|
|
||
|
Vezi și:BUN,
BUNĂTATE,
GUSTOS,
DULCE,
FINEȚE,
FIN,
SFĂTOS,
VESEL,
ELEGANT,
HAZ,
OCHI
... Mai multe din DEX...
BUNUL PLAC - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BUNUL PLACRezultatele 1 - 10 din aproximativ 506 pentru BUNUL PLAC. Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției ... și în gospodăria noastră, și între oameni, și înaintea năcealnicilor, și înaintea Stăpânului Ceresc — Dumnezeu. De la minte se trage a fi bun ori a fi rău, a fi nenorocit ori a fi norocit, a fi în munca iadului și ... ca Tatăl Nostru Cel Ceresc să vreie vreun rău zidirii Sale? Se poate oare — izvorul bunătăților — Dumnezeu să-i deie unuia să fie bun și blagoslovit, iar altuia — sa fie bețiv, tâlhar, curvar, amăgitor sau altă răutate; Dumnezeu este preasfânt și preabun, dorind fiecărui om să fie cuvios ... Spune-mi, creștinule, cel ce vorbești așa, ce bunătate se face prin beție? Unde zice Sf. Scriptură, că prin beție să se poată face ceva bun? Sau pe mintea noastră cea întunecată cu beția o punem în loc de Scriptură? De multe ori se vede că dreptatea prin cinstea paharelor se ... Nicolae Nicoleanu - Bogăţia Bogăția de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție O nobilă, frumoasă și palidă regină, Deși n'am pus piciorul pe pragu-ți d'aurit, Deși n'am supt dulceața din buza ta divină, Dar sufletu-mi adesea la tine s'a gândit! Tu ești o zeă bună, plăcută, generoasă, Ești scutul libertății ș'al binelui izvor, Pe sînul tău virtutea plutește radioasă Și geniul prin tine își ia falnicul sbor. La blânda ta zîmbire săracul se'ndulcește, Și când arunci asupră-i un ochiu de milă plin, Pe fața lui pământul cu cerul se'ntâlnește, Din trist devine vesel și din obscur senin. Dar spune-mi ce putere te'mpinge și te mână Ce spirit te constrânge, ce zeu necunoscut, S'adapi mai totdeauna din sacra ta fântână Pe cel mai crud, mai lacom, mai prost și mai urât? Ah! negreșit din ziua de veche suvenire, De când regele Midas, răpit de ochii tăi, Te preferi virtuții — fuși dreapta moștenire Și partea celor lacomi ș'a celor Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene ... din ei erau cele următoare: - Mie îmi plac la nebunie femeile frumoase și Alfred de Musset. - Mie îmi plac femeile tinere și vinul roșu și bun. - Și mie, țărancele răscoapte de soare, voinice, cu părul fără coloare, cu ochii negri, cu sânul micșor și pietros, și vânătoarea. - Iar mie îmi plac ... ceilalți, n-auzim nimic în uruiala asta nesuferită. - Mie nu mi-a plăcut niciodată ce a plăcut celorlalți, nu pentru că plăcea celorlalți, dar pentru că nu-mi plăcea mie. Cât despre gusturile mele, destul de pronunțate, le-am închis în mine, nu le-am dat pe față și nici n-am îndemnat pe ... nesuferit d-a se îmboldi între ei la lucruri rele sau bune, și mai ales rele, cari din felul lor nu le-ar plăcea. Cei cari fumează îmbie cu țigări pe cei care nu fumează. Tutunul este sănătos chiar, te apără de molimă, îți ia greața bucatelor după masă ... închipuirilor naive într-un chip fermecător de către cei șireți și răi. Am băgat de seamă însă că cei cu viții, dacă au și ceva bun în ei, acest ... ... m-ascultă și pe mine, flăcăule, zice altul mai dârz, pierzându-și răbdarea; de ce ești căpățânos și nu vrei să-nțelegi?... Dacă ne-o plăcea și nouă, ăstora de aici? — Cum să vă placă, omule? — Ei! uite așa: să ne placă!... Ce!... nu cumva o să cerem voie ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV ... Le vor lua de bune, căci lor am scos o vorbă Că numai când iau mită obicinuiesc dreptate. În scurt, cu orice cuget nevinovat și bun O, satiră e scrisă, ea tot împunge-n ochi Pre cei carii într-însa se văd ca în oglindă, Ș-așa se știu pre sine ... că prostia îl face-a fi tăcut, Tu lumii dovedește că e bărbat minteos Și că înțelepciunea îi ține limba strânsă. Și Cvintie bun este. O carte cât de groasă Pre lesne poți să umpli cu laudele lui. Vezi ce priimire bună! Vezi cum e de plăcut! Cu toți ... Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn ... lume și de nenorociri își aleg azilul acesta ca liman de scăpare, sau acelea ce au o aplecare hotărâtă pentru viața din mănăstiri, nimic mai bun ; pentru aceea s-au înzestrat de fondatorii lor cu dări și venituri; dar ca un tată, spre a-și împuțina cheltuielile, spre a ... Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică ... la gramatică Precuvântare la gramatică de Antim Ivireanul Iată că a încolțit sămânța străină, adecă gramatica slavonească, o artă cunoscută și un lucru bun și iscusit, și în zilele domnieivoastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de ... străină și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă și admirație strălucitoare, spre exacta întrebuințare a noastră. Căci ce este acest bun fruct ce se arată prin bunăvoința Sfântului Duh? Acesta ce este sufletul din corpul omenesc și lumina din soare, și ce este și sarea în ... puteam de multe ori să cădem în greșeli. Știind voi aceasta, iar noi cititorii având nădejde în Dumnezeu, nădejdea noastră a căpătat un bun sfârșit în binecuvântata domnie a voastră, căci vedem înrădăcinarea acestei semințe bune în țara noastră și ajutorul dumnezeesc adăogându-se la silința voastră ... Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu ... mpingă nicidecum. Fericiți când orice termen l-alegeți armonios; Fugiți d-al asprelor sonuri întâmpin prea urâcios. Un cuget oricât de nobil, versul cel mai bun făcut Minții nu mai pot să placă când urechii-a displăcut. Dați-vă ideea clară, fiți în versuri lămuriți, Cum să vă priceapă ... Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu ... mpingă nicidecum. Fericiți când orice termen l-alegeți armonios; Fugiți d-al asprelor sonuri întâmpin prea urâcios. Un cuget oricât de nobil, versul cel mai bun făcut Minții nu mai pot să placă când urechii-a displăcut. Dați-vă ideea clară, fiți în versuri lămuriți, Cum să vă priceapă ... Vasile Alecsandri - Ștefăniță Vodă Vasile Alecsandri - Ştefăniţă Vodă I Frunză verde meri crețești, În oraș la București, L-ale case mari domnești De se văd în Stoienești, Mândră masă e întinsă Și de mari boieri cuprinsă. Tot boieri de-a oștilor, Puterea domniilor Și groaza dușmanilor. Iar în capăt cine șede? Ștefăniță Domn se vede, Dar nici bea, nici veselește, Ci cu ochii lung privește La copila Dihului, Surioara Mihului, Mihului voinicului Din valea Cobiului. Că e mândră ca o floare, Și de ochi fermecătoare, Și de suflet iubitoare, Unde-o vede Domnul moare! ,,Copiliță, drăguliță, Cu sân alb de porumbiță, Umple cupa mea de vin, Ție, dragă, s-o închin Ș-apoi cântă-mi viers de dor Cu glas dulce, răpitor, Cântă-ți, dragă, cântecul, Că mi-e drag ca sufletul!" Copilița se închină Ca o floare de grădină Și-i întinde-o cupă plină, Apoi zice încetișor Un viers dulce, plin de dor: ,,Frunză verde stejărel, Am un frate voinicel Și mă tem amar de el! Frunză verde măr domnesc, Am un Domn care-l iubesc Și de dânsul mă-ngrijesc. Vai de mine' cum să fac Pe-amândoi să mi-i împac, Să-mi fie traiul pe plac!" ... Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului Ion Creangă - Fata babei şi fata moşneagului Fata babei și fata moșneagului de Ion Creangă Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ș-amar de pielea ei. Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei — busuioc de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru BUNUL PLACRezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentru BUNUL PLAC. Romani Capitol 12 Romani 11 Romani Capitol 12 1 Vă îndemn dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. 2 Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți, prin înoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvîrșită. 3 Prin harul, care mi -a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decît se cuvine; ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință, pe care a împărțit -o Dumnezeu fiecăruia. 4 Căci, dupăcum într`un trup avem mai multe mădulare, și mădularele n`au toate aceeaș slujbă, 5 tot așa, și noi, cari sîntem mulți, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, sîntem mădulare unii altora. 6 Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne -a fost dat: cine are darul proorociei, să -l întrebuințeze după măsura credinței lui. 7 Cine este chemat la o slujbă, să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții, să se țină ... ... niște prunci născuți de curînd, să doriți laptele duhovnicesc și curat, pentruca prin el să creșteți spre mîntuire, 3 dacă ați gustat în adevăr că bun este Domnul. 4 Apropiați-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă și scumpă înaintea lui Dumnezeu. 5 Și voi, ca niște pietre ... Deuteronomul Capitol 12 Deuteronomul 11 Deuteronomul Capitol 12 1 Iată legile și poruncile pe cari să le păziți și să le împliniți, cît veți trăi, în țara pe care v`o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul părinților voștri. 2 Să nimiciți toate locurile în cari slujesc dumnezeilor lor neamurile pe cari le veți izgoni, fie pe munți înalți, fie pe dealuri, și subt orice copac verde. 3 Să le surpați altarele, să le sfărîmați stîlpii idolești, să le ardeți în foc copacii închinați idolilor lor, să dărîmați chipurile cioplite ale dumnezeilor lor, și să faceți să le piară numele din locurile acelea. 4 Voi să nu faceți așa față de Domnul, Dumnezeul vostru! 5 Ci să -L căutați la locașul Lui, și să mergeți la locul pe care -l va alege Domnul Dumnezeul vostru, din toate semințiile voastre, ca să-Și așeze acolo Numele Lui. 6 Acolo să vă aduceți arderile voastre de tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, cele dintîi roade, darurile aduse ca împlinire a unei juruințe, darurile de bună voie, și întîii-născuți din cirezile și turmele voastre. 7 Acolo să mîncați înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, și să vă bucurați, împreună cu familiile voastre, de ... Proverbele Capitol 15 Proverbele 14 Proverbele Capitol 15 1 Un răspuns blînd potolește mînia, dar o vorbă aspră ațîță mînia. 2 Limba înțelepților dă știință plăcută, dar gura nesocotiților împroașcă nebunie. - 3 Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi și pe cei buni. - 4 Limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul. - 5 Nesocotitul disprețuiește învățătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înțelept. - 6 În casa celui neprihănit este mare belșug, dar în cîștigurile celui rău este turburare. - 7 Buzele înțelepților samănă știința, dar inima celor nesocotiți este stricată. - 8 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. - 9 Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubește pe cel ce umblă după neprihănire. - 10 Cine părăsește cărarea este aspru pedepsit, și cine urăște mustrarea va muri. - 11 Locuința morților și Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! - 12 Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înțelepți. - 13 O inimă veselă înseninează fața; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. - 14 Inima celor pricepuți caută știința, dar gura nesocotiților ... ... a dus de i -a luat, și i -a adus mamei sale, care a făcut o mîncare, cum îi plăcea tatălui său. 15 În urmă, Rebeca a luat hainele cele bune ale lui Esau, fiul ei cel mai mare, cari se găseau acasă ... ... din el, vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscînd binele și răul``. 6 Femeia a văzut că pomul era bun de mîncat și plăcut de privit, și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui ... ... se făcea patru brațe. 11 Numele celui dintîi este Pison; el înconjoară toată țara Havila, unde se găsește aur. 12 Aurul din țara aceasta este bun; acolo se găsește și bedelion și piatră de onix. 13 Numele rîului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată țara Cuș. 14 Numele celui de ... ... Toți aceștia, măcarcă au fost lăudați pentru credința lor, totuș n`au primit ce le fusese făgăduit; 40 pentrucă Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun Filipeni Capitol 4 Filipeni 3 Filipeni Capitol 4 1 De aceea, prea iubiții și mult doriții mei frați, bucuria și cununa mea, rămîneți astfel tari în Domnul, prea iubiților! 2 Îndemn pe Evodia și îndemn pe Sintichia să fie cu un gînd în Domnul. 3 Și pe tine, adevărat tovarăș de jug, te rog să vii în ajutorul femeilor acestora, cari au lucrat împreună cu mine pentru Evanghelie, cu Clement și cu ceilalți tovarăși de lucru ai mei, ale căror nume sînt scrise în cartea vieții. 4 Bucurați-vă totdeauna în Domnul! Iarăș zic: Bucurați-vă! 5 Blîndeța voastră să fie cunoscută de toți oamenii. Domnul este aproape. 6 Nu vă îngrijorați de nimic; ci în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțămiri. 7 Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gîndurile în Hristos Isus. 8 Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, și orice laudă, aceea să vă însuflețească. 9 Ce ați învățat, ce ați ... Cintarea cintarilor Capitol 1 Eclesiastul 12 Cintarea cintarilor Capitol 1 1 Cîntarea cîntărilor, făcută de Solomon. 2 Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate desmierdările tale sînt mai bune de cît vinul, 3 mirodeniile tale au un miros plăcut. Numele tău este ca o mireasmă vărsată. De aceea te iubesc pe tine fetele! 4 Trage-mă după tine! Și haidem să alergăm! Împăratul mă duce în odăile lui... Ne vom veseli și ne vom bucura de tine; vom lăuda desmierdările tale mai mult de cît vinul! Pe drept ești iubit. 5 Sînt neagră, dar sînt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, cum sînt corturile Chedarului, și cum sînt covoarele lui Solomon. 6 Nu vă uitați că sînt așa de negricioasă, căci m`a ars soarele. Fiii mamei mele s`au mîniat pe mine, și m`au pus păzitoare la vii. Dar via frumuseții mele n`am păzit -o. 7 Spune-mi tu, pe care te iubește inima mea, unde îți paști oile, unde te odihnești la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarășilor tăi? - 8 Dacă nu știi, o tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieși pe urmele oilor, și paște- ... Numeri Capitol 29 Numeri 28 Numeri Capitol 29 1 În luna a șaptea, în cea dintîi zi a lunii, să aveți o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nicio lucrare de slugă. Ziua aceasta să fie vestită între voi cu sunet de trîmbiță. 2 Să aduceți ca ardere de tot, de un miros plăcut Domnului, un vițel, un berbece, și șapte miei de un an fără cusur. 3 Să mai adăugați și darul lor de mîncare din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, trei zecimi pentru vițel, două zecimi pentru berbece, 4 și o zecime pentru fiecare din cei șapte miei. 5 Să aduceți și un țap ca jertfă de ispășire, ca să facă ispășire pentru voi. 6 Să aduceți aceste jertfe, afară de arderea de tot și darul ei de mîncare din fiecare lună, afară de arderea de tot necurmată, darul ei de mîncare, și jertfele de băutură, cari se adaugă la ele, după rînduielile așezate. Acestea sînt niște jertfe mistuite de foc, de un miros plăcut Domnului. 7 În ziua a zecea a acestei luni a șaptea, să aveți o adunare sfîntă, și să vă smeriți sufletele; atunci ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUNUL PLACRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru BUNUL PLAC. BUN , - Ă , buni , - e , ( I - VIII ) adj . , s . m . și f . , ( IX ) bunuri , s . n . , ( X ) adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în ... mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ; pe neașteptate . VII. Adj . ( Despre legături de rudenie ) De sânge , adevărat . Tată bun . VIII. S . m . și f . ( Înv . și pop . ) Bunic , bunică . IX. S . n . 1. Ceea ce este util sau necesar societății sau individului pentru a ... Mai ales la pl . ) Tot ce posedă cineva ; avut , proprietate , avere ; bogăție , avuție . 3. Element al patrimoniului unei persoane , care poate consta dintr - un lucru ( bun corporal ) sau dintr - un drept ( bun ... BUNĂTÁTE , bunătăți , ( 1 3 , II ) s . f . I. 1. Însușirea de a fi bun , înclinarea de a face bine ; p . ext . îndurare , milă , blândețe ; bunețe . 2. Bunăvoință , amabilitate . 3. Faptă bună , binefacere . 4. Gust bun , plăcut . II. ( Concr . ) 1. ( La pl . ) Mâncare sau băutură ( foarte ) bună . 2. ( Mai ales la pl . ) Lucru de calitate ( foarte ) bună . 3. ( La pl . ) Averi ... ... GUSTÓS , - OÁSĂ , gustoși , - oase , adj . ( Despre mâncăruri și băuturi ) Care are gust bun ... temperat . 6. ( Despre ființe ) Simpatic , plăcut la înfățișare sau în comportări . 7. ( Despre oameni ) Blând , omenos , înțelegător . B. S . n . 1. Ceea ce e plăcut , bun FINÉȚE , finețuri , ( 2 , rar ) s . f . 1. Însușire a ceea ce este fin ^1 , delicat , plăcut la aspect , foarte subțire sau de foarte bună calitate . 2. Fig . Subtilitate , FIN ^2 , - Ă , fini , - e , s . m . și f . Persoană considerată în raport cu nașii săi ( de botez sau de cununie ) . FIN ^1 , - Ă , fini , - e , adj . 1. Care este foarte mic ; ( mic și ) delicat , plăcut la aspect , gingaș . 2. De ( cea mai ) bună calitate ( în ce privește materialul și execuția ) . 3. Fig . ( Despre idei , gânduri ) Subtil , ingenios ; ( despre organe de simț sau simțuri ) care percepe cele mai mici nuanțe ; ager , ... SFĂTÓS , - OÁSĂ , sfătoși , - oase , adj . ( Adesea adverbial ) Căruia îi place să povestească ; care vorbește cu înțelepciune , care este bun VÉSEL , - Ă , veseli , - e , adj . 1. ( Despre ființe ) Cu voie bună , bine dispus ; voios . 2. Care produce veselie , înveselește ; desfătător , plăcut . 3. Care se face cu voioșie , cu ELEGÁNT , - Ă , eleganți , - te , adj . 1. ( Despre îmbrăcăminte ) Făcut cu gust , frumos ; ( despre oameni ) care se distinge prin armonia și bunul gust al îmbrăcămintei . 2. ( Adesea adverbial ) Care se deosebește prin armonia formei , prin îmbinarea plăcută a elementelor , printr - o sobrietate plină de ... de voioșie ; veselie . 2. ( Înv . ) Plăcere , bucurie ( pe care o simte cineva sau pe care o faci cuiva ) . 3. Calitatea cuiva de a plăcea OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ... |
||