Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNVĂȚĂMÂNT, AUTOCRITIC, CREȘTERE, CULTIVARE, GUVERNANT, LUMINARE, OLIGOFRENOPEDAGOGIE, ORTOPTIC, PIONIER, PRECEPTOR ... Mai multe din DEX...

EDUCARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

EDUCÁRE s.f. Acțiunea de a educa și rezultatul ei; cultivare, instruire. - V. educa.

Sursa : DEX '98

 

EDUCÁRE s. creștere, cultivare, educație, formare, (înv.) pedeapsă. (\~ tinerei generații.)

Sursa : sinonime

 

educáre s. f., g.-d. art. educării

Sursa : ortografic

 

EDUCÁRE s.f. Acțiunea de a educa și rezultatul ei. [< educa].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru EDUCARE

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru EDUCARE.

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII Către cneazul Nikita Iurievici Trubețkoi Când văd pre unul care ceaslovul nu mai lasă, Biserica păzește, se-nchină, ține postul, Nu doarme cu nevasta, și duce lumânări, Dar ia chiar și cămașa de pe un biet sărac, De-i zic: ascultă frate, te rătăcești cu mintea, Mergând pe astă cale în rai nu poți să intri; Iar dacă ai dorință ca să te mântuiești, Dă înapoi aceea ce ai luat nedrept. Atunce l-a mea râvnă el mânios răspunde: Nu-i treaba ta, băiete, să dai bătrâne sfaturi! Și bine zice omul; eu încă n-am ajuns A iernii înturnare să văd de treizeci ori, Și nici un păr din capu-mi nu și-a schimbat colorul, Cum dar în așa vârstă să-ndrept eu barbe albe Și căzături cinstite ce poartă ochelari? Pre cei ce n-au în gură mai mult decât trei dinți, Țiu minte ciuma Moscvei, și spun ca de deunăzi, Campania și lupta la Cighirin [1] urmată? Aș răguși zadarnic vrând să le dovedesc Că mintea-n om nu crește cu lunile și ani, Cu toate că cercarea pre minte sprijinește, Și ce ...

 

Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale

Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale Comediile d-lui I.L. Caragiale de Titu Maiorescu 1885 O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D-ale carnavalului - cine din cei ce se duc la teatrul român nu a văzut una sau alta din aceste comedii? Mulți cunosc pe cea dintăi, mai toți pe cea de-a treia și câțiva pe celelalte. De meritat toate merită să fie cunoscute și, după părerea noastră, lăudate - toate fără excepție. Publicul primelor reprezentări a judecat altfel. Scrisoarea pierdută a avut un succes mare; și Noaptea furtunoasă a avut succes; dar Conul Leonida, jucat pe o scenă de a doua mână, nu a plăcut; și D-ale carnavalului a fost fluierată. Foarte bine! Este însă vremea să ne explicăm o dată asupra acestor lucruri, dacă se poate; și cine știe de nu se va putea? În materie de gust literar - ce e drept - discuția e totdeauna grea, și e grea mai ales acolo unde lipsește încă tradiția literară și prin urmare comunitatea de idei în privința operelor ce le numim frumoase. Dar greutata este uneori un îndemn ...

 

Alecu Russo - Cugetări (Russo)

Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV 1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu. Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi. Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de atuncea, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EDUCARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru EDUCARE.

ÎNVĂȚĂMÂNT

... care se deduce un mod de a acționa , de a gândi etc . ; învățătură . 2. Domeniul și activitatea de instruire și de educare

 

AUTOCRITIC

... Analiză critică a activității și comportării proprii , care constituie o metodă de bază în acțiunea de îmbunătățire a muncii și de educare comunistă a oamenilor muncii . 2. Adj . Făcut pe bază de autocritică , pătruns de spiritul autocriticii ; de autocritică . [ Pr . : a - u - ] - Auto ...

 

CREȘTERE

... a crește . Dezvoltare , mărire treptată . 2. Sporire , mărire a numărului , volumului , intensității , duratei etc . unui lucru , unui fenomen etc . 3. Prăsire , înmulțire . 4. Educare

 

CULTIVARE

... CULTIVÁRE , cultivări , s . f . Acțiunea de a ( se ) cultiva ; lucrarea pământului ; educare

 

GUVERNANT

GUVERNÁNT , - Ă , guvernanți , - te , adj . , s . f . 1. Adj . ( Adesea substantivat , m . pl . ) Care guvernează . 2. S . f . Femeie angajată pentru creșterea și educarea în familie a copiilor ( mai ales pentru învățarea unei limbi

 

LUMINARE

... LUMINÁRE , luminări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) lumina . 2. Fig . Instruire ; educare

 

OLIGOFRENOPEDAGOGIE

OLIGOFRENOPEDAGOGÍE s . f . Ramură a pedagogiei speciale care se ocupă de instruirea , educarea și recuperarea socială a copiilor cu deficiență

 

ORTOPTIC

ORTÓPTIC , - Ă , ortoptici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a oftalmologiei care asigură tratamentul ambliopiei , educarea vederii stereoscopice și tratamentul dezechilibrului muscular în strabism . 2. Adj . De ortoptică (

 

PIONIER

PIONIÉR , - Ă , pionieri , - e , subst . 1. S . m . și f . ( Ieșit din uz ) Membru al organizației de masă a elevilor de 7 - 14 ani , care , avea ca scop educarea comunistă a elevilor . 2. S . m . și f . Persoană care face parte dintr - un grup ( de coloniști sau de emigranți ) care pune bazele unei vieți civilizate într - un ținut nelocuit . 3. S . m . Militar care face parte dintr - o unitate de geniu pregătită special pentru a executa construcțiile necesare operațiilor militare , barajele de mine etc . [ Pr . : pi - o - ni - er . - Var . : ( pop . ) pionér , - ă

 

PRECEPTOR

PRECEPTÓR , preceptori , s . m . Persoană însărcinată cu educarea și instruirea particulară a unui copil ( dintr - o familie bogată ) . - V. meditator , pedagog , educator . [ Acc . și :

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...