Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNTREBUINȚARE, ÎNTREBUINȚAT, ACUARELĂ, BILĂ, CORN, FOLOSIT, NEÎNTREBUINȚAT, PANĂ, SARE, TABAN, VIRGULĂ ... Mai multe din DEX...

ÎNTREBUINȚA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNTREBUINȚÁ, întrebuințez, vb. I. Tranz. A folosi, a utiliza. * Refl. pas. Acest produs se întrebuințează în industria chimică. - În + trebuința.

Sursa : DEX '98

 

ÎNTREBUINȚÁ vb. 1. v. aplica. 2. v. folosi. 3. v. cir-cula. 4. v. uza. 5. a (se) folosi, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza, a uza. (\~ diverse terti-puri.) 6. v. practica. 7. v. consuma. 8. v. pierde.

Sursa : sinonime

 

întrebuințá vb. (sil. -bu-in-), ind. prez. 1 sg. întrebuințéz, 3 sg. și pl. întrebuințeáză

Sursa : ortografic

 

A ÎNTREBUINȚ//Á \~éz tranz. A pune în practică; a folosi; a utiliza; a aplica. /în + trebuință

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNTREBUINȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 168 pentru ÎNTREBUINȚA.

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică Precuvântare la gramatică de Antim Ivireanul Iată că a încolțit sămânța străină, adecă gramatica slavonească, o artă cunoscută și un lucru bun și iscusit, și în zilele domnieivoastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit sau de sămânța aceasta, adică de cetirea adevărată slavonească, sau de fructul ei, adecă de înțelegerea celor cetite, când în urma îngrijirei pline de iubire a voastră, ajunse vremea ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi, cari o întrebuințăm nu ca pe a noastră, ci ca pe una străină și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă ...

 

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

... ce poftești — poet liric, satiric, epic, novelist, dramaturg, publicist, critic, într-un cuvânt, artist, pe atât de mare, se-n-țelege, pe cât ăi întrebuința cu mai multă stăruință noua pomadă a idealului social. Își închipuie oricine ce viitor are rețeta asta, care, cu drept cuvânt, a ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

... ostenelile unor feciori ai Ardealului, aruncate în ogoarele Principaturilor, nu sunt titluri la acea mândrie; fapta ar dovedi mai curând că acei oameni, neavând cum întrebuința în Ardeal învățătura lor, s-au îndreptat în părțile României, unde puteau fi auziți, înțeleși și întrebuințați. Dezunirea nu au săpat-o jurnaliștii și criticii ... a criticii, ori de unde vin și fără osebire de laturile unde sunt născuți; jurnaliștii și criticii moldoveni nu vor lipsi a întrebuința dritul lor de proprietate asupra scrierilor în toată întinderea dritului roman, care, latinește, ca să ne înțeleagă Ardealul, se zice: jus utendi et abutendi . Cu ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

... luxul este în proporție cu industria și productele ce le dă pământul țării. Luxul ar trebui să aibă numai atâtea obiecte de prisos, câte poate întrebuința bogăția țării, a poporului în total și a omului îndeosebi. Trebuie ca îndestularea mulțumirilor trupești să co­respundă chipurilor de a ...

 

Ion Luca Caragiale - Țal!...

... pleca în afară"; pe semnalul de alarmă: „A nu se trage decât în caz de mare pericol" ; în altă parte: „A nu se întrebuința în timpul opririi în stațiuni" ; m clasa III: „A nu se scuipa pe covoare". Iar în vagoanele de marfă, afară bineînțeles de cele cu ... Astfel, pe o sticluță de doftorie cu prafuri care s-așează la fund, citești: „A se scutura bine înainte de a se întrebuința", iar pe o cutiuță de alifie: „A se spăla întâi bine cu săpun partea, apoi a se unge și a se ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale) Scrisoare de Ion Luca Caragiale Domniilor-lor Domnilor redactori ai ziarelor din Bucuresti Iubite confrate, De două luni de zile am înalta onoare de a fi numit director general al teatrelor în locul onor. d-lui C.I. Stăncescu, demisionat în urma unei inspecțiuni finanțiare, care a găsit casa teatrului într-o stare foarte neregulată. Numirea mea a făcut obiectul multor comentarii, unele simpatice, altele ostile, în deosebite cercuri. Nu ar fi nimic de zis în această privință; fiecare e liber să judece un lucru așa cum îl taie capul și cum îl îndeamnă inima. Dar se întrebau unii: care sunt titlurile acestui om tânăr și de naștere obscură pentru a ocupa un loc pe care îl ocupaseră niște bărbați așa de venerabili și de nume ilustru, ca domnii Ion Ghica, Gr. C. Cantacuzino și C.I. Stăncescu? La această întrebare, care încă din când în când se mai face prin unele locuri, răspund: Întîi: Având de mult — pe când a fi junimist nu era așa de neprimejdios lucru ca acuma — fericirea să fiu admis în societatea literară “Junimeaâ€�, m-am făcut cunoscut ...

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei

... mea va avea încă multe lipsuri, multe facturi rău citate, multe daturi nepotrivite; dar, îndreptarea acestora este treaba ori a istoricilor ce vor întrebuința-o, ori a criticilor ce vor lămuri-o. Eu, editor, socot că am făcut destul, aducând la bun sfârșit, ca simplu particular, neajutat ...

 

Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu

Vasile Alecsandri - Protestaţie în numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu de Vasile Alecsandri 1848 Fraților români din toată România! Vă chem să fiți martori la nelegiuirile guvernului prințului Moldovei, Mihail Sturza, care de patrusprezece ani s-a arătat prin toate faptele sale dușmanul cel mai aprig al nației noastre! Veniți cu toți să protestăm în fața lumii împotriva sistemului barbar și corumpător ce a întrebuințat până acum acest domnitor pornit de patimi spre a ținea Moldova în lanțuri și în întunecime! Veniți cu toți să protestăm în numele Patriei, al Omenirii și al lui Dumnezeu, împotriva tiraniei machiavelice a acestui om, care nu respectă nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu! De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit de nesațiul iubirii de argint, se slujeștele de măsurile cele mai arbitrare și de chipurile cele mai nerușinate pentru de a-și îndestula patima răpirii; dar, spre nenorocirea țării, acea patimă este neîndestulată, căci ea nu are hotare. De 14 ani, Mihail Sturza, înarmat cu otrava corumperii, stinge simțirile de omenie și de cinste din inimile supușilor săi, degradează caracterul nației, ...

 

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ...

 

Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu

Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu Dlui Grigorie Alexandrescu de Alecu Donici La hărăzirea fabulei "Râul și heleșteul" Nici gândeam ca pentru versuri să iau în mână condei, Când țintirea-mi aici este la un altfel de idei, Care nu cer epistole, nici fabule de glumit, Ci protesturi, reclamații dreptului de sprijinit.* Dar dorita întâlnire-ți mă făcu să stau un ceas, Și din cuprinsul Temidei să mă cațăr pe Parnas. Rodul astei întreprinderi e fabula ce-ți închin, Scrisă cu o grabă mare, într-un stil nu prea senin; Dar a mea dorință este ca tu să fii vecinic râu De poezii curgătoare, de talentul cel mai viu; Să scrii pentru-a noastră slavă, ca toți să ne lăudăm, Câți o limbă românească astăzi întrebuințăm. Știi prea bine că talentul este de la ceruri dat Și oricare-și va da sama cum în lume l-au tractat. Talentul tău este mare și sama-ți va fi mai grea, Când din orice întâmplare a-l părăsi tu vei vrea. Toți poeții cearcă-n lume feluri de nemulțumiri, Dar din ele scânteiază cele mai vie simțiri. Ațâțați de-mpotrivire ei se luptă ne-ncetat, Și ...

 

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTREBUINȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 480 pentru ÎNTREBUINȚA.

ÎNTREBUINȚARE

... ÎNTREBUINȚÁRE , întrebuințări , s . f . Acțiunea de a întrebuința și rezultatul ei ; folosire . - V. întrebuința

 

ÎNTREBUINȚAT

... ÎNTREBUINȚÁT , - Ă , întrebuințați , - te , adj . De care s - a făcut ( mult ) uz ; care a fost folosit ; uzat , purtat ^2 . - V. întrebuința

 

ACUARELĂ

ACUARÉLĂ , acuarele , s . f . 1. Tehnică picturală în care sunt întrebuințate culori diluate cu apă . 2. Vopsea solidă care se întrebuințează în acuarelă ( 1 ) . 3. Pictură executată în acuarelă ( 1 ) . [ Pr . : - cu -

 

BILĂ

BÍLĂ^3 , bile , s . f . Trunchi ( subțire ) , mai ales de brad , întrebuințat în construcții , la schele . BÍLĂ^2 , bile , s . f . Sferă ( de mici dimensiuni ) fabricată din diferite materiale și întrebuințată în diverse scopuri ( ca rulmenți , la unele jocuri de copii , la jocul de popice , ca modalitate de vot etc . ) . BÍLĂ^1 , bile , s . f . ( Anat . )

 

CORN

CORN ^1 , ( I 1 , 6 ) coarne , ( I 4 , 5 , II ) cornuri , s . n . , ( I 3 , III ) corni , s . m . I. 1. ( La animalele cornute ) Fiecare dintre cele două excrescențe de pe osul frontal al rumegătoarelor . 2. ( La sg . ) Substanță chitinoasă din care sunt constituite coarnele ^1 ( I 1 ) animalelor ( folosită pentru fabricarea unor obiecte ) . 3. ( Și în sintagma corn de vânătoare ) Instrument de suflat , folosit la vânătoare sau pentru chemări , semnalizări etc . 4. Obiect făcut din corn ^1 ( I 2 ) sau în formă de corn ^1 ( I 1 ) , în care se păstrează praful de pușcă , sarea etc . ; p . ext . conținutul acestui obiect . 5. Produs de panificație din făină albă , de mici dimensiuni și în formă de semilună . 6. ( La pl . ) Nume generic dat părților unor construcții , organe de mașini , unelte etc . în formă de corn ^1 ( I 1 ) . 7. ( La sg . ) Denumire dată unur formații anatomice cu aspect de corn ^1 ( I 1 ) . Corn uterin . 8. ( În sintagma ) Cornul lunii = luna în primul și în ultimul pătrar , când are forma de seceră . 9. Compus : cornul - secarei sau corn - de - secară = ciupercă parazită care trăiește în ovarul diferitelor plante graminee ; pintenul secarei ( Claviceps purpurea ) ; boală provocată de această ciupercă și ...

 

FOLOSIT

FOLOSIT , - Ă , folosiți , - te , adj . Care a fost întrebuințat ; care s - a degradat , deteriorat ( prin întrebuințare îndelungată ) ; întrebuințat , uzat . - V.

 

NEÎNTREBUINȚAT

NEÎNTREBUINȚÁT , - Ă , neîntrebuințați , - te , adj . Care nu a fost întrebuințat , folosit ; care nu este degradat , deteriorat ( prin folosire îndelungată ) ; ncfolosit , neuzat . [ Pr . : - bu - in - ] - Ne - +

 

PANĂ

PÁNĂ^2 , pene , s . f . 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini , a unui mecanism , a unui vehicul . 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta . PÁNĂ^1 , pene , s . f . I. 1. Fiecare dintre formațiile epidermice cornoase care acoperă corpul păsărilor , servind la protecția lui și la zbor , compusă dintr - un cotor pe care sunt așezate simetric , de - o parte și de alta , fire ( pufoase ) . 2. ( La pl . ) Pene ^1 ( I 1 ) de pasăre sau fire pufoase desprinse de pe cotoarele acestora , care servesc la umplerea pernelor , a saltelelor etc . ; p . ext . așternut ( moale ) de pat ( cu pene ) , fulgi etc . ) . 3. Pană ^1 ( I 1 ) de gâscă , ascuțită și despicată la vârf , întrebuințată altădată ca instrument de scris cu cerneală ; p . gener . toc de scris , condei ; ceea ce servește la scris . 4. Dispozitiv făcut din cotor de pană ^1 ( I 1 ) , care servește să țină cârligul undiței la adâncimea dorită . 5. Podoabă din pene ^1 ( I 1 ) , care se poartă la pălărie , în păr etc . 6. ( În sintagma ) Categorie pană = categorie în care intră boxerii între 54 și 57 ...

 

SARE

SÁRE , săruri , ( 2 , 4 ) s . f . 1. Substanță cristalină , sfărâmicioasă , solubilă în apă și cu gust specific , care constituie un condiment de bază în alimentație și este folosită în industria conservelor , în tăbăcărie , în industria chimică etc . ; clorură de sodiu . 2. Substanță chimică formată de obicei prin reacția unui acid cu o bază . 3. ( În sintagmele ) Sare amară = substanță chimică sub formă de praf alb , întrebuințată în medicină ca purgativ ; sulfat de magneziu . Sare de lămâie = acid citric ; săricică . 4. ( La pl . ) Lichid volatil preparat din carbonat de amoniu și substanțe puternic mirositoare ( fenol , camfor etc . ) , întrebuințat , în trecut , pentru trezirea din

 

TABAN

TABÁN^2 , tabanuri , s . n . 1. Căptușeală a tălpii la încălțăminte ; branț . 2. ( Reg . ) Scândură subțire și lungă , întrebuințată la scheletul acoperișului . 3. Talpă a plugului ; plaz . TABÁN^1 s . n . ( Înv . ) Oțel de calitate superioară , întrebuințat la fabricarea

 

VIRGULĂ

VÍRGULĂ , virgule , s . f . 1. Semn de punctuație care delimitează grafic unele propoziții în cadrul frazei și unele părți de propoziție în cadrul propoziției . 2. Semn întrebuințat pentru a arăta când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale . 3. Semn întrebuințat pentru a separa , într - un număr zecimal , partea întreagă de partea

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...