văzut-ai în calea ta Vreun cal bun ca vânăta?" ,,Stăi ...

 

Ștefan Octavian Iosif - La arme

Ştefan Octavian Iosif - La arme La arme de Ștefan Octavian Iosif Veniți, viteji apărători ai țării! Veniți, căci sfânta zi a răsărit: E ziua mare a reînălțării Drapelului de gloanțe zdrențuit! Veniți din toate unghiurile zării, Să cucerim ce-avem de cucerit! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt toți copiii ei s-alerge, Să-l apere, să moară pentru el! Ce credeți voi, noroade nesătule, Că nu ne poartă grijă Cel-de-Sus! N-am înfruntat noi năvăliri destule Din miazănoapte, răsărit și-apus! Adună-ți, rege, oștile și du-le La biruință-așa cum le-ai mai dus! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt toți copiii ei s-alerge, Să-l apere, să moară pentru el! Cu-al nostru sânge-am scris al nostru nume În cartea gloriosului trecut: Și mulți dușmani ar vrea să ne sugrume, Dar până când mai stau Carpații scut Acel ce ne va șterge de pe lume Să știe toți că ...

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ...

 

Alexei Mateevici - Spre lumină!

Alexei Mateevici - Spre lumină! Spre lumină! de Alexei Mateevici Spre lumină! Aceste două cuvinte trebuie să fie scrise și întipărite în inimile acelor moldoveni care au fost mai fericiți decât frații lor necăjiți și întunecați. Care au primit învățătură și și-au luminat mintea. Care din pricina asta se bucură de o stare în viața lor mult mai bună decât a țăranului nostru întunecat. Aceste două cuvinte alcătuiesc în sine datoria moldovenilor mai deștepți către neamul lor. Și datoria asta nu trebuie să se uite, căci ea este pusă asupra lor de starea lucrurilor de-acum și de vremea noastră. Iar vremea nu așteaptă. În mersul ei ea pune tot întrebări și cereri noi. Viața merge repede, neluând în seamă lucrurile noastre. Și ca să ajungem la ținta noastră, ca să ne îndeplinim măcar cât de puțin dorințele noastre, — trebuie să mergem odată cu viața, odată cu vremea și să nu rămânem în urmă. Să răspundem cu toată grăbnicia la întrebările ce ni le pune vremea, și să îndeplinim cererile ei. Vedem că ne aflam într-o stare nespus de grea în fața alegerilor. Vedem, de asemenea, că este destul de greu de scăpat din starea ...

 

George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 2)

George Coşbuc - Cântec (Coşbuc, 2) Cântec de George Coșbuc Țară-avem și noi sub soare, Și-o râvnesc dușmani destui, Dar prin vremi asupritoare N-am lăsat-o nimănui. E bogată, zici! vezi bine, E bogată, căci în ea Multe inimi sunt, străine, Și-i frumoasă, că-i a mea. Dacă-i mică, nu-i de-ocară, Căci viteji în ea mai sânt, Și-apoi și la noi în țară Crește fierul din pământ: Când voim, îl știm culege, Știm cum să izbim cu el Când dușmani lipsiți de lege Vin spre noi cu gând mișel. Steag avem și noi, străine, Și-l iubim cu jurământ. Ziua răului când vine, Ce frumos se zbate-n vânt! E frumos și steagul vostru, Dar pe-al nostru de-l privesc Tot mai mândru este-al nostru, Și mai sfânt, că-i românesc. Rupt de-asprimile furtunii Răscolite de dușmani L-au purtat cinstit străbunii Prin atât amar de ani. De ne cheamă azi la moarte, Veseli mergem la război: Să dea Domnul să ni-l poarte Și nepoții tot ca noi! Știm și noi o lege sfântă, Și de-un veac de ani acum Stăm cu ochii tot spre ...

 

George Coșbuc - Roata morii

George Coşbuc - Roata morii Roata morii de George Coșbuc Stăteam pe gânduri, eu și gloata. La roata morii ne uitam Și de-n zadar ne frământam, Că de-adevăr noi tot nu dam: De ce să-nvârte roata? —"Păi, nu-nțelegi tu românește? —Vezi scocul?"—"Văd."—"Și ce-i pe scoc?" —"E apă." —"Bun! Stă apa-n loc?" —"Ba vine." —"Ei, acum cioc-poc Și roata să-nvârtește!" Moraru-și scutură luleaua Râzând. Avea el azi ce-avea Căci alte-dăți când ne vedea În jurul morii ne făcea Primire cu nuiaua. Eram voioși că sta s-asculte Și ne spunea ce e, ce nu-i. Dar cum era puțin năprui Făcea ca din cioc-pocul lui Să nu-nțelegem multe. —"Da’ roata carului ce face? Se-nvârte?" —"Da." —"Ba cum, ehei! Se-nvîrte ea de capul ei?" —"Ba, când o-mpingi."—"Eu ce spusei? Se-nvârte-așa, și pace. Iar-roata ici... o-mpinge apa." Acum noi toți am hohotit. Morarul ăsta e smintit: Când vrea să doarmă pe-odihnit, El pat își face grapa! Că de-ar împinge-o, ea nebuna S-ar năpusti, ...

 

Ion Luca Caragiale - Baladă (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Baladă (Caragiale) Baladă de Ion Luca Caragiale Simbolistă macabră Sub fosforescența sumbră A unui vechi candelabru, Iată un schelet, o umbră, Este bardul cel macabru. Ceasul bate miez de noapte, Și din negre galerii Se arată-n triste șoapte Ai macabrului copii, Și s-aude ca de clopot Un glas surd și subteran Resunând funebru-n ropot: Leg an d-an, leg an van d-an! Iar la jalnicul lor cântec, Glas adânc, lugubre lire, Din nou naște ca din pântec Și începe să se-nspire. Harfa lui macabră-nstrună Și toți morții se deșteaptă, Iar băieții împreună Stau uimiți, de-i vis ori faptă. O sublimă-mprovizare Cu accent suprauman: „Unde-i vremea noastră oare? Leg an d-an, leg an van d-an! Am ajuns acum eu, bardul Simbolist al omenirii, Să mă uite bulevardul În caverna părăsirii! Cincinate! Cincinate! Și tu, Mirceo! Dus ni-i vacul! Unde flori au fost rimate Răsărit-a azi spanacul! Căci învins-aBalamucul – Fiica Romei e nebună! – Și Maimuța și Ciubucul Și-au dat mâna împreună! Dar veni-va timpul Gropii mele să se-nchine: Țara va deshide-Olimpul Ca să ...

 

Mihai Eminescu - La arme

Mihai Eminescu - La arme La arme de Ștefan Octavian Iosif Veniți, viteji apărători ai țării! Veniți, căci sfânta zi a răsărit: E ziua mare a reînălțării Drapelului de gloanțe zdrențuit! Veniți din toate unghiurile zării, Să cucerim ce-avem de cucerit! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt toți copiii ei s-alerge, Să-l apere, să moară pentru el! Ce credeți voi, noroade nesătule, Că nu ne poartă grijă Cel-de-Sus! N-am înfruntat noi năvăliri destule Din miazănoapte, răsărit și-apus! Adună-ți, rege, oștile și du-le La biruință-așa cum le-ai mai dus! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt toți copiii ei s-alerge, Să-l apere, să moară pentru el! Cu-al nostru sânge-am scris al nostru nume În cartea gloriosului trecut: Și mulți dușmani ar vrea să ne sugrume, Dar până când mai stau Carpații scut Acel ce ne va șterge de pe lume Să știe toți că încă ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a X Țiganii sfaturile deșarte Văzând a de obștelui popor, Aleg pe cei învățați la carte, Care între sine fac sobor Să hotărască ce stăpânie Ar fi bună pentru țigănie. Cându-s pântece bine sătule, Atunci e și gura vorbitoare. Sfaturi câte vrei și predestule Îți dă și te-învață fieșcare; Popa-întorcând de la botăjune, Toată, de rost, cazania spune. Dară când e lipsă de bucate Nu știu cum și mintea să tâmpește Și n-are sfaturi așa curate, Iară limba tace ca ș-un pește; Deci în pântece pline stă toată Filosofia cea lămurată. Tu râzi?... dar eu mai zic o dată Că-a științelor izvoditoare Au fost hrana cu bună bucată!... Cum din locul sterp nimic răsare, Așa dintru mârșavul ajun Nu purcede nice-un lucru bun. [1] Spune-mi ce lucru bun făcură Oarecând săhastrii prin pustie, Ce nu primea toată zioa-în gură Făr' ierburi cu rădăcini măcrie, Mure, bureți, alune și poame, Ruptoși, ciuhĂ²și, leșinați de foame? Eu ți-oi spune: zilele, săracii, Cu tăuni și țânțari neîncetate Bătăi avea, nopțile, cu dracii Care-îi invita cătră păcate; În urmă din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 563 pentru LEGA.

LEGAT

... Despre sosuri , dulcețuri etc . ) Îngroșat , devenit consistent . 3. Adv . În mod coerent , cu înțeles logic . - LEGÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) lega ^1 . 1. Strângere cu ajutorul unei legături a unor lucruri pentru a le împiedica să se desfacă . 2. Broșare , cartonare a ...

 

LEGE

LÉGE , legi , s . f . I. Categorie filozofică ce exprimă raporturi esențiale , necesare , generale , relativ stabile și repetabile între laturile interne ale aceluiași obiect sau fenomen , între obiecte sau fenomene diferite sau între stadiile succesive ale unui anumit proces . II. 1. Normă cu caracter obligatoriu , stabilită și apărată de puterea de stat . 2. ( Pop . ) Proces , judecată . 3. Legalitate , constituționalitate . III. Religie ,

 

LEGĂTOR

LEGĂTÓR , - OÁRE , legători , - oare , subst . I. S . m . și f . 1. Persoană specializată în legatul cărților . 2. Persoană care leagă snopii . II. S . f . Obiect cu care sau în care se leagă

 

LEGĂNA

LEGĂNÁ , leágăn , vb . I . 1. Tranz . A mișca lin într - o parte și în alta un copil ( cu leagănul sau cu brațele ) pentru a - l adormi . 2. Tranz . și refl . A ( se ) mișca într - o parte și în alta ; a ( se ) clătina , a ( se ) balansa . 3. Refl . ( Despre oameni ) A mișca ritmic ( în mers , în pas de dans etc . ) . - Probabil

 

LEGĂNARE

LEGĂNÁRE , legănări , s . f . Acțiunea de a ( se ) legăna și rezultatul ei ; clătinare , balansare , legănătură . - V.

 

LEGĂNAT

LEGĂNÁT^2 , - Ă , legănați , - te , adj . 1. ( Despre felul de a umbla ) Care se mișcă ritmic într - o parte și în alta ; bălăbănit ^2 . 2. Fig . ( Despre voce , vorbe ) Tărăgănat . - LEGĂNÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) legăna . - V.

 

LEGĂNEL

LEGĂNÉL , legănele , s . n . ( Pop . ) Diminutiv al lui leagăn ; legănaș , legănuș , legănuț . - Leagăn + suf . -

 

LEGĂTORIE

LEGĂTORÍE , legătorii , ( 1 ) s . f . 1. Atelier sau secție dintr - o întreprindere în care se cartonează sau se broșează cărți , reviste etc . 2. Meseria legătorului de cărți . - Legător + suf . -

 

LEGAȚIE

LEGÁȚIE , legații , s . f . Reprezentanță diplomatică permanentă inferioară în rang unei ambasade , condusă de un ministru plenipotențiar sau de un însărcinat cu

 

LEGAȚIUNE

LEGAȚIÚNE s . f . v .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...