DEZORIENTA - Definiția din dicționar

Vezi și:DEZORIENTAT, DEZORIENTARE, ÎNVĂLMĂȘIT, BULVERSA, DEBUSOLA, DEBUSOLAT, DECONCERTAT, DERUTA, DERUTAT, DESCUMPĂNI ... Mai multe din DEX...

DEZORIENTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEZORIENTÁ, dezorientez, vb. I. Tranz. și refl. A face pe cineva să piardă sau a -și pierde simțul orientării, drumul pe care urma să meargă etc. ** Fig. A face pe cineva să piardă sau a -și pierde cumpătul, siguranța de sine, judecata rece și clară; a (se) zăpăci. [Pr.: -ri-en-] - Din fr. désorienter.

Sursa : DEX '98

A dezorienta ≠ a îndruma, a orienta

Sursa : antonime

DEZORIENTÁ vb. tr., refl. 1. a face să -și piardă sau a -și pierde simțul orientării, a nu recunoaște locul unde se află. 2. (fig.) a (se) zăpăci, a (se) deruta. (< fr. désorienter)

Sursa : neoficial

DEZORIENTÁ vb. a deruta, a descumpăni, a încurca, a zăpăci, (livr.) a bulversa, a debusola, a deconcerta. (Vestea aflată l -a \~.)

Sursa : sinonime

dezorientá vb. (sil. -ri-en-; mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezorientéz, 3 sg. și pl. dezorienteáză

Sursa : ortografic

A DEZORIENT//Á \~éz tranz. A face să se dezorienteze. [Sil. -ri-en-] /dez- + a orienta

Sursa : NODEX

A SE DEZORIENT//Á mă \~éz intranz. 1) A pierde simțul orientării; a se debusola. 2) fig. A pierde siguranța în modul de a acționa sau de a cugeta. [Sil. -ri-en-] /dez- + a orienta

Sursa : NODEX

DEZORIENTÁ vb. I. tr. 1. A încurca (pe cineva), a -l face să -și piardă orientarea, siguranța locului unde se află. 2. (Fig.) A zăpăci, a ului, a deconcerta. [Pron. -ri-en-. / cf. fr. désorienter].

Sursa : neologisme

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru DEZORIENTA

Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru DEZORIENTA.

Paul Zarifopol - Recreația criticului

Paul Zarifopol - Recreaţia criticului Recreația criticului [1] de Paul Zarifopol Întâi: ce îl obosește mai rău pe critic? Vorba banală. Graiul, firește, încearcă a fi când algebră, când muzică, când evocare de viziuni sau alte diferențieri ale pipăitului originar, ale cărui înfiorări vibrează ascuns în toate simțurile. Dar acestea sunt excese minunate. În curs obișnuit, graiul este imperativ sec. Cei ce n-au talentul graiului, și se fac scriitori adică, nu se pricep decât să agrementeze acel imperativ sec, anonim și uniform, prin construcții de analogii pe care le cred, ei, plastice sau poetice. Prin această aplicare dinadins, neputincioșii graiului devin tații fecunzi ai banalității. Însă acei ce au talentul graiului net pronunțat scriu, de exemplu, așa: Noaptea era rece ca o casă nouă. Cu această împăcare de mine rămâneam dus cu gândul pe uscatul care se dovedea încet ochilor mei de o culoare cenușie. Un fel de leșie secată, pe fața căreia cineva curățase de curând broaște țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi lăsa un chip care, mai mult decât cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în ...

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEZORIENTA

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru DEZORIENTA.

DEZORIENTAT

... DEZORIENTÁT , - Ă , dezorientați , - re , adj . Care nu se poate orienta în spațiu , care nu știe exact unde se găsește , pe unde trebuie să apuce . V. dezorienta

DEZORIENTARE

... DEZORIENTÁRE , dezorientări , s . f . Faptul de a fi dezorientat , starea celui dezorientat ; nesiguranță , șovăială ; descumpănire . [ Pr . : - ri - en - ] - V. dezorienta

ÎNVĂLMĂȘIT

ÎNVĂLMĂȘÍT , - Ă , învălmășiți , - te , adj . 1. Aruncat de - a valma , în dezordine , îngrămădit , îmbulzit . 2. Fig . Zăpăcit , încurcat , tulburat ; dezorientat , confuz . [ Var . : învălmășát , - ă

BULVERSA

... cu totul , a întoarce pe dos , a pune în dezordine ; a zăpăci , a tulbura , a dezorienta

DEBUSOLA

... DEBUSOLÁ , debusolez , vb . I . Tranz . ( Franțuzism ) A dezorienta

DEBUSOLAT

DEBUSOLÁT , - Ă , debusolați , - te , adj . Dezorientat . - V.

DECONCERTAT

DECONCERTÁT , - Ă , deconcertați , - te , adj . ( Franțuzism ) Tulburat , dezorientat , năucit . - V.

DERUTA

... pe cineva să se încurce , să se zăpăcească , astfel încât să nu mai știe ce să facă sau încotro să o apuce ; a dezorienta

DERUTAT

DERUTÁT , - Ă , derutați , - te , adj . Încurcat , zăpăcit , dezorientat . - V.