Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul CERNEALA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CERNEALĂ

  Vezi și:OXALIC, SIMPATIC, CĂLIMARĂ, CERNEALĂ, CHINOROZ, EOZINĂ, GALIC, GUMĂ, NISIPARNIȚĂ, PANĂ, PENIȚĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CERNEALA: CERNEALĂ.

 

CERNEALA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CERNEÁLĂ^1 s.f. (Pop.) Faptul de a cerni; vopsire în negru. - Cerni + suf. -eală.

Sursa : DEX '98

 

CERNEÁLĂ^2, cerneluri, s.f. 1. Substanță lichidă sau vâscoasă, variat colorată, care conține uleiuri sicative, uleiuri polimerizate, albumine și coloranți și care serveşte la scris, la tipărit, la ștampilat, la gravat etc. 2. (Reg.) Culoare neagră cu care se vopsesc materiile textile și părul; negreală. - Din sl. ?r?nilo.

Sursa : DEX '98

 

CERNEÁLĂ s. v. doliu, înnegrire, negreală, negreață, negru.

Sursa : sinonime

 

CERNEÁLĂ s. (înv. și pop.) negreală, (reg.) tintă. (\~ de scris.)

Sursa : sinonime

 

cerneálă (faptul de a cerni) s. f., g.-d. art. cernélii, pl. cernéli

Sursa : ortografic

 

cerneálă (substanță) s. f., g.-d. art. cernélii; (sorturi) pl. cernéluri

Sursa : ortografic

 

CERN//EÁLĂ \~éli f. 1) Lichid de diferite culori, întrebuințat la scris sau la tipărit. \~ roșie. 2) înv. Vopsea neagră; negreală. Pată de \~. [G.-D. cernelii; Sil. -nea-] /țrunilo

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CERNEALA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 59 pentru CERNEALA.

Gelu Vlașin - Colenak

Gelu Vlaşin - Colenak Colenak de Gelu Vlașin tu nu ești ainștain tu nu ești porcec tu nu ești ieudul fără ieșire tu nu ai copitele despicate tu tu tuuuuuuu nuuuuuu tu nu știi să arunci pietre de moară tu nu știi să tu nu știi tu nu crezi că poate poate tu ești altfel nu mai bei gin nu mai tremuri tu tu nu tu nuuuu tu-mi îmbraci poemul îmi scuipi cerneala înmormântezi cerneala blestemi cerneala tu ești tu tu-mi ești tu —

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu

... lui E. Gîrleanu de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 13—14, 16 ian. 1911, p. 201—203. Brun, ca ieșit dintr-o sticlă de cerneală, adevăratul tip de oriental; ochi languroși și veșnic îndoliați de odaliscă. Cînd nu cuvîntă, știe să privească și să asculte. Înmagazinează bun și rău, minciună ... Ingenios peste măsură, econom la vorbe, el concentrează ca și cum ar fi la ultima lui filă de hîrtie, la cel din urmă pic de cerneală ce l-ar avea. Se joacă, zugrăvind miniaturi delicioase cari te încîntă și te fac să visezi, priveliști înarmate în cadre mici, avînd arar deasupra ...

 

Ion Luca Caragiale - Filozoful Blagomirea

... face cu-un nimica Blagomirea! Dac-ar ști ce o așteaptă, negreșit că omenirea Ar veni la Blagomirea implorându-i să consume, În hârtie și cerneală, cât de mult, oricâte sume. Numai să-i arate-ntregul adevăr adevărat, După care pân-acuma ea-n deșert a alergat. Făr-această ...

 

Dimitrie Anghel - Arca lui Noe

Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Arca lui Noe de Dimitrie Anghel Prefață la noul volum cu același titlu (n. a.) Publicată în Flacăra , I, 25, 7 apr. 1912, p. 193—199. Trăind în tulbure vremi și neștiind ce poate să aducă ziua de mîine, cum nu știa Noe înainte de a fi înștiințat printr-o misivă divină, am privit cu bunăvoință pe toți cei ce mă înconjoară, crezîndu-i pe toți de esență eternă, ca unii ce erau făptura lui Dumnezeu. Toți semenii mei, după scripturile învățate, înfățișau însăși făptura și prototipul supremului creator, reflexul magicei lui oglinzi, gemenii uniformi ai aceluiași tipar; creatorul însă, în naivitatea lui primitivă, nu putea ști, nici bănui de teoriile viitoare, de adaptările ce fiecare dintre jucăriile fantaziei lui uriașe, măturate cu un gest plictisit de pe masa lui de sculptor în infinit, trebuiau să le îndure într-un mod fatal. Cînd creezi și ai fantazie, cînd mîna ta ia la întîmplare aluatul inform pe care degetele îl modelează și asupra căruia puterea ta va sufla cu bunăvoință viața, nu e cu putință să nu te contrazici. Poate fi cineva sigur să creeze o operă perfectă, cînd multele forme ...

 

Ion Luca Caragiale - Antologie...

... a face pasul fatal, să avizați cu perspicacitate. (iscălit) Un bun tată de familie. * (De aceeași mână, pe același fel de hârtie și cu aceeași cerneală; cu aceeași dată pe stampila poștei.) Tânărule, ești în vârsta frumoasă a iluziunilor, când inima se deschide ca o floare cu toată sinceritatea ... munte... Să vă dea Dumnezeu și copii, că stare v-a dat destulă! (iscălit) Un chelner de la Kurhaus din Franțisbat. * (Mână, hârtie, cerneală, stampilă, aceleași.) Stimată doamnă, d-ta te canonești la cură de apă minerală, exilată în Franțișbat, iar boierul d-tale face cură de șampanie la ...

 

Ion Luca Caragiale - Partea poetului

... zice Petre — eu stiu ce i-ar trebui lui... — Ce? — Nu-i vreun lucru mare: o cutie cu penițe, un clondir cu cerneală și trei topuri mari de hârtie. — Dă-i-le, să ne scăpăm de el; că iar așa într-una, toată ziua-bună ziua, a ...

 

Ștefan Octavian Iosif - O viață

Ştefan Octavian Iosif - O viaţă O viață de Ștefan Octavian Iosif În amintirea lui Ștefan Petică și a altora Târziu se face ziuă, curând se face seară În odăița scundă din strada solitară. Hârțoage prin unghere și patul la perete, Iar lângă pat, pe masă, hârtii împrăștiete, Și-n negură eternă, o lampă mititică Abia îngân-o rază, de-ai crede că i-e frică... Ci totuși nopți de-a rândul, ea arde cu credință, Și zarea ei hrănește o dulce suferință În ceasurile triste de grea singurătate, Când numai vântul plânge pe uliți depărtate... Atunci ea luminează pe-un tânăr stând la masă Cum scrie și citește sau câteodată-și lasă Încet pe mână capul... Și cine știe unde, În care lumi și vremuri gândirea lui pătrunde, Când cată-n zarea lămpii ce-alăturea veghează Și-i încunună fruntea cu firava ei rază... Dar câteodată lampa, sătulă de veghere, Își pâlpâie-n feștilă lumina care piere Și umbre cresc și joacă pe ziduri și podele... Tresare visătorul atunci privind la ele, Oftând închide cartea sau lasă manuscrisul, Ca-n așternut să-și toarcă pe întuneric visul... A doua zi se scoală, se- ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Prolog (Iosif-Anghel)

... Anghel la „Sonete rusticaneâ€� Mi-a dat gânsacul cea mai fină pană Și-un strugure de boz mi-a dat cerneală Zicându-mi: „Scrie cea mai colosală Poemă scrisă-n Dacia Traiană. Să pui într-însa viața rusticană Cu disciplina ei patriarhală: La opt te ...

 

Alexandru Macedonski - Vaporul morții

Alexandru Macedonski - Vaporul morţii Vaporul morții de Alexandru Macedonski Între nori și între apă se ducea fără-ncetare Rătăcit din orice cale sub trăsnitul lui catart; Valuri-valuri dând năvală și smucindu-l tot mai tare Îl făceau să șovăiască peste pântecul cel spart. Vântu-n funii șuierându-și uriașa simfonie Alerga săpând prăpastii în adâncul guraliv, Răspândind în largul mării o-ndârjită ironie Printre urlete grozave de dușman nemilostiv. Noaptea neagră de pe valuri îl vedea ca o nălucă Punct mai negru pe cerneala orizontului rotund, Fără om ca să-i dea suflet, fără minte să-l conducă Peste unda lătrătoare de la creștet pân-la fund. Călătorii și matrozii putrezeau pe puntea rece, Frunți albastre, buze vineți, pumni închiși și ochi sticliți, Toți muriseră de-a rândul; cinci și șase, opt și zece, Și zăceau, mormane-nalte, galben-verde muceziți. Repezi fulgere prin noapte albăstreau de răutate, Spintecând în larg văzduhul sub tăiușul lor de foc, Și-n zigzaguri ce iau văzul prin colori amestecate Se stingeau șuierătoare într-al valurilor joc. Câte-un chip ieșea deodată pentr-o clipă în lumină Când de om trăit pe mare sub un vânt argăsitor, Când de tânăr ...

 

Alexei Mateevici - Vorbă lungă

... se posomorăște și, gândindu-se puțin, încet o șterge pe Evdochia din lista răposaților. Condeiul la litera ,,d" scârție și face o pată mare de cerneală. Dascălul se rușinează și-și scarpină ceafa. — Pe Evdochia, vrasăzică, s-o dau în lături de aici..., bombănește el rușinat, și s-o scriu ...

 

Anton Cehov - Vorbă lungă

... se posomorăște și, gândindu-se puțin, încet o șterge pe Evdochia din lista răposaților. Condeiul la litera ,,d" scârție și face o pată mare de cerneală. Dascălul se rușinează și-și scarpină ceafa. — Pe Evdochia, vrasăzică, s-o dau în lături de aici..., bombănește el rușinat, și s-o scriu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERNEALA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru CERNEALA.

OXALIC

... oxalic ( În sintagma ) = substanță solidă , albă , cristalizată , toxică , solubilă în apă , întrebuințată ca mordant în vopsitorie , la fabricarea cernelii , la scoaterea petelor de rugină , de cerneală

 

SIMPATIC

... SIMPÁTIC , - Ă , simpatici , - ce , adj . 1. Care inspiră simpatie ; plăcut , atrăgător . 2. ( Înv . ) Care dă dovadă de simpatie , plin de simpatie . 3. ( În sintagma ) Cerneală simpatică = cerneală incoloră , care devine vizibilă numai la căldură sau prin tratarea cu diferite soluții speciale ( și care se întrebuințează pentru a scrie texte secrete ...

 

CĂLIMARĂ

CĂLIMÁRĂ , călimări , s . f . Vas mic de sticlă , de metal , de material plastic etc . , în care se ține cerneala . [ Var . : ( înv . ) călămáră s .

 

CERNEALĂ

CERNEÁLĂ^2 , cerneluri , s . f . 1. Substanță lichidă sau vâscoasă , variat colorată , care conține uleiuri sicative , uleiuri polimerizate , albumine și coloranți și care servește la scris , la tipărit , la ștampilat , la gravat etc . 2. ( Reg . ) Culoare neagră cu care se vopsesc materiile textile și părul ; negreală . CERNEÁLĂ^1 s . f . ( Pop . ) Faptul de a cerni ; vopsire în negru . - Cerni + suf . -

 

CHINOROZ

CHINORÓZ s . n . Funingine foarte fină , folosită la fabricarea unor vopsele , a cernelii de tipar etc . [ Var . : chinorós s .

 

EOZINĂ

EOZÍNĂ , eozine , s . f . Colorant roșu strălucitor , folosit la fabricarea cernelii roșii , în bacteriologie ca substanță de contrast , la sensibilizarea plăcilor fotografice , în cosmetică , în industria alimentară etc . [ Pr . : e -

 

GALIC

GÁLIC^2 , - Ă , galici , - ce , adj . Care aparține galilor ^1 , privitor la gali ^1 . Războaiele galice . GÁLIC^1 adj . m . Acid galic ( în sintagma ) = acid organic aromatic , astringent , extras din gogoșile de ristic și din coaja de stejar , folosit la fabricarea cernelii negre , a coloranților și a unor

 

GUMĂ

... 2. ( Pop . ) Șiret elastic sau fâșie elastică fabricate din gumă ( 1 ) ; elastic . 3. Mic obiect de cauciuc folosit la ștergerea urmelor de creion sau de cerneală de pe hârtie ; radieră . 4. ( În sintagma ) Gumă de mestecat = pastă de mestecat , aromatizată , obținută din gumă ( 1 ) . - După fr . gomme , it . gomma . Cf . lat ...

 

NISIPARNIȚĂ

NISIPÁRNIȚĂ , nisiparnițe , s . f . 1. Vas mic umplut cu nisip fin care se presăra peste o hârtie proaspăt scrisă pentru a usca cerneala . 2. Aparat format din două recipiente de sticlă suprapuse care comunică între ele printr - un mic tub de sticlă și umplut cu o anumită cantitate de nisip , care servea , în trecut , pentru măsurarea timpului după durata de scurgere a nisipului dintr - un recipient într - altul : clepsidră . [ Var . : nisipérniță s . f . ] - Nisip + suf . -

 

PANĂ

... de pat ( cu pene ) , fulgi etc . ) . 3. Pană ^1 ( I 1 ) de gâscă , ascuțită și despicată la vârf , întrebuințată altădată ca instrument de scris cu cerneală ; p . gener . toc de scris , condei ; ceea ce servește la scris . 4. Dispozitiv făcut din cotor de pană ^1 ( I 1 ) , care servește să țină ...

 

PENIȚĂ

... metal , mică și concavă , terminată printr - un vârf despicat , care , montată sau atașată la un toc sau stilou , folosește pentru a scrie cu cerneală . 3. Numele a două specii de plante erbacee cu flori alburii , care cresc în ape adânci , stătătoare sau lin curgătoare ( Myriophyllum spicatum și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...