A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neoficial

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru PANĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 256 pentru PANĂ.

Veronica Micle - Pasăre cu pene albastre

Veronica Micle - Pasăre cu pene albastre Pasăre cu pene albastre de Veronica Micle Pasăre cu pene albastre, Martoră iubirii noastre, De-i sfârși cântarea ta, N'asculta ce-mi spune mie, Dragul meu, căci cine știe Dacă mâni nu m'a uita. Râule cu apă lină Și curat ca o lumină, Cât ne vezi de fericiți, Starea noastră n'o răsfrânge, Mâine poate noi vom plânge Și-om fi veșnic despărțiți. Iar tu lună, dragă lună, Tu a nopților cunună, Să nu spui că ne-ai privit. Poate mâni a tale rază N'ar putea măcar să crează Că vreodată ne-am

Vasile Alecsandri - Peneș Curcanul

Vasile Alecsandri - Peneş Curcanul Peneș Curcanul de Vasile Alecsandri Plecat-am nouă din Vaslui,   Și cu sergentul, zece, Și nu-i era, zău, nimănui   În pept inima rece. Voioși ca șoimul cel ușor   Ce zboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior,   Ș-aveam și pene-n frunte. Toți dorobanți, toți căciulari,   Români de viță veche, Purtând opinci, suman, ițari   Și cușma pe-o ureche. Ne dase nume de Curcani   Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat lângă Balcani   Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la plug,   Plecat-am astă-vară Ca să scăpăm de turci, de jug   Sărmana, scumpa țară. Așa ne spuse-n graiul său   Sergentul Mătrăgună, Și noi ne-am dus cu Dumnezeu,   Ne-am dus cu voie bună. Oricine-n cale ne-ntâlnea   Cântând în gura mare, Stătea pe loc, s-adimenea   Cuprins de admirare; Apoi în treacăt ne-ntreba   De mergem la vro nuntă? Noi răspundeam în hohot: „Ba,   Zburăm la luptă cruntă!“ „Cu zile mergeți, dragii mei,   Și să veniți cu zile!“ Ziceau atunci bătrâni, femei,   Și preoți, și copile; Dar cel sergent făr' de musteți   Răcnea „Să n-aveți teamă, Românul ...

Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe

Emil Gârleanu - În fel de fel de feţe În fel de fel de fețe... de Emil Gârleanu Gaița mea e foc. V-am destăinuit pățania ciocănitorii și de-atunci și-a pierdut încrederea în mine. O săptămână întreagă am rugat-o până să-și ție cuvântul, să-mi spuie cum au căpătat păsările penele lor așa de minunate la vedere. Ascultați ce-am vorbit cu gaița: Eu : Pasăre dragă, îți făgăduiesc că de acum înainte n-o să mai spun altora nimic din ceea ce-mi împărtășești. Gaița : Lasă că te cunosc. Așa mi-ai vorbit și rândul trecut, și mi-ai pus ciocănitoarea pe cap, de-mi amărăște zilele. Eu : Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță dragă, crede-mă, jurămintele mele sunt ceva mai grele... Gaița : Lasă! lasă!... În sfârșit, o să-ți spun și povestea asta, și atâta tot... Eu : Și lada-n pod! Gaița : Așa. Ascultă: La-nceput toate păsările aveau penele de două feluri; albe și negre, ca ziua și noaptea. Decât Dumnezeu se cam săturase să le vadă pe ...

Emil Gârleanu - Luptătorii

... cu greu. Din creasta celui alb se prelingeau picături de sânge. Pe pieptul celui negru se așternuse o dungă roșie, de care se lipise o pană albă din haina potrivnicului. Și cum stăteau așa, găinile se apropiară, mulțumite și mândre parcă fiecare de stăpânul lor; îi înconjurară. Iar luptătorii, după ce ...

Ioan Slavici - Florița din codru

Ioan Slavici - Floriţa din codru Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Florița din codru de Ioan Slavici A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. În mijlocul codrilor, lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă. La crâșma aceea era o crâșmăriță; crâșmărița avea o fată, și pe fată o chema Florița. Fata asta nu era insa fiica crașmaritei, și crașmarita nu era mama fetei: fata era fata fara parinti, și crașmarita maica de suflet a fetei... Cine sa fi fost parintii fetei nici chiar cei mai batrani și mai cu sfat oameni nu pot s-o spuna; asta nime n-a putut s-o inteleaga... Intr-o buna dimineata, crasmarul s-a dus dupa lemne la padure... și... iaca ce sa vezi: pe o poiana limpede si plina de flori a aflat o fetita ce se juca cu niste pui de caprioara. Cum, cand si de unde sa ...

Ștefan Octavian Iosif - Indignare reciprocă

... măiastră cinci sonete Am scris, cum vezi, până acum, gânsace Dar pana s-a uzat și nu mai face – Dă-mi altă pană...â€� – „Nu, destul poete! Vrei să mă jumulești de viu !? Dă-mi pace! Plătesc cam scump promisele cuplete. Eu nu-ți mai dau ...

Dimitrie Anghel - Indignare reciprocă

... măiastră cinci sonete Am scris, cum vezi, până acum, gânsace Dar pana s-a uzat și nu mai face – Dă-mi altă pană...â€� – „Nu, destul poete! Vrei să mă jumulești de viu !? Dă-mi pace! Plătesc cam scump promisele cuplete. Eu nu-ți mai dau ...

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare Zi de sărbătoare de Dimitrie Anghel Publicată în România ilustrată , IX, 3—4 dec. 1912 — ian. 1913. Apărută și în Minerva , IV, 1225, 16 mai 1912, p. 2. sub titlul "Kermessa". Eu credeam că numai pe mine mă întristează nourii și că numai eu sunt trist cînd nu se arată soarele, și nu bănuiam că cele ce mă încunjurau, lucruri ori dihănii, sunt aplecate șl ele spre un pesimism ciudat, cînd cerul se întunecă și e vreme de ploaie. Găini și rațe, îngîmfați cocoși și claponi cu arcuite pene, pestrițe picherițe, precum și emfatici și irascibili curcani trăiau într-o deplină frăție în curtea mea, în afară de puținii imaculați porci și alte multe lighioane. Pe streșeni, lumea celor mai sus cu o treaptă, porumbeii de-a pururi amorezați și în neastîmpăr, schimbînd după plac orizontul cu o bătaie de aripă, nu m-au făcut să cred niciodată că au melancoliile lor, și singurul, poate, care-mi da de bănuit în această republică, al cărei președinte eram de drept, era numai păunul văduv, care, neavînd cui să-și arate strălucirile și podoabele, tînjea și protesta în graiul lui strident de cîte ...

Ștefan Octavian Iosif - Prolog (Iosif-Anghel)

... Iosif - Prolog (Iosif-Anghel) Prolog de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel la „Sonete rusticaneâ€� Mi-a dat gânsacul cea mai fină pană Și-un strugure de boz mi-a dat cerneală Zicându-mi: „Scrie cea mai colosală Poemă scrisă-n Dacia Traiană. Să pui ... înălțime Spre-a dovedi, când vreau, ce pot să fac Cu patru strofe, cinci perechi de rime, C-un boz și cu o pană

Dimitrie Anghel - Prolog (Iosif-Anghel)

... Anghel - Prolog (Iosif-Anghel) Prolog de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel la „Sonete rusticaneâ€� Mi-a dat gânsacul cea mai fină pană Și-un strugure de boz mi-a dat cerneală Zicându-mi: „Scrie cea mai colosală Poemă scrisă-n Dacia Traiană. Să pui ... înălțime Spre-a dovedi, când vreau, ce pot să fac Cu patru strofe, cinci perechi de rime, C-un boz și cu o pană

Emil Gârleanu - În curtea mea

Emil Gârleanu - În curtea mea În curtea mea de Emil Gârleanu Curtea mea e la țară, pe malul unei ape. De jur împrejurul curții se încinge un gard de cătină, iar pe cătina în care vrăbiile stau împănate ca albinele în roi, se țese, de cu primăvară până-n toamnă, tulpina de rochița-rândunicii . Pe de margini, din loc în loc, ca la o azvârlitură de piatră unul de altul, se înalță plopi bătrâni, fuse uriașe pe care se deapână vântul; pe vârfurile lor țin acoperământul, — cerul. Tufe de pomușoară și de agrișe dau, înăuntrul curții, adăpost păsărilor mele. Căci am păsări multe și felurite. De ici, din portița încununată cu iederă, hai să le privim. Ai auzit cucurigul ? Răsare soarele. Cocoșul acela negru e ceasornicul curții mele. Iată-l pe culme, țanțoș, cu pintenii arcuiți, cu platoșa penelor oțelii, gata ca de luptă. Parcă vrea să-și arate bărbăția cârdului celuia de claponi din fața lui, — găini care nu se ouă, ale căror pene lungi și moi îi prefac într-un fel de sălcii plângătoare printre păsări. A, uite-o, harnica ogrăzii! Repede-repede, sfârâindu-i piciorușele în ghetele galbene pe nisip de iute ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru PANĂ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru PANĂ.

Ezechiel Capitol 17

Ezechiel Capitol 17 Ezechiel 16 Ezechiel Capitol 17 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, spune o vorbă cu tîlc, spune o pildă casei lui Israel, 3 și zi: ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Un vultur mare, cu aripi lungi, cu aripile întinse, acoperit cu pene pestrițe, a venit în Liban, și a luat vîrful unui cedru. 4 A rupt ramura cea mai înaltă a lui, a dus -o într`o țară de negoț, și a pus -o într`o cetate de negustori; 5 a luat și din sămînța țării și a pus -o într`un pămînt roditor; a pus -o lîngă o apă mare, și a sădit -o ca pe o salcie. 6 Lăstarul acesta a crescut, și s`a făcut un butuc de viță întins, dar nu prea înalt; vițele îi erau îndreptate spre vultur, și rădăcinile erau supt el. Astfel s`a făcut un butuc de viță, a dat lăstari, și a făcut mlădițe. 7 Mai era însă un alt vultur, mare, ...

Leviticul Capitol 1

Leviticul Capitol 1 Exodul 40 Leviticul Capitol 1 1 Domnul a chemat pe Moise; i -a vorbit din cortul întîlnirii, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: Cînd cineva dintre voi va aduce un dar Domnului, să -l aducă din vite, fie din cireadă fie din turmă. 3 Dacă darul lui va fi o ardere de tot din cireadă, să -l aducă din partea bărbătească fără cusur; și anume să -l aducă la ușa cortului întîlnirii, înaintea Domnului, ca să fie plăcut Domnului. 4 Să-și pună mîna pe capul dobitocului adus ca ardere de tot, și va fi primit de Domnul, ca să facă ispășire pentru el. 5 Să junghie vițelul înaintea Domnului; și preoții, fiii lui Aaron, să aducă sîngele, și să -l stropească de jur împrejur pe altarul dela ușa cortului întîlnirii. 6 Să jupoaie vițelul adus ca ardere de tot, și să -l taie în bucăți. 7 Fiii preotului Aaron să facă foc pe altar și să pună lemne pe foc. 8 Preoții, fiii lui Aaron, să așeze bucățile, capul și grăsimea, pe lemnele puse pe focul de pe altar. 9 Să spele cu apă ...

Psalmii Capitol 45

Psalmii Capitol 45 Psalmii 44 Psalmii Capitol 45 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat cum se cîntă: ,,Crinii``. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare. O cîntare de dragoste.) Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă, și zic: ,,Lucrarea mea de laudă este pentru Împăratul!`` Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba! 2 Tu ești cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe buzele tale: de aceea te -a binecuvîntat Dumnezeu pe vecie. 3 Războinic viteaz, încinge-ți sabia, -podoaba și slava, 4 da, slava Ta! -Fii biruitor, suie-te în carul tău de luptă, apără adevărul, blîndeța și neprihănirea, și dreapta ta să strălucească prin isprăvi minunate! 5 Săgețile tale sînt ascuțite: supt tine vor cădea popoare, și săgețile tale vor străpunge inima vrăjmașilor împăratului. 6 Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este vecinic; toiagul de domnie al împărăției Tale este un toiag de dreptate. 7 Tu iubești neprihănirea, și urăști răutatea. De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te -a uns cu un untdelemn de bucurie, mai pe sus decît pe tovarășii Tăi de slujbă. 8 Smirna, aloia și casia îți umplu de miros plăcut toate veșmintele; în casele tale ...

Psalmii Capitol 68

Psalmii Capitol 68 Psalmii 67 Psalmii Capitol 68 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David. O cîntare.) Dumnezeu Se scoală, vrăjmașii Lui se risipesc, și protivnicii Lui fug dinaintea Feței Lui. 2 Cum se risipește fumul, așa -i risipești Tu; cum se topește ceara la foc, așa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu. 3 Dar cei neprihăniți se bucură, saltă de bucurie înaintea lui Dumnezeu, și nu mai pot de veselie. 4 Cîntați lui Dumnezeu, lăudați Numele Lui! Faceți drum Celui ce înaintează prin cîmpii. Domnul este Numele Lui: bucurați-vă înaintea Lui! 5 El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor, El, Dumnezeu, care locuiește în locașul Lui cel sfînt. 6 Dumnezeu dă o familie celor părăsiți, El izbăvește pe prinșii de război și -i face fericiți; numai cei răsvrătiți locuiesc în locuri uscate. 7 Dumnezeule, cînd ai ieșit Tu în fruntea poporului, și cînd mergeai în pustie, - 8 s`a cutremurat pămîntul, s`au topit cerurile, dinaintea lui Dumnezeu, s`a zguduit Sinai dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 9 Ai dat o ploaie binefăcătoare, Dumnezeule, și ai întărit moștenirea Ta, sleită de puteri. 10 Poporul tău și -a așezat ...

Psalmii Capitol 91

Psalmii Capitol 91 Psalmii 90 Psalmii Capitol 91 1 Celce stă supt ocrotirea Celui Prea Înalt, și se odihnește la umbra Celui Atoputernic, 2 zice despre Domnul: ,,El este locul meu de scăpare, și cetățuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!`` 3 Da, El te scapă de lațul vînătorului, de ciumă și de pustiirile ei. 4 El te va acoperi cu penele Lui, și te vei ascunde supt aripile Lui. Căci scut și pavăză este credincioșia Lui! 5 Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopții, nici de săgeata care sboară ziua, 6 nici de ciuma, care umblă în întunerec, nici de molima, care bîntuie ziua nameaza mare. 7 O mie să cadă alături de tine, și zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia. 8 Doar vei privi cu ochii, și vei vedea răsplătirea celor răi. 9 Pentrucă zici: ,,Domnul este locul meu de adăpost!`` și faci din Cel Prea Înalt turnul tău de scăpare, 10 de aceea nici o nenorocire nu te va ajunge, nici o urgie nu se va apropia de cortul tău. 11 Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale; 12 ...

Ieremia Capitol 8

Ieremia Capitol 8 Ieremia 7 Ieremia Capitol 8 1 ,,În vremea aceea, zice Domnul, se vor scoate din mormintele lor oasele împăraților lui Iuda, oasele căpeteniilor lui, oasele preoților, oasele proorocilor, și oasele locuitorilor Ierusalimului. 2 Le vor întinde în fața soarelui, în fața lunii, și în fața întregei oștiri a cerurilor, pe cari i-au iubit ei, cărora le-au slujit, pe cari i-au urmat, pe cari i-au căutat și înaintea cărora s`au închinat. Nu le vor mai strînge, nici nu le vor mai îngropa, și se vor face gunoi pe pămînt. 3 Toți ceice vor rămînea din acest neam rău, vor dori mai degrabă moartea de cît viața, în toate locurile unde îi voi izgoni, zice Domnul oștirilor.`` 4 ,,Spune-le: ,Așa vorbește Domnul: ,Cine cade și nu se mai scoală?` ,Sau cine se abate fără se se întoarcă iarăș?`` 5 ,,Pentruce dar poporul acesta al Ierusalimului se lasă dus în necurmate rătăciri, stăruiesc în înșelătorie, și nu vor să se întoarcă la Dumnezeu? 6 ,Căci Eu sînt cu luare aminte, și aud că ei nu vorbesc cum ar trebui; niciunul nu se căiește de răutatea lui, și nu zice: ,Ce am ...

Deuteronomul Capitol 32

Deuteronomul Capitol 32 Deuteronomul 31 Deuteronomul Capitol 32 1 ,,Luați aminte ceruri, și voi vorbi; Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele. 2 Ca ploaia să curgă învățăturile mele, Ca roua să cadă cuvîntul meu, Ca ploaia repede pe verdeață, Ca picăturile de ploaie pe iarbă! 3 Căci voi vesti Numele Domnului. Dați slavă Dumnezeului nostru! 4 El este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrșite, Căci toate căile Lui sînt drepte; El este un Dumnezeu credincios și fără nedreptate, El este drept și curat. 5 Ei s`au stricat; Netrebnicia copiilor Lui, este rușinea lor! Neam îndărătnic și stricat! 6 Pe Domnul îl răsplătiți astfel! Popor nechibzuit și fără înțelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, și ți -a dat ființă? 7 Adu-ți aminte de zilele din vechime, Socotește anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, și te va învăța, Pe bătrînii tăi, și îți vor spune. 8 Cînd Cel Prea Înalt a dat o moștenire neamurilor, Cînd a despărțit pe copiii oamenilor, A pus hotare popoarelor, După numărul copiilor lui Israel, 9 Căci partea Domnului, este ...

Daniel Capitol 4

Daniel Capitol 4 Daniel 3 Daniel Capitol 4 1 ,,Nebucadnețar, împăratul, către toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile, cari locuiesc pe tot pămîntul: Să aveți multă pace! 2 Am găsit cu cale să fac cunoscut semnele și minunile, pe cari le -a făcut Dumnezeul cel Prea Înalt față de mine. 3 Cît de mari sînt semnele Lui și cît de puternice sînt minunile Lui! Împărăția Lui este o împărăție vecinică, și stăpînirea Lui dăinuiește din neam în neam! 4 Eu, Nebucadnețar, trăiam liniștit în casa mea, și fericit în palatul meu. 5 Am visat un vis, care m`a înspăimîntat; gîndurile de cari eram urmărit în patul meu și vedeniile duhului meu mă umpleau de groază. 6 Am poruncit atunci să aducă înaintea mea pe toți înțelepții Babilonului, ca să-mi tîlcuiască visul. 7 Îndată au venit vrăjitorii, cititorii în stele, Haldeii și ghicitorii. Le-am spus visul, și nu mi l-au putut tîlcui. 8 La urmă de tot, s`a înfățișat înaintea mea Daniel, numit Beltșațar, după numele dumnezeului meu, și care are în el duhul dumnezeilor celor sfinți. I-am spus visul, și am zis: 9 -,,Beltșațare, căpetenia vrăjitorilor, ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PANĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 138 pentru PANĂ.

PANAȘ

PANÁȘ , panașuri , s . n . Mănunchi de pene ^1 ( colorate ) care împodobea altădată ( în unele țări și astăzi ) chipiul sau coiful militarilor , turbanul unor demnitari etc . ;

PANAȘAT

PANAȘÁT , - Ă , panașați , - te , adj . ( Rar ) Împodobit , ornat cu

MARABU

MARABÚ s . m . I. 1. Pasăre exotică asemănătoare cu barza , cu pene albe strălucitoare ( Leptoptilus crumeniferus ) ; p . restr . pana sau penele acestei păsări , folosite ca podoabă ; p . ext . podoabă formată din diferite pene ( sau din fulgi ) de pasăre ( viu colorate ) , înșirate pe ață . 2. Fir de mătase pentru bătătură , alcătuit din mai multe fire sucite la un loc , care , prin prelucrare , au căpătat aspect de fulgi . II. 1. Membru al unui ordin religios musulman medieval din nordul Africii , care ducea viață de ascet și era venerat ca sfânt . 2. Moschee mică în care slujea un marabu ( II 1 ) . [ Var . : marabút s .

CUFUNDAR

CUFUNDÁR , cufundari , s . m . Numele a două păsări palmipede , înotătoare : a ) pasăre mai mare decât rața , cu pene negre strălucitoare , cu puncte albe pe spate , cu ciocul ascuțit și cu aripile înguste ; cufundac ( Gavia arctica ) ; b ) pasăre de mărimea raței , cu penele castanii închise pe spate și albe pe burtă , cu un smoc de pene în formă de guleraș ; bodârlău , corcodel ( Podiceps cristatus ) . - Cufunda + suf . -

PASĂRE

PÁSĂRE , păsări , s . f . 1. ( La pl . ) Clasă de vertebrate ovipare , cu corpul acoperit cu pene , cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase ; ( și la sg . ) animal din această clasă . 2. Sper . Nume generic pentru păsările ( 1 ) domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic ; orătanie ; spec . găină . 3. ( Reg . ) Vrabie . 4. Compuse : pasărea - muscă = colibri ; pasărea - liră = pasăre australiană la care masculul are coada în forma unei lire , viu colorată ( Menura superba ) ; pasărea - omătului = pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă ( Plectrophenax nivalis ) : pasărea - cânepii = cânepar ; pasărea - paradisului = pasăre exotică cu pene bogate și frumos colorate ( Paradisea apoda ) . [ Var . : ( înv . și pop . ) pásere s .

ÎMPĂNAT

... legume ) În care s - au introdus bucăți de usturoi , de slănină etc . 4. ( Rar ; despre obiecte sau unelte formate din bucăți ) Înțepenit , fixat cu o pană

CĂLIFAR

CĂLIFÁR , călifari , s . m . 1. Numele a două specii de păsări migratoare acvatice , asemănătoare cu rațele și cu gâștele : una cu pene albe , negre sau ruginii ( Tadorna tadorna ) , cealaltă cu pene roșii - ruginii ( Tadorna ferruginea ) . 2. Specie de porumbel

CUCUVEA

CUCUVEÁ , cucuvele , s . f . Pasăre răpitoare de noapte , cu penele de culoare brună - cenușie și cu ochii galbeni înconjurați de rozete de pene , care trăiește pe lângă casele părăsite , prin scorburi etc . ; cucuveică ( Athene noctua ) . [ Var . : cucuváie s .

EGRETĂ

EGRÉTĂ , egrete , s . f . 1. Gen de păsări migratoare de baltă , de culoare albă , cu spatele împodobit cu un mănunchi de pene ornamentale lungi ; erodiu , stârc alb ( Egretta ) ; pasăre care face parte din acest gen . 2. Mănunchi de pene de egretă ( 1 ) sau de fire albe , folosit ca podoabă la pălării , la chipie militare , la turbane etc . 3. Aglomerație de perișori la extremitatea superioară a fructelor . 4. ( Fiz ; în sintagma ) Descărcare în egretă = descărcare electrică produsă sub forma unei succesiuni rapide de scântei luminoase între electrozi aflați la o tensiune

FULG

... FULG , fulgi , s . m . 1. Pană subțire , de mărime mijlocie , pe jumătate moale și mătăsoasă , care crește pe pântecele păsărilor și printre penele mai mari . 2. Asociere de mici cristale de ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...