|
|
||
|
Vezi și:DIRECT,
PIEPTIȘ,
A,
LIBERTATE,
VIAGER,
DECI,
DECĂDEA,
PRIPAS,
REAL,
ȚINE,
ROȘĂȚEA
... Mai multe din DEX...
DE DREAPTA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE DREAPTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 968 pentru DE DREAPTA. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi ... pentru totdeauna ne vor face pe noi fericiți în toate privințele. Să ne sculăm dar din somnul nostru, cum s-au sculat acum mai mult de un veac frații noștri de peste Prut. Să ne pornim munca în pace și liniște pe calea binelui. Și să știm că deșteptarea noastră stă numai într-o muncă culturală ... asta-i scăparea noastră de întuneric. De pildă, începutul binevoinței pentru limba moldovenească are mare însemnătate pentru alegeri la noi în Basarabia, care ne așteaptă de curând. La alegerile trecute starea noastră în această chestie (întrebare) a fost mult mai neprielnică. Limba moldovenească pe atunci nu se bucura deloc ... noi vom putea să ajungem la izbândă mai curând (degrabă), decât fără dânsul. Prin el noi suntem în stare să alegem cât mai mulți moldoveni de-ai noștri, și anume pe aceia, pe care îi vrem noi și pe care îi credem destoinici de a fi împuterniciții neamului nostru. Și spre asta trebuie puse toate străduințele noastre, ceea ce o va face, pe cât va fi cu ... fața alegerilor viitoare, apoi cu atât mai mult trebuie să lucrăm noi la înălțarea ei, la răspândirea culturii (învățăturii, luminării) noastre și să ne folosim ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... aceia care au iubit cu ,,amor" o viață-ntreagă. Există o femeie care a iubit așa o viață-ntreagă: e... într-o nuvelă de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le ... estetic și moral. Sublimitățile astea clorotice n-ar putea explica tirania și demența lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenței, voința de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ce, deși pare același lucru, e cu totul altceva). 16. În strigătul de iubire, bărbatul cere femeii ajutor împotriva morții. De Mihai Eminescu - De ce mă-ndrept ș-acum... ... Mihai Eminescu - De ce mă-ndrept ş-acum... De ce mă-ndrept ș-acum... de Mihai Eminescu De ce mă-ndrept ș-acum la tine iarăși? Căci făr- de tine n-am de spus nimică... Și azi nu-mi pasă lumea ce-o să zică De-acest poem, în contră-mi, spre ocară-și. De grija ei un fir de păr nu-mi pică... Să ieie dar copiii mei în gheară-și; Părerea ta, iubit și blond tovarăș, De ea mă bucur și de ea mi-e frică. Amor și moarte sunt în dușmănie: Amic acestei des am căutat-o, Ci-n drumul ei m-am dat, copilo, ție ... Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F ... și sunt deci creștinești. Despre cuvântul Crăciun unii au spus că el este cuvânt păgânesc, alții, că-i creștinesc. Cei ce au zis că vine de la păgâni spun că-i împrumutat de moldovenii noștri de la slavoni, pe când au fost slavonii încă pâgini, și că vine de la numirea dumnezeului slavon Caranun, ce era un dumnezeu rău și, după credirile slavonilor, trimitea oamenilor fel de fel de nenorociri. Alții zic că Crăciun vine din cuvântul slavon kriciati „a țipa“, căci adică porcii tăiați de Crăciun amarnic mai țipă; în vechime acești porci se tăiau de jertfă dumnezeilor păgânești. Cei ce zic că cuvântul Crăciun este rostire creștinească arată că el seamănă cu cuvântul creștin și că este legat de marea sărbătoare creștinească, dar mai departe nu dovedesc nimic. Cum să fie dar? Cine are mai multă dreptate? Firește că cei ce spun că numele ... Așadar, numirea Nașterii lui Hristos în limba noastră, ca și numirile celorlalte sărbători trebuie să fie mai întâi creștinească și apoi latinească. Vasăzică, nu-i drept că-i luată de ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... cu vrednicie, Și cu vreme au ușurat țara de datorie. Că sfiatnic bun lui îi era, și bun învățătoriu, Cât îl făcuse de-i zicea "drept judecătoriu". Și după ce domniia bine de tot să întemeia(se), El încă s-au tras înnapoi, la țară să dusese. La satele-ș să preunbla, cu lunile el șădea. Așa pustiul ... mai vedea, ... dând ocol, În trap grăbit, în pas domol, Și ochii pașei mari s-aprind; Cărunta-i barbă netezind Stă mut, de suflet gol. O mie de țechini primești? O, pașă, cât de darnic ești! Mai mult decât în visul meu! Să-ți răsplătească Dumnezeu, Așa cum îmi plătești! Arabul ia, cu ochii plini De zâmbet, mia de țechini De-acum, de-acum ei sunt scăpați, De-acum vor fi și ei bogați, N-or cere la străini! Nu vor trăi sub cort în fum, Nu-i vor cerși copiii-n drum ... aleargă dus d-un singur gând, Deodată însă, tremurând, Se-ntoarce, stă pe loc. Se uită lung la bani, și pal Se clatină, ca dus de-un val, Apoi la cal privește drept; Cu pașii rari, cu fruntea-n piept, S-apropie de cal. Cuprinde gâtul lui plângând Și-n aspra-i coamă îngropând Obrajii palizi: Pui de leu, Suspină trist. Odorul meu, Tu știi că eu te vând! Copiii mei nu s-or juca Mai mult cu frunze-n coama ta, Nu ... Știa pustiul de noi doi Și zarea se-ngrozea de noi Și tu ... Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun ... Iosif, mi-i greu De acest drum rău. Vină să ne odihnim. Și să ne umbrim. De un plop au dat Și acolo au stat, De s-au răcorit. Plopul că s-o clătinat, Umbra că s-au tras, Soarele i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l ... Crucea-i a bătrânilor, Busuiocu-a fetelor, Sănătatea a tuturor. III Sculați, stăpâni, nu dormiți, Că nu-i vremea de dormit, Ci-i vremea de-mpodobit. Scoală, stăpână, slujnicele, Să aștearnă mesele, Să umple păharele, Că vă vine Nașterea, O Naștere de Împărat Al lui Hristos Cel Luminat În giulgiuri înfășurat. Vine Domnul Dumnezeu Cu o ceată de îngeri, Făcând slujbe și cântări. Vine Domnul Dumnezeu Cu o ceata îngerească, Pe diavoli să-i biruiască. Vine Domnul Dumnezeu Cu Vanghelia deschisă, În mână ... aprinsă... Când Dumnezeu se năștea, Rouă peste câmpi cădea, Prin păduri lumini ardea, Din nuiele — luminele. Dumnezeu așa zicea: — Pomeniți Nașterea mea. Cât de rar, în zile mari! IV Ce seară-i astă-seară? Aceasta-i seara de Crăciun, Să te veselești, om bun, La cea masă ... Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi și o femeie ... Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi şi o femeie Un muieroi și o femeie de Ion Heliade Rădulescu Când e vorba să vorbiți De princip și de idee, Ascultați să auziți: Un muieroi ș-o femeie, Cum și când nu prea știm bine, Peste drum erau vecine; Ca albina laborioasă Femeia-și ... în bot Și pieziș își da la coate, Mâine ocăra pe toate. Înțepa ca o lanțetă, Era rea și veninoasă Ca o viespe costelivă, Vai de om!... ca o gazetă De limbută, guralivă. Ce cu gândul n-ai gândi ! Vorbea și de libertate; Ce prin cap nu ți-ar plesni! De dreapta nepărtinire, De buna vecinătate, De-nfrățire, de UNIRE! Și, ca culme peste toate, Mai avea ș-o gușă mare. Și la ceartă,-ncăierare, Hârâia și spumega, Limba singură-și mușca, Toată vorba ... soarea? Știi ce este libertaua? Știi ce este-egalitaua? Ai fost tu la bal maschĂ©? Amur și fidelitĂ© Ai simțit tu vreodată, Tistimel, paftală lată? De la foc, de la corlată, Din argeaua de neveste, Știi politica ce este? La princip ai fost constantă, Ca și mine de galantă... Vai Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2 ... iaste înfricoșat și groaznic, așa iaste de blând și de smerit. Că n-au vrut neamul omenesc cu groază și cu înfricoșare să-l întoarcă de la rătăcire, ci cu blândĂ©țe și cu faceri de bine. Pentu acĂ©ia zice că i-au fost lipsă tocma de acĂ©ste dobitoace, pre care fu dus, smerit și cu blândĂ©țe, în Ierusalim. Iar pentru că mai de-nainte arătase din destul mărirea îngrozirii și a dreptății, să cuveniia drept acĂ©ia a arăta celor muritori tocma și mulțimea blândĂ©țelor și a milostivirii, vrând ca să se împlinească și prorociia ... îmbrăcat cu blândĂ©țe și cu smerenie, ca nu doară viind cu altă slavă oarĂ©carea mai mare, să se spară oamenii și să fugă de dânsul, precum odinioară jidovii în muntele Sinaii, spăriindu-se, au fugit, neputând răbda groaza și mărirea lui. Că de ar avea cineva ochi ca aceia cu carii ca într-o oglindă, măcar cât de puțintel să poată vedea acea făr de săvârșit și nespusă mare adâncime a facerilor de bine a lui Dumnezeu, acela adevărat n-ar putea să se oprească ca să nu să aprinză de dragoste și de ... Dimitrie Anghel - Reveria unei statui ... Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Reveria unei statui de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "La mîndrele vremi de altădată", în Luceafărul [Sibiu], IX, 21, 1 nov. 1910, p. 517—518. Pe piedestalul lui de marmoră, din ziua solemnă cînd buciumul a sunat prelung și alba pînză ce-l acoperea a căzut ca luată de vînt, pe calul de bronz, cu piciorul ridicat, gata parcă să pășească de pe soclu, înțepenit puternic în scări, ținînd în dreapta buzduganul, cu cununa de bronz pe creștet, Ștefan-Vodă privește parcă înaintea lui peste veacuri. De-a dreapta și de-a stînga, tunurile mute străjuiesc, și vîntul toamnei tîrzii, trecînd cu suflarea lui rece, îi murmură parcă un cîntec trist, o întîmplare străveche ... de catifea roșie, cu albastre perdele de atlaz, și iată, ori i se pare lui, că lîngă cort s-a făcut un jilț de piatră străveche, lustruit de vremuri, în care a stat odată. Da, e jilțul lui, de-a cărui spetează s-a râzimat Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE DREAPTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 125 pentru DE DREAPTA. ... dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face urîciuni, 13 împrumută cu dobîndă și ia camăta, s`ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvîrșit toate aceste urîciuni, de aceea trebuie să moară. Sîngele lui să cadă asupra capului lui! 14 Dar dacă un om are un fiu, care vede toate păcatele tatălui său ... ar putea să trăiască el oare? Nu, ci toată neprihănirea lui va fi uitată, pentrucă s`a dat la nelegiuire și la păcat; de aceea va muri în ele. 25 Voi ziceți: ,,Calea Domnului nu este dreaptă!`` Ascultați dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu ... moare din pricina nelegiuirii pe care a săvîrșit -o. 27 Dar dacă cel rău se întoarce dela răutatea lui și face ce este drept și bine, își va păstra sufletul viu. 28 Pentrucă își deschide ochii și se abate dela toate fărădelegile pe cari le -a săvîrșit ... zice: ,,Calea Domnului nu este dreaptă.`` Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sînt drepte? 30 De ... ... din tinereță l-am crescut ca un tată, eu, care dela naștere am sprijinit pe văduvă; 19 dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare, 20 fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei; 21 dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simțeam sprijinit de judecători; 22 atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă brațul și să se sfărîme! 23 Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, și nu puteam lucra astfel din pricina măreției Lui. 24 Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu ... lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură: 28 și aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m`aș fi lepădat de Dumnezeul cel de sus! 29 Dacă m`am bucurat de nenorocirea vrăjmașului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea, 30 eu, care n`am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem ... fi deschis ușa să intre călătorul; 33 dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, și mi-am închis nelegiuirile în sîn, 34 pentrucă mă temeam ... 115 Depărtați-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu! 116 Sprijinește-mă, după făgăduința Ta, ca să trăiesc, și nu mă lăsa de rușine în nădejdea mea! 117 Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, și să mă veselesc neîncetat de orînduirile Tale! 118 Tu disprețuiești pe toți ceice se depărtează de orînduirile Tale, căci înșelătoria lor este zădarnică. 119 Ca spuma iei pe toți cei răi de pe pămînt: de aceea eu iubesc învățăturile Tale. 120 Mi se înfioară carnea de frica Ta, și mă tem de judecățile Tale. 121 Păzesc legea și dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei! 122 Ia supt ocrotirea Ta binele robului Tău, și nu mă ... Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învățăturile Tale. 126 Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta. 127 De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat: 128 De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, și urăsc orice cale a minciunii. 129 Învățăturile Tale sînt minunate: de ... prăpădul peste cei puternici, așa că nimicirea vine peste cetățui.`` 10 Ei urăsc pe cel ce -i mustră la poarta cetății, și le este scîrbă de cel ce vorbește din inimă. 11 Deaceea, pentrucă pe sărac îl călcați în picioare, și luați daruri de grîu dela el: măcar că ați zidit case de piatră cioplită, nu le veți locui; măcarcă ați sădit vii foarte bune, nu veți bea din vinul lor! 12 Căci Eu știu că nelegiuirile voastre ... sînt multe, și că păcatele voastre sînt fără număr: asupriți pe cel drept, luați mită, și călcați în picioare la poarta cetății dreptul săracilor. 13 De aceea, în vremuri ca acestea, înțeleptul trebuie să tacă; căci sînt vremuri rele. 14 Căutați binele și nu răul, ca să trăiți, și ca astfel ... și care, cînd ajunge acasă, își reazimă mîna pe zid, și -l mușcă un șarpe! 20 Nu va fi oare ziua Domnului întunerec, în loc de lumină? Nu va fi ea întunecoasă și fără strălucire? 21 Eu urăsc, disprețuiesc sărbătorile voastre, și nu pot să vă sufăr adunările de sărbătoare! 22 Cînd Îmi aduceți arderi de tot și daruri de mîncare, n`am nicio plăcere ... a descoperit Domnul oștirilor: ,,Hotărît, aceste case multe vor fi pustiite, aceste case mari și frumoase nu vor mai fi locuite. 10 Chiar zece pogoane de vie nu vor da decît un bat, și un omer de sămînță nu va da decît o efă. 11 Vai de cei ce disdedimineață aleargă după băuturi amețitoare, și șed pînă tîrziu noaptea și se înferbîntă de vin! 12 Arfa și alăuta, timpana, flautul și vinul le înveselesc ospețele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, și nu văd lucrul mînilor Lui ... 20 Vai de cei ce numesc răul bine, și binele rău, cari spun că întunerecul este lumină, și lumina întunerec, cari dau amărăciunea în loc de dulceață, și dulceața în loc de amărăciune! 21 Vai de cei ce se socot înțelepți, și se cred pricepuți! 22 Vai de cei tari cînd este vorba de băut vin, și viteji cînd este vorba de amestecat băuturi tari; 23 cari scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați! 24 De aceea, cum mistuie o limbă de ... ... nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. 14 Și Cuvîntul S`a făcut trup, și a locuit printre noi, plin de har, și de adevăr. Și noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. - 15 Ioan a mărturisit despre El, cînd ... Neteziți calea Domnului`, cum a zis proorocul Isaia.`` 24 Trimeșii erau din partea Fariseilor. 25 Ei i-au mai pus următoarea întrebare: ,,Atunci de ce botezi, dacă nu ești Hristosul, nici Ilie, nici proorocul?`` 26 Drept răspuns, Ioan le -a zis: ,,Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru stă Unul, pe care voi nu -L cunoașteți. 27 El ... văzut că merg după El, le -a zis: ,,Ce căutați?`` Ei I-au răspuns: ,,Rabi (care, tîlmăcit, însemnează: ,,Învățătorule), unde locuiești?`` 39 ,,Veniți de vedeți``, le -a zis El. S`au dus și au văzut unde locuia; și în ziua aceea au rămas la El. Era cam ... a văzut pe Natanael venind la El, și a zis despre el: ,,Iată cu adevărat un Israelit, în care nu este vicleșug.`` 48 ,,De ... ... Psalmii Capitol 121 Psalmii 120 Psalmii Capitol 121 1 (O cîntare a treptelor.) Îmi ridic ochii spre munți... De unde-mi va veni ajutorul? 2 Ajutorul îmi vine dela Domnul, care a făcut cerurile și pămîntul. 3 Da, El nu va îngădui ... nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzește pe Israel. 5 Domnul este Păzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mîna ta cea dreaptă. 6 De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. 7 Domnul te va păzi de orice rău, îți va păzi sufletul. 8 Domnul te va păzi la plecare și la venire, de ... veți primi ce va fi cu dreptul.` 8 Seara, stăpînul viei a zis ispravnicului său: ,Cheamă pe lucrători, și dă-le plata, începînd de la cei de pe urmă, pînă la cei dintîi. 9 Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, și au luat fiecare cîte un leu. 10 Cînd au venit ... mai mult; dar au primit și ei tot cîte un leu de fiecare. 11 Dupăce au primit banii, cîrteau împotriva gospodarului, 12 și ziceau: ,Aceștia de pe urmă n`au lucrat decît un ceas, și la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, cari am suferit greul și zăduful zilei.` 13 ... veți fi botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a ședea la dreapta și la stînga Mea, nu atîrnă de Mine s`o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru cari a fost pregătită de Tatăl Meu.`` 24 Cei zece, cînd au auzit, s`au mîniat pe cei doi frați. 25 Isus i -a chemat, și le -a ... a mers după Isus. 30 Și doi orbi ședeau lîngă drum. Ei au auzit că trece Isus, și au început să strige: ,,Ai milă ... este călcată în picioare, în picioarele săracilor, supt pașii celor obijduiți. 7 Calea dreptului este neprihănirea; Tu, care ești fără prihană, netezești cărarea dreptului. 8 De aceea Te așteptăm, Doamne, și pe calea judecăților Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău și după pomenirea Ta. 9 Sufletul meu Te dorește noaptea ... Tăi. 12 Dar nouă, Doamne, Tu ne dai pace, căci tot ce facem noi, Tu împlinești pentru noi. 13 Doamne, Dumnezeul nostru, alți stăpîni afară de Tine au stăpînit peste noi, dar acum numai pe Tine, și numai Numele Tău îl chemăm. 14 Ceice sînt morți acum nu vor mai trăi ... ai pedepsit. 17 Cum se svîrcolește o femeie însărcinată, gata să nască, și cum strigă ea în mijlocul durerilor ei, așa am fost noi, departe de Fața Ta, Doamne! 18 Am zămislit, am simțit dureri, și, cînd să naștem, am născut vînt: țara nu este mîntuită, și locuitorii ei nu sînt ... morții Tăi! Să se scoale trupurile mele moarte! -Treziți-vă și săriți de bucurie, ceice locuiți în țărînă! Căci roua Ta este o rouă dătătoare de ... ... netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pămînt. 6 Ceeace va ieși dela sine din pămînt în timpul Sabatului lui, să vă slujească de hrană, ție, robului și roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua și străinului care locuiește cu tine, 7 vitelor tale și fiarelor din țara ta; tot venitul pămîntului să slujească de hrană. 8 Să numeri șapte săptămîni de ani, de șapte ori șapte ani, și zilele acestor șapte săptămîni de ani vor face patruzeci și nouă de ani. 9 În a zecea zi a lunii a șaptea, să pui să sune cu trîmbița răsunătoare; în ziua ... se întoarcă la moșia lui. 28 Dacă n`are cu ce să -i dea înapoi, lucrul vîndut să rămînă în mînile cumpărătorului pînă la anul de veselie; la anul de veselie, el să se întoarcă la moșia lui, și cumpărătorul să iasă din ea. 29 Dacă un om vinde o casă de locuit într`o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare pînă la împlinirea unui an dela vînzare; dreptul lui de ... ... Psalmii Capitol 80 Psalmii 79 Psalmii Capitol 80 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat ca și ,,Crinii mărturiei``. Un psalm al lui Asaf.) Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povățuiești pe Iosif ca pe o turmă! Arată ... Ta, și vom fi scăpați! 4 Doamne, Dumnezeul oștirilor, pînă cînd Te vei mînia, cu toată rugăciunea poporului Tău? 5 Îi hrănești cu o pîne de lacrămi, și -i adăpi cu lacrămi din plin. 6 Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noștri, și vrăjmașii noștri rîd de noi între ei. 7 Ridică-ne, Dumnezeul oștirilor! Fă să strălucească Fața Ta, și vom fi scăpați! 8 Tu ai adus o vie din Egipt ... sădit -o. 9 Ai făcut loc înaintea ei: și ea a dat rădăcini și a umplut țara. 10 Munții erau acoperiți de umbra ei, și ramurile ei erau ca niște cedri ai lui Dumnezeu. 11 Își întindea mlădițele pînă la mare, și lăstarii pînă la Rîu. 12 ... Cercetează via aceasta! 15 Ocrotește ce a sădit dreapta Ta, și pe fiul, pe care Ți l-ai ales!... 16 Ea este arsă de foc, este tăiată! ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE DREAPTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru DE DREAPTA. ... DIRÉCT , - Ă , direcți , - te , adj . , s . f . , adv . 1. Adj . Care duce la țintă , de - a dreptul , fără ocol ; drept . 2. S . f . Lovitură dată de un boxer cu mâna întinsă drept înainte . 3. Adv . De - a dreptul , fără ocol . 4. Adj . Care se face , are loc fără intermediar sau fără ascunzișuri , fățiș ; nemijlocit . 5. Adv . Fără intermediar , în ... mod nemijlocit ; fără ascunzișuri , fățiș . 6. Adv . ( În sintagma ) Mărimi direct proporționale = mărimi al căror raport este de asemenea natură încât creșterea sau scăderea uneia de un număr de ori provoacă creșterea sau scăderea celeilalte de același număr de ... PIEPTÍȘ adv . 1. De - a dreptul ( în sus ) , drept în sus sau înainte ; direct . 2. Față în față ( aproape ciocnindu - se ) ; corp la corp , direct . 3. Fig . Cu curaj , fără teamă , pe față . - Piept ... ... A ^5 - Element de compunere care indică absența , excluderea etc . Amoral , anhidru . [ Var . : an - ] A ^4 prep . ( Formează numerale distributive ) . De câte . . . 3 saci a 80 de kg . A ^3 prep . 1. ( Precedă infinitivul scurt ca formă - tip a verbului ) A lucra . 2. ( Exprimă un raport ... a pământ . 3. ( Intră în compunerea unor adverbe , locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot ) De - a dreapta , atoatevăzător , atotputernic . A ^2 interj . Exclamație care exprimă : surprindere , admirație , entuziasm ; plăcere , satisfacție ; necaz , supărare ; regret ; indignare , reamintirea bruscă ... ... LIBERTÁTE , libertăți , ( 4 ) s . f . 1. Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință ; posibilitatea de acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii ( și stăpânirii ) legilor de dezvoltare a naturii și a societății . 2. Starea unei persoane libere , care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și civile în stat . 3. Independență , neatârnare ( a unui stat față de o putere străină ) . 4. ( De ... VIAGÉR , - Ă , viageri , - e , adj . ( Despre drepturi , rente , pensii ) De ... DECI ^1 - Element de compunere savantă care intră în denumirea submultiplilor unităților de măsură pentru a exprima a zecea parte din întreg . DECI ^2 conj . Prin urmare , în consecință , drept care , așa fiind . - De ... rea , a fi în declin ; a regresa . 2. ( În expr . ) A decădea din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități . - De ... PRIPÁS , pripasuri , s . n . 1. ( Înv . și pop . ) Pui de animal domestic . 2. ( Pop . ; în loc . adj . ) De pripas = a ) ( despre animale domestice ) care rătăcește de colo până colo , fără stăpân ; p . ext . luat drept zălog , drept garanție ( până la recuperarea pagubei produse în semănături străine ) ; b ) ( despre copii ) părăsit , abandonat ; p . ext . nelegitim ; c ) ( despre oameni ) venit din altă parte ; străin ... ... REÁL^2 , - Ă , reali , - e , adj . 1. Care are o existență obiectivă , independentă de conștiință sau de voință , care există în realitate ; obiectiv , adevărat . 2. De netăgăduit ; efectiv , indiscutabil , veritabil . 3. ( În sintagmele ) ( Ec . pol . ) Valoare reală = valoarea intrinsecă în aur a unei monede . ( Jur . ) Drept real = drept pe care o persoană îl exercită asupra unui lucru în mod direct și imediat . Secție reală sau învățământ real = secție a unui liceu ... care poate fi prinsă pe un ecran , pe o peliculă ) . Număr real = număr care poate fi exprimat ca limită a unui șir convergent de numere raționale . [ Pr . : re - al ] REÁL^1 , reali , s . m . Monedă spaniolă de ... II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi ... 6. A avea în posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în prăvălie ) . VI. Tranz . 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării etc . 2. A purta ... A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . ... ... ROȘĂȚEÁ , roșățele , s . f . Plantă erbacee cu tulpina cilindrică dreaptă , cu flori dispuse într - o umbelă terminală ( Botumus umbellatus ) . - De Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||