Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNTÂRZIAT, ÎNTÂRZIERE, NEÎNTÂRZIAT, ZĂBOVI, ÎMBĂLSĂMA, ÎMBĂLSĂMAT, ÎNCETINI, ?STA, ABSENTEISM, ANTIOXIDANT, BĂCIUI ... Mai multe din DEX...

ÎNTÂRZIA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNTÂRZIÁ, înt?rzii, vb. I. Intranz. 1. A veni, a sosi (undeva) după timpul la care era așteptat sau la care era necesar. 2. A face ceva după termenul obișnuit sau fixat; a apărea, a se ivi după timpul prevăzut. ** Tranz. A împiedica pe cineva săvârșească la timp o acțiune, a face ca ceva nu se îndeplinească în termen. 3. A rămâne, a zăbovi (undeva) mai mult decât este necesar sau prevăzut. [Pr.: -zi-a] - În + târziu.

Sursa : DEX '98

 

ÎNTÂRZIÁ vb. 1. a zăbovi, (pop.) a pregeta, (înv. și reg.) a pesti, (reg.) a băciui, a îngădui, (fig.) a se încurca. (A \~ mai mult la băutură.) 2. a sta, a zăbovi. ( nu \~ mult acolo!) 3. v. amâna. 4. a lungi, a tărăgăna, a tergiversa, a trena, (înv.) a prelungi. (A mai \~ soluționarea problemei.)

Sursa : sinonime

 

întârziá vb. (sil. -zi-a), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. întârzii, 3 sg. întârzie (sil. -zi-e), 1 pl. întârziém; ger. întârziínd (sil. -zi-ind)

Sursa : ortografic

 

A ÎNTÂRZIÁ întârzii intranz. 1) A sosi mai târziu de timpul stabilit. 2) (despre acțiuni sau despre fenomene) A se produce după termenul cuvenit sau fixat. 3) A rămâne undeva mai mult decât trebuie; a zăbovi; a se reține. /în + târziu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNTÂRZIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 119 pentru ÎNTÂRZIA.

Ștefan Octavian Iosif - În zori (Iosif-Anghel)

Ştefan Octavian Iosif - În zori (Iosif-Anghel) În zori de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Întârziat-ați voi vreodată-n Capitală În zori de zi, când vin măturătorii? Ei nu-s poeți – și, pentru dânșii, zorii Nu prevestesc lumina triumfală. Ca niște critici îngâmfați, pe uliți Cu gesturi largi aruncă nori de praf în soare... Dar el, senin sporește în splendoare Țintind în ei cu aurite suliți ! În fața lui, orbiți, se dau în lături Și-apoi, gonind, ca-ntr-un sabat murdar În norii ridicați de ei dispar Ca-ntr-un Walpurgisnacht, călări pe

 

Alexei Mateevici - Către Ioan G. Pelivan

... să lucrăm. Trec la afacerile mele personale. Cunoștința cu d-ta îmi face mare și multă plăcere, și, la venirea mea la Chișinău, nu voi întârzia să mă văd cu d-ta. Foarte mă bucur că propunerea mea de a fi colaborator la „Basarabia“ poate să fie ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

... A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să ...

 

Antim Ivireanul - Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul

Antim Ivireanul - Prefaţă la Vieţile paralele de Plutarh,tipărită în greceşte la Bucureşti, în anul 1704 Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul 1704 de Antim Ivireanul Preaiubitorilor de învățătură cititori, Antim ieromonahul din Iviria și tipograful tipografiei domnești din București, sănătate de la Dumnezeu și îndeplinirea dorințelor. Zelul născut al iubirei de învățătură mă îndatorește, iubitorilor de învățătură cititori, să fiu totdeauna cu îngrijire și nelenevos la aflarea vreunei osteneli serioase pentru răspândirea cunoștinței cei iubitoare de învățătură a voastră. De aceea înștiințându-mă că dintre preastrăluciții, învățații și păziții de Dumnezeu fii ai prealuminatului și iubitoriului de Hristos domnului nostru, domnul domn Ioan Constantin Basarab Brâncoveanu, preaînvățatul, cuvântărețul și adânc cugetătorul domnul Constantin a tradus Paralele grecești și romane ale lui Plutarh în limba obicinuită grecească, de loc n-am întârziat să întrebuințez mii de chipuri ca să înduplec pe strălucirea sa să dea în tipar. Ceea ce abia reușind prin mijlocul deselor și neîncetatelor rugăminți, disprețuind strălucirea sa, ca modest, înțelept și cuminte, svonurile deșarte și laudele ușoare, ca proprii celor ce voesc să se arate înțelepți și nu celor în adevăr înțelepți. Iată dar că ...

 

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert Împăratul Albert de Constantin Negruzzi Întâmplările, astă dată, să părea că au favorizat pe confederați în tot felul. Noul an a libertății sunase pentru Elveția la 1 ianuar 1308 și la 15 a acestei luni, până a nu sosi încă veste la împăratul, el află stricarea armiei sale în Turinga; porunci îndată o nuouă strângere de oști, vesti că va mergi însusi în capul lor, și făcu cu obicinuita lui hărnicie toate gătirile astei nuouă campanii; ele era abia sfârșite, când cavalerul Beringuer de Landenberg sosi de la Unterwald și îi spuse cele ce să întâmplasâ. Albert îl ascultă cu nerăbdare și necrezare, apoi când nu îi mai rămasă nici o îndoială, întinse brațul în direcție celor trei cantoane și jură pe sabia sa și pe împărăteasca sa coronă să piarză până la cel mai din urmă din acei ticăloși țărani, cari, vor fi luat parte la revoltă. Landenberg făcu ce putu ca să-l întoarcă din idei de răzbunare; dar toate fură în zădar, împăratul zisă că va merge el singur împrotiva confederaților și însemnă la 24 făurar ziua plecării oștilor. La mai 1308 armia împărătească sosi pe ...

 

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei şi Domnul Moldaviei Regele Poloniei și Domnul Moldaviei de Constantin Negruzzi Albina românească , 1839, nr. 102, 24 decembrie Carol XII, regele svezilor, adusese spaimă în tot nordul Europei; dar nebuneasca lui sumeție se sfărmă în sfârșit de statornica cumpănire a lui Petru I, împăratul Rusiei, și acest june rege, pierzând sub Pultava rodul tuturor trecutelor sale biruinți, abia scăpase rănit în Moldavia la Tighine (Bender). Nenorocirea lui Carol aduse însă și căderea regelui Stanislav, pre care el îl suise pe tronul Poloniei, de unde coborâse pre August Electorul de Saxonia. Dar trebui să dăm mai întăi o lămurire despre acest rege polon. Carol văzuse pre palatinul Stanislav Leșcinski când îi fusese trimis deputat de confederația Varsaviei. Junele palatin plăcu cuceritorului sved. El avea o fizionomie norocită, era franc, brav, deprins cu ostenelele și iubit de vasalii săi. Regele svezilor cunoscându-l, zise: "Omul acesta îmi va fi purure prieten", și în gura lui Carol aceste vorbe însemnau: Omul acesta va fi rege. Curând după aceasta, se porunci Adunării să-l aleagă rege. Cardinalul primat se împotrivea. — Ce-i lipsește lui Leșcinski? îl întrebă regele sved. — Sire, e prea june... — E ...

 

Dimitrie Anghel - În zori (Iosif-Anghel)

Dimitrie Anghel - În zori (Iosif-Anghel) În zori de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Întârziat-ați voi vreodată-n Capitală În zori de zi, când vin măturătorii? Ei nu-s poeți – și, pentru dânșii, zorii Nu prevestesc lumina triumfală. Ca niște critici îngâmfați, pe uliți Cu gesturi largi aruncă nori de praf în soare... Dar el, senin sporește în splendoare Țintind în ei cu aurite suliți ! În fața lui, orbiți, se dau în lături Și-apoi, gonind, ca-ntr-un sabat murdar În norii ridicați de ei dispar Ca-ntr-un Walpurgisnacht, călări pe

 

Dimitrie Bolintineanu - Consiliul secret

Dimitrie Bolintineanu - Consiliul secret Consiliul secret de Dimitrie Bolintineanu La senat s-adună capii cei mai bravi, Soli germani, soli unguri, deputați moldavi, Preoți venerabili cu păstorul mare, Nobilă junime plină de-nfocare. Dar Mihai cu fața nobilată-n dor, Cel întâi se scoală și le zice lor — ,,Astăzi turcii calcă drepturile sfinte, Schimbă viața-n moarte, țările-n morminte. D-astăzi peste fața dalbelor câmpii Pe ruine-nalță splendide geamii. Câmpul schimbă fața și se-mbracă-n doliu; După dânșii urmă flăcări, moarte, spoliu. Prin altare sfinte vasele zdrobesc; Intră prin familii, pe copii turcesc; Mume și fecioare rușinos insultă; De nici o putere barbarii n-ascultă. Suflete-njosite ce-n lume trăiesc Ca să rușineze neamul omenesc, În această țară calea lor arată Și de dorul țării fierbântat se-mbată. Neamul nostru piere; dar ce e mai rău, Cade cu rușine pe mormântul său! D-astăzi înainte numai cu arma-n mână Va scăpa de moarte patria română. Între viața sclavă ș-un mormânt fălos Nu-întârzie-un suflet nobil, generos. Astfel totdauna țara liberară Vechi eroi ce-n fală se glorificară. Inima lor mare să vieze-n noi! Să pierim sub arme ca străbunii-eroi!" ...

 

Duiliu Zamfirescu - August

Duiliu Zamfirescu - August August de Duiliu Zamfirescu Pe luciul fără hotare Al apelor ce-au adormit, Din fund de haosuri răsare Melancolia zâmbitoare A stelelor ce-au răsărit. Întârziat pe malul mării Eu în adâncuri rătăcesc Și prins de farmecul uitării Las jos tot lutul pământesc Și-n lumea naltului plutesc. Și când mă uit în urma mea La discul rotunjit din tină, Îl văd schimbat deodată-n stea, C-o licărire de lumină Îndepărtată, rece, lină. Iar pe luceferii de noapte Parcă mai lesne-i văd apoi Că sunt pământuri vechi, răscoapte, Că-s plânsete acele șoapte Ce curg din spațiuri spre noi. O, lege! cât îmi pari de mare!... Ce farmec pui în toate cele!... De te-ai numi, în timp, uitare, Sau, în distanță, depărtare, Tu schimbi pământurile-n stele. Care-i privirea omenească Pătrunzătoare de mister, Ce-ar îndrăzni să bănuiască Că lumea noastră pământească Trăiește însăși ea în

 

Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe

Emil Gârleanu - În fel de fel de feţe În fel de fel de fețe... de Emil Gârleanu Gaița mea e foc. V-am destăinuit pățania ciocănitorii și de-atunci și-a pierdut încrederea în mine. O săptămână întreagă am rugat-o până să-și ție cuvântul, să-mi spuie cum au căpătat păsările penele lor așa de minunate la vedere. Ascultați ce-am vorbit cu gaița: Eu : Pasăre dragă, îți făgăduiesc că de acum înainte n-o să mai spun altora nimic din ceea ce-mi împărtășești. Gaița : Lasă că te cunosc. Așa mi-ai vorbit și rândul trecut, și mi-ai pus ciocănitoarea pe cap, de-mi amărăște zilele. Eu : Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță dragă, crede-mă, jurămintele mele sunt ceva mai grele... Gaița : Lasă! lasă!... În sfârșit, o să-ți spun și povestea asta, și atâta tot... Eu : Și lada-n pod! Gaița : Așa. Ascultă: La-nceput toate păsările aveau penele de două feluri; albe și negre, ca ziua și noaptea. Decât Dumnezeu se cam săturase să le vadă pe ...

 

Emil Gârleanu - Fugitul

Emil Gârleanu - Fugitul Fugitul de Emil Gârleanu Aduși în odaie, de către aghiotant, rămân amândoi în fața ofițerului de serviciu. Bătrâna e mărunțică, plecată puțin de șale; de sub bariz de-abia i se zărește fața suptă. Își are sumăieșul pe umeri; mâinile și le ține una deasupra celeilalte. Băietanul e înalt, bine legat, dar cam galben la față. E îmbrăcat într-un cojoc cu lâna mițoasă întoarsă în afară. Își tot trece căciula dintr-o mână într-alta. După un răstimp, vin lângă masa de după care sublocotenentul îi privește. Flăcăul pleacă în jos capul și spune: — Eu sunt Vasile al Lixandrei. Ofițerul se uită mirat. — Sunt Vasile al Lixandrei... Din cumpania a doua. — Ești întârziat? — Nu, sunt... Vasile al Lixandrei... și-s dizirtor. Sunt din cumpania a doua, și am fugit anțărți. Ofițerul se ridică și-l privește cu interes, apoi întreabă: — Cum ai fugit? Și de ce? Băietanul tace. Atunci bătrâna își trece dosul mâinii peste gură, își trage un capăt al sumăieșului peste umăr și vorbește: — Lasă, Vasile, să spun eu. Să vă grăiesc eu, domnule căpitan, că bietul nu poate vorbi de inimă ră... ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTÂRZIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru ÎNTÂRZIA.

ÎNTÂRZIAT

... ÎNTÂRZIÁT , - Ă , întârziați , - te , adj . Care a apărut , s - a ivit după termenul prevăzut sau fixat . [ Pr . : - zi - at ] - V. întârzia

 

ÎNTÂRZIERE

... ÎNTÂRZIÉRE , întârzieri , s . f . Acțiunea de a întârzia și rezultatul ei . V. întârzia

 

NEÎNTÂRZIAT

NEÎNTÂRZIÁT , - Ă , neîntârziați , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care nu întârzie ; care trebuie executat imediat , care nu suportă amânare . [ Pr . : - zi - at ] - Ne - +

 

ZĂBOVI

... ZĂBOVÍ , zăbovesc , vb . IV . ( Pop . ) 1. Intranz . A lucra prea încet , a nu se grăbi ; a întârzia . 2. Intranz . A sta prea mult timp într - un loc ; a întârzia

 

ÎMBĂLSĂMA

... 2. A impregna țesuturile unui cadavru cu anumite substanțe chimice ( introduse prin artere ) pentru a împiedica sau pentru a întârzia

 

ÎMBĂLSĂMAT

... plin de miresme ; parfumat , înmiresmat , miresmat . 2. ( Despre cadavre ) Care este impregnat cu anumite substanțe pentru a împiedica sau pentru a întârzia

 

ÎNCETINI

... IV . Tranz . A face să scadă din viteză , intensitate etc . ; a potoli , a domoli : p . ext . a întârzia

 

?STA

... într - o ocupație . 4. A rămâne , a petrece un timp undeva sau cu cineva ; a poposi ; a întârzia , a zăbovi . II. 1. A se afla , a se găsi , a fi într - un anumit loc . 2 ...

 

ABSENTEISM

... intermediar . 2. Absenteism parlamentar = practică folosită mai ales de deputații aflați în opoziție , constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului , cu scopul de a întârzia

 

ANTIOXIDANT

ANTIOXIDÁNT , antioxidanți , s . m . Substanță care împiedică sau întârzie acțiunea de oxidare ; antioxigen . [ Pr . : - ti - o - - Pl . și : ( n . )

 

BĂCIUI

... BĂCIUÍ , băciuiesc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) 1. A prepara brânzeturi . 2. Fig . A întârzia

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...