Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DERIVATĂ, DIFERENȚIAL, DIRECT, EXPANSIUNE, NANISM, POLIGLOBULIE, SCUMPETE, SPOR, ÎNĂBUȘI, ÎNTINDERE, ȚĂRĂNIME ... Mai multe din DEX...

CREȘTERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CRÉȘTERE, creșteri, s.f. Acțiunea de a crește. Dezvoltare, mărire treptată. 2. Sporire, mărire a numărului, volumului, intensității, duratei etc. unui lucru, unui fenomen etc. 3. Prăsire, înmulțire. * Creșterea animalelor = ramură a agriculturii care are ca obiect înmulțirea și creșterea animalelor și păsărilor, a viermilor de mătase, a peștilor și stupăritului. 4. Educare, educație. * Loc. adj. Fără creștere = prost crescut, needucat. * Expr. Bună creștere = educație aleasă. - V. crește.

Sursa : DEX '98

 

Creșteredescreștere, micșorare, scădere

Sursa : antonime

 

CRÉȘTERE s. v. dezvoltare, evoluție, înaintare, mers-înainte, progres, propășire.

Sursa : sinonime

 

CRÉȘTERE s. 1. dezvoltare, mărire. (Procesul de \~ al unei ființe.) 2. dezvoltare, vegetație. (Perioadă de \~ a plantelor.) 3. v. înălțare. 4. v. regenerare. 5. v. educare. 6. v. cultură. 7. v. înmulțire. 8. v. extindere. 9. mărire, sporire, (livr.) augmentare. (\~ fondului de rulment.) 10. mărire, ridicare, umflare. (\~ apelor în matca lor.) 11. v. dospire. 12. v. majorare. 13. mărire, ridicare, sporire. (\~ nivelului de trai.) 14. mărire, ridicare, suire, urcare. (\~ temperaturii cuiva.) 15. v. extindere. 16. v. intensificare.

Sursa : sinonime

 

créștere s. f., g.-d. art. créșterii; pl. créșteri

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CREȘTERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 68 pentru CREȘTERE.

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată Pomada fermecată de Ion Luca Caragiale Multe pomezi pentru creșterea părului pierdut s-au încercat în deosebite veacuri, totdeuna cu sinceritate și niciodată cu succes, amăgind astfel necontenit iluziile bietei noastre omeniri. Dar geniul cutezător al omului nu a desperat. Cu nestrămutată încredere într-un “viitor mai mare, mai bun, mai frumosâ€�, el a urmat fără preget să caute ce-i trebuia — pomada fermecată — și iată că, în fine, providența i-a încununat cu prisos strădania seculară, dându-i acum de curând ceva mai mult decât el ar fi îndrăznit să-și închipuie a spera. Acesta este de aminteri un obicei cunoscut al providenții: după ce vreme îndelungată îți pune la încercare răbdarea, tocmai când, zdrobit, începi a crede că ți-ai sleit toată energia în zadar, îți scoate generoasă înainte o strălucită răsplată. În antichitate, Arhimede, făcând regulat băi reci, află legea greutății specifice; în evul mediu, alchimiștii, căutând piatra filozofală, descopăr chimia, fără de care n-am fi avut mai apoi chibriturile, hârtia de muște și Salvadenbul român; mai târziu, în secolul XV, genovezul Columb, căutând Indiile, dă peste ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați

Ştefan Octavian Iosif - Icoane din Carpaţi Icoane din Carpați de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Un șuier lung — gem osii ferecate — Un strigăt viu — nebun de libertate ! Pe roți uruitoare Vagoanele urnite Alunecă ușoare Mai iute, mai grăbite, — Dar inima-mi nebună Mai iute-ar vrea să meargă Și bate-n piept, să-l spargă, Să zboare-n lumea largă De-atîta voie bună! Griji amărîte, zbuciumări deșarte, Vă las de-acum ! Vă las cu bine ! La o parte ! Voi n-aveți ce-mi căta la drum ! Pieriți, întunecate duhuri ! Sunt liber ca ciocîrlia-n văzduhuri ! Îmi flutură părul în vînt, Și cînt, — Mă cheamă-n zare munții, munții mei ! Ce dor, ce dor adînc mi-era de ei! Ce dor i-a fost poetului De freamătul brădetului, De murmurul izvorului, De fluierul păstorului, De glasul păsărelelor Și de vecinul stelelor — De vîrful Caraimanului, Ce dor, ce dor i-a fost sărmanului !... II Stă Caraimanul 'nnegurat, Moșneag în veci cu fruntea ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

... și uneori chiar în artificiala bolnăvire a acestora. Sunt de exemplu animale care dintr-o boală oarecare, proprie speței lor, ajung la o creștere disproporționată a unor organe; aceste organe astfel dezvoltate anormal prin boală, și căpătând un gust particular, devin un obiect foarte căutat de lăcomia ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII Către cneazul Nikita Iurievici Trubețkoi Când văd pre unul care ceaslovul nu mai lasă, Biserica păzește, se-nchină, ține postul, Nu doarme cu nevasta, și duce lumânări, Dar ia chiar și cămașa de pe un biet sărac, De-i zic: ascultă frate, te rătăcești cu mintea, Mergând pe astă cale în rai nu poți să intri; Iar dacă ai dorință ca să te mântuiești, Dă înapoi aceea ce ai luat nedrept. Atunce l-a mea râvnă el mânios răspunde: Nu-i treaba ta, băiete, să dai bătrâne sfaturi! Și bine zice omul; eu încă n-am ajuns A iernii înturnare să văd de treizeci ori, Și nici un păr din capu-mi nu și-a schimbat colorul, Cum dar în așa vârstă să-ndrept eu barbe albe Și căzături cinstite ce poartă ochelari? Pre cei ce n-au în gură mai mult decât trei dinți, Țiu minte ciuma Moscvei, și spun ca de deunăzi, Campania și lupta la Cighirin [1] urmată? Aș răguși zadarnic vrând să le dovedesc Că mintea-n om nu crește cu lunile și ani, Cu toate că cercarea pre minte sprijinește, Și ce ...

 

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor Calvarul florilor de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială , I, 5—6, iunie-iulie 1910, p. 334—336. Cine a trăit mult timp în preajma grădinilor și s-a deprins să urmărească jocul umbrelor în creșterea și scăderea luminei, ori s-a lăsat îmbătat de miresmele ce le poartă și le împrăștie vîntul, și apoi e silit să trăiască într-o casă ale cărei ferești dau pe un orizont de hornuri și de coperișuri, acela păstrează în suflet melancolia înduioșată, ce trebuia s-o resimtă întîiul om după raiul pierdut. Eu am trăit mult în preajma lor, și întîiele mele visuri le-am scuturat din caliciul florilor. Ele, din vremile cele mai vechi, au spus în graiul lor mut ceea ce nu poate spune gura, au fost semnul de pietate al celor morți, cununa celui victorios, ghirlanda zilei de sărbătoare, prinosul de dragoste iubitei. În orașele mari, unde scuarele și grădinile sunt mai dese, nu ca la noi, poți urmări mersul anotimpurilor, și în parterele împrejmuite de verdeață florile se perindă ca niște călători ce vin și pleacă, de la umila viorică, pîn' la capricioasa crizantemă. Crizantemele mai cu ...

 

Gheorghe Asachi - Restaurarea școalelor naționale în Moldova

... pământ, Rourată de mii lacrimi, între suspinări crescută, Va da numai poame-amare, umbră și uitat mormânt, Când o mână priitoare a ei creștere n-agiută. Vre un bine-a face-n patrie este omul mult datori, Așa faptă pe el nalță cătră vrednica sa treaptă, Și ...

 

Ienăchiță Văcărescu - Testament literar

Ienăchiţă Văcărescu - Testament literar Testament literar de Ienăchiță Văcărescu Urmașilor mei Văcărești ! Las vouă moștenire: Creșterea limbei românești Și-a Patriei

 

Ienăchiță Văcărescu - Urmașilor mei Văcărești

Ienăchiţă Văcărescu - Urmaşilor mei Văcăreşti Urmașilor mei Văcărești de Ienăchiță Văcărescu Urmașilor mei Văcărești! Las vouă moștenire: Creșterea limbei românești Și-a patriei

 

Ion Heliade Rădulescu - Ingratul

Ion Heliade Rădulescu - Ingratul Ingratul de Ion Heliade Rădulescu Născut de a fi slugă, crescut în desfrânare, Copil fără rușine, din rămășiți hrănit, Slugarnic la mari case, deprins la îmbuibare Și rob de bunăvoie, de inimă lipsit, Ingrate, îmi calci pragul în mână c-o hârtie, Îmi spui că ți-e urâtă viața de slugar, Te rogi să-ți dau scăpare la simpla ta junie, Să-ți sprijin a ta râvnă ș-al versurilor dar. Din toată neaverea-mi, sperjur, ți-aduci aminte Că drumul învățării cu râvnă ți-am lesnit; La orice trebuință m-aveai ca p-un părinte Și hrană, -mbrăcăminte, nimic nu ți-a lipsit. Și vorbe rătăcite ți le puneam pe cale, Și rima-ți zbârnâindă mereu ți-o acordam, Și versuri șotâncate, ce n-au nici deal, nici vale, Pe legiuit semicol sudând le cumpăneam. Păgâne, stanțe groase, puțind de ateie, Le biciuiam cu totul din veacul lui Hristos, Și gânduri de pierzare, dovezi de nebunie Ți le-ntorceam în cuget creștin și omenos. Jelind creștine rude, în astfel de urlare Zbierai la Pluton, Cerber, chemai pe Apollon Și, vrând să-ți schimbi și limba la scurta-ți ...

 

Ion Luca Caragiale - Bacalaureat

... nota 3, și lui îi trebuie 6... Și la ce? tocmai la Morală... Acu, dumneata îl cunoști pe Ovidiu de când era mic... Știi ce creștere i-am dat!... — Ei! bravo! — Auzi, tocmai la Morală... Suie-te, te rog. Și, zicând acestea, cucoana îmi face loc lângă dumneaei în ...

 

Ion Luca Caragiale - Dascăl prost

... m-a consultat în ce liceu să-și dea copilul la București, i-am spus numaidecât: — Dacă vrei să învețe o bună creștere și carte ca lumea, dă-l la liceul unde este profesor amicul meu d. Pricupescu... acolo poți fi sigur și-n privința educațiunii și-n ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru CREȘTERE

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CREȘTERE.

Efeseni Capitol 4

Efeseni Capitol 4 Efeseni 3 Efeseni Capitol 4 1 Vă sfătuiesc dar eu, cel întemnițat pentru Domnul, să vă purtați într`un chip vrednic de chemarea, pe care ați primit -o, 2 cu toată smerenia și blîndeța, cu îndelungă răbdare; îngăduiți-vă unii pe alții în dragoste, 3 și căutați să păstrați unirea Duhului, prin legătura păcii. 4 Este un singur trup, un singur Duh, după cum și voi ați fost chemați la o singură nădejde a chemării voastre. 5 Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez. 6 Este un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, care este mai pe sus de toți, care lucrează prin toți și care este în toți. 7 Dar fiecăruia din noi harul i -a fost dat după măsura darului lui Hristos. 8 De aceea este zis: ,,S`a suit sus, a luat robia roabă, și a dat daruri oamenilor.`` 9 Și acest: ,,S`a suit``, ce însemnează decît că înainte Se pogorîse în părțile mai de jos ale pămîntului? 10 Cel ce S`a pogorît, este acelaș cu cel ce s`a suit mai ...

 

Coloseni Capitol 2

Coloseni Capitol 2 Coloseni 1 Coloseni Capitol 2 1 Vreau, în adevăr, să știți cît de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodicea și pentru toți ceice nu mi-au văzut fața în trup; 2 pentruca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniți în dragoste, și să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, 3 în care sînt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei. 4 Spun lucrul acesta, pentruca nimeni să nu vă înșele prin vorbiri amăgitoare. 5 Căci măcarcă sînt departe cu trupul, totuș cu duhul sînt cu voi, și privesc cu bucurie la buna rînduială care domnește între voi și la tăria credinței voastre în Hristos. 6 Astfel dar, după cum ați primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblați în El, 7 fiind înrădăcinați și zidiți în El, întăriți prin credință, după învățăturile cari v`au fost date, și sporind în ea cu mulțămiri către Dumnezeu. 8 Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia și cu o amăgire deșartă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos. 9 Căci în El locuiește trupește toată plinătatea ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREȘTERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 172 pentru CREȘTERE.

DERIVATĂ

DERIVÁTĂ , derivate , s . f . ( Mat . ) Limita raportului dintre creșterea funcției și creșterea variabilei , când creșterea variabilei tinde către

 

DIFERENȚIAL

DIFERENȚIÁL , - Ă , diferențiali , - e , adj . , subst . I. Adj . Care face să se deosebească ; care diferențiază . II. 1. S . n . Complex de roți dințate care , angrenându - se , permit ca două roți care au o axă comună și care nu sunt solidarizate să se învârtească cu viteze diferite . 2. S . f . ( Mat . ) Produsul dintre derivata unei funcții și creșterea variabilei ei independente ; suma produselor dintre derivatele parțiale ale unei funcții și creșterile variabilelor ei independente . [ Pr . : - ți -

 

DIRECT

DIRÉCT , - Ă , direcți , - te , adj . , s . f . , adv . 1. Adj . Care duce la țintă , de - a dreptul , fără ocol ; drept . 2. S . f . Lovitură dată de un boxer cu mâna întinsă drept înainte . 3. Adv . De - a dreptul , fără ocol . 4. Adj . Care se face , are loc fără intermediar sau fără ascunzișuri , fățiș ; nemijlocit . 5. Adv . Fără intermediar , în mod nemijlocit ; fără ascunzișuri , fățiș . 6. Adv . ( În sintagma ) Mărimi direct proporționale = mărimi al căror raport este de asemenea natură încât creșterea sau scăderea uneia de un număr de ori provoacă creșterea sau scăderea celeilalte de același număr de

 

EXPANSIUNE

... EXPANSIÚNE , expansiuni , s . f . 1. Creștere a volumului unui sistem fizico - chimic ; creștere a volumului unui gaz ; extindere pe un spațiu a unui gaz ; detentă ( 1 ) . 2. Extindere a influenței și dominației ...

 

NANISM

... NANÍSM s . n . 1. Anomalie caracterizată prin creștere insuficientă în înălțime raportată la media vârstei și a speciei sau a rasei respective . 2. Încetinire sau oprire a creșterii ...

 

POLIGLOBULIE

POLIGLOBULÍE , poliglobulii , s . f . Boală caracterizată prin creșterea anormală a numărului de globule roșii din sânge și manifestată prin roșeață pielii , prin creșterea tensiunii arteriale și prin mărirea splinei ;

 

SCUMPETE

... SCUMPÉTE , scumpeturi , ( 2 ) s . f . 1. Creștere mare a prețurilor ; situație care caracterizează această creștere ; perioadă de timp în care prețurile sunt ( foarte ) ridicate ; scumpătate ( 1 ) , scumpenie . 2. ( Mai ales la pl . ) Lucru prețios , valoros . 3. ( Înv . și pop . ) Zgârcenie ...

 

SPOR

... n . 1. Faptul de a progresa ușor , de a avea randament în muncă ; progres . 2. Abundență , belșug , prosperitate ; folos , câștig . 3. Creștere , mărire , majorare ; adaos , supliment ; ( concr . ) ceea ce reprezintă o creștere , o mărire , un adaos . SPOR ^1 , spori , s . m . Organ microscopic al organismelor vegetale , care servește la înmulțire , la răspândire și , adesea , pentru supraviețuirea în ...

 

ÎNĂBUȘI

ÎNĂBUȘÍ , în ? buș , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A nu mai putea sau a face pe cineva să nu mai poată respira ; a ( se ) sufoca . 2. Tranz . ( Despre buruieni ) A împiedica creșterea și dezvoltarea plantelor ; a năpădi . 3. Tranz . Fig . A potoli , prin violență , manifestări , acțiuni sau mișcări sociale ; a reprima . 4. Tranz . ( în expr . ) A înăbuși focul = a stinge focul sau a - l face să ardă mocnit . - În +

 

ÎNTINDERE

... ÎNTÍNDERE , întinderi , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a ( se ) întinde ; extensiune în spațiu ; dezvoltare , creștere

 

ȚĂRĂNIME

ȚĂRĂNÍME s . f . Populația mediului sătesc ocupată nemijlocit cu cultivarea pământului și creșterea animalelor ; totalitatea țăranilor , mulțime de țărani . - Țăran + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...