Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:EȘAFOD, EȘAFODAJ, EȘALON, EȘALONA, EȘALONARE, EȘANTION, EȘANTIONA, EȘANTIONAJ, EȘANTIONARE, EȘANTIONAT ... Mai multe din DEX...

E - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

E^1 s.m. invar. A șaptea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală prepalatală mijlocie nerotunjită (2)).

Sursa : DEX '98

 

E^2 interj. Exclamație care exprimă diferite stări sufletești: a) reproș, enervare; b) plictiseală, indiferență; c) (repetat sau prelungit) mirare, satisfacție, surpriză, admirație. - Onomatopee.

Sursa : DEX '98

 

E, e s. m. invar.

Sursa : ortografic

 

e/ee interj.

Sursa : ortografic

 

E interj. (se folosește pentru a exprima surpriză, admirație, enervare, reproș, indiferență etc.). /Onomat.

Sursa : NODEX

 

E- v. ex^2-.

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru E

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2670 pentru E.

Traian Demetrescu - E trist

... Traian Demetrescu - E trist E trist de Traian Demetrescu E trist: din gândurile noastre Și din durerile intime, Noi facem opere de arta, Ne punem inima pe rime; Și-nchizând-o-ntre coperte, Cu lumea ...

 

Constantin Mille - Dumnezeu e nihilist

... Constantin Mille - Dumnezeu e nihilist Dumnezeu e nihilist de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Popi cu pletele cărunte din Bizanța sau din Roma, Tu ce porți pe a ta ... de tămâie și cu ruga și aroma Cătră cerurile´nalte strigați numele lui Crist, Plecați fruntea, plecați fruntea, Domnul vostru-i nihilist. Și când Domnul e cu-aceia care lupt´ pentru dreptate, Slugile nu trebui oare ca să fie ca și el? Dumnezeu aruncă astăzi în tiranele palate Roșul fulger al ... Dumnezeu e nihilist, Plecați fruntea, slugi vrăjmașe, falși apostoli ai lui Crist. Popi cu pletele cărunte, o, voi slugi necredincioase, Vă ascundeți fața voastră, Dumnezeu e mâniat, Iar tu, fiară omenească, cu gândiri neomeneoase, Avortor, te uită – astăzi ceasul morții ți-a sunat. Tu, mulțime flămânzită, ce de ...

 

Duiliu Zamfirescu - E mort poetul

... Duiliu Zamfirescu - E mort poetul E mort poetul de Duiliu Zamfirescu E mort poetul. Cea din urmă dramă Ca cea dintâi, va fi necunoscută: De-o ideală minte începută Acum o-ncheie glasul de aramă. Alături stă ...

 

Cincinat Pavelescu - E consul portughez...

... Cincinat Pavelescu - E consul portughez... E consul portughez... de Cincinat Pavelescu E consul portughez și n-are Nici un supus pe cât se pare; În schimb, ca să se consoleze, Supus e

 

Mihai Eminescu - Nu e steluță

... Mihai Eminescu - Nu e steluţă Nu e steluță de Mihai Eminescu Nu e steluță tremurătoare Să nu gândească în drum de nor La altă steauă strălucitoare, La alt amor. Numai o viață pe gând de moarte, Numai o ...

 

Mihai Eminescu - E împărțită omenirea...

... Mihai Eminescu - E împărţită omenirea... E împărțită omenirea... de Mihai Eminescu E împărțită omenirea În cei ce vor și cei ce știu. În cei dentâi trăiește firea, Ceilalți o cumpănesc ș-o scriu. Când unii țese haina ... fac iau alți-aminte. Căci până azi domnește-ntr-înșii A cărții tale graiuri sfinte. N-a intrat viermele-ndoielii, Copil e ochiul lor când vede, Căința văd urmând greșelii, Căci omul tot în tine crede. Al răului geniu arate-mi Un om din viță pământească, Ce ... în tine, Cuvântul tău e calea lor ­ De-a lor abateri li-i rușine, Căci tu ești ținta tuturor. Virtutea nu mai e un merit, Căci merit nu-i când nu e luptă. Asupra ta ei nu se-ntărât Cu viața-n joc, cu mintea ruptă; Mânând cu anii colbul școlii, Ei cred făr-a fi ... lămuririi Gândirea-n capul înțelept ­ La toate farmecele firii Se bat cu mânile pe piept. Urmând a cărților străveche Statornic, nemișcat învăț, E surdă azi a lor ureche Privindu-ți firea cu dispreț; Legată-n lanț e a lor minte Și rodul minții

 

Mihai Eminescu - E împărțită omenirea

... Mihai Eminescu - E împărţită omenirea E împărțită omenirea... de Mihai Eminescu E împărțită omenirea În cei ce vor și cei ce știu. În cei dentâi trăiește firea, Ceilalți o cumpănesc ș-o scriu. Când unii țese haina ... fac iau alți-aminte. Căci până azi domnește-ntr-înșii A cărții tale graiuri sfinte. N-a intrat viermele-ndoielii, Copil e ochiul lor când vede, Căința văd urmând greșelii, Căci omul tot în tine crede. Al răului geniu arate-mi Un om din viță pământească, Ce ... în tine, Cuvântul tău e calea lor ­ De-a lor abateri li-i rușine, Căci tu ești ținta tuturor. Virtutea nu mai e un merit, Căci merit nu-i când nu e luptă. Asupra ta ei nu se-ntărât Cu viața-n joc, cu mintea ruptă; Mânând cu anii colbul școlii, Ei cred făr-a fi ... lămuririi Gândirea-n capul înțelept ­ La toate farmecele firii Se bat cu mânile pe piept. Urmând a cărților străveche Statornic, nemișcat învăț, E surdă azi a lor ureche Privindu-ți firea cu dispreț; Legată-n lanț e a lor minte Și rodul minții

 

Ștefan Octavian Iosif - Mi-e dor

... Ştefan Octavian Iosif - Mi-e dor Mi-e dor de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Mi-e dor de munți... de Caraimanul Pe veci acoperit de nor. Mi-e dor de freamăt lin de brazi, De murmur tainic de izvor,     Mi-e dor de tine azi ! Mi-e dor de toaca din vecernii Și de tălăngi, de verde plai, De jalnic fluier de păstor, De mîndru port, de dulce grai, —     Mi-e ...

 

Ștefan Octavian Iosif - E mult de-atunci...

... Ştefan Octavian Iosif - E mult de-atunci... E mult de-atunci... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție E mult de-atunci... e mult, nepoate, Și ca prin vis le văd pe toate... Hei ! să te miri, să te cutremuri De cîte-au fost nainte vremuri...   Și-i ... cîntece frumoase   Erau pe vremurile-acele... Azi cat nedumerit, nepoate : Cum toate se schimbară, toate ! Din cîntece azi n-ai ce-alege, Nici vinul nu e

 

Cezar Bolliac - Deșertul mi-e o lume

... Cezar Bolliac - Deşertul mi-e o lume Deșertul mi-e o lume de Cezar Bolliac Deșertul mi-e o lume, cu chipul tău de față, Și lumea mi-e deșertă când vei să nu trăiesc. În tine mi-am speranța, în tine am viață, Și fără tine toate sunt negre, le urăsc; Dar mi ...

 

Heinrich Heine - Frumos e pe lume...

... Heinrich Heine - Frumos e pe lume... Frumos e pe lume... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 Frumos e pe lume și-n cer e senin, Și vîntul adie șagalnic și lin, Și rîd fericite cîmpiile-n floare, Și tremură-n roua bătută de soare, Și-i tot veselie, și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru E

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 5454 pentru E.

EȘAFOD

EȘAFÓD , eșafoduri , s . n . Platformă construită în evul mediu în piețe publice , pe care erau executați condamnații la moarte ; p . ext . condamnare la moarte , mai ales prin tăierea capului . [ Pl . și :

 

EȘAFODAJ

EȘAFODÁJ , eșafodaje , s . n . 1. Construcție provizorie alcătuită din bare de lemn sau de metal legate între ele , pentru a susține o platformă cu materiale , instalații , muncitori etc . în timpul executării unei construcții . 2. Fig . Ansamblu de date , de argumente , de exemple etc . pe care se bazează o operă , o concepție , o ipoteză , o

 

EȘALON

EȘALÓN , eșaloane , s . n . 1. Fiecare dintre elementele componente ale dispozitivului unei unități militare , destinate să îndeplinească o misiune de luptă ; parte a unei coloane militare aflate în marș . 2. Unitate de transport ( tren , coloană de mașini

 

EȘALONA

EȘALONÁ , eșalonez , vb . I . Tranz . 1. A dispune , a repartiza un întreg în mai multe părți la intervale succesive dinainte stabilite . 2. ( Mil . ) A dispune trupele pe

 

EȘALONARE

EȘALONÁRE , eșalonări , s . f . Acțiunea de a eșalona și rezultatul ei . - V.

 

EȘANTION

EȘANTIÓN , eșantioane , s . n . 1. Cantitate mică luată dintr - un produs , pentru a da posibilitatea să se examineze felul , cantitatea sau valoarea produsului ; probă , mostră . 2. ( Rad . ) Impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat . [ Pr . : - ti -

 

EȘANTIONA

EȘANTIONÁ , eșantionez , vb . I . Tranz . 1. ( Rad . ) A lua mostre la intervale prestabilite dintr - un semnal , în vederea unor procesări ulterioare . 2. A alege persoanele reprezentative ( statistic ) care urmează a fi anchetate într - o investigație ( sociologică ) . [ Pr . : - ti -

 

EȘANTIONAJ

EȘANTIONÁJ , eșantionaje , s . n . ( Rar ) Eșantionare . [ Pr . : - ti -

 

EȘANTIONARE

EȘANTIONÁRE , eșantionări , s . f . Acțiunea de a eșantiona . [ Pr . : - ti - o - ] - V.

 

EȘANTIONAT

EȘANTIONÁT , - Ă , eșantionați , - te , adj . Care a fost ales ca eșantion . [ Pr . : - ti - o - ] - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...