Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PERECHE, CARACTERISTIC, GEN, PREFERINȚĂ, SILUETĂ, ÎNFIINȚA, ȚIPENIE, ALT, ALTUL, BIOGENEZĂ, DELICAT ... Mai multe din DEX...

FIINȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FIÍNȚĂ, ființe, s.f. 1. Tot ceea ce are viață (și se mișcă); viețuitoare, vietate. ** Spec. Om; persoană. 2. Existență; viață. * În ființă = a) (loc. adj.) existent; b) (loc. adv.) în realitate, aievea. * Expr. A da ființă = a) a da viață, a naște; b) a realiza, a făuri, a concretiza. - Fi + suf. -inţă.

Sursa : DEX '98

 

Ființăneființă

Sursa : antonime

 

FIÍNȚĂ s. 1. v. existență. 2. v. animal. 3. v. om. 4. v. viață.

Sursa : sinonime

 

fiínță s. f. (sil. fi-in-), g.-d. art. fiínței; pl. fiínțe

Sursa : ortografic

 

FIÍNȚ//Ă \~e f. 1) Ceea ce are viață; vietate; viețuitoare. 2) Existență reală; viață. * A da \~ a) a da viață, a da naștere; b) a realiza, a făuri. [G.-D. ființei; Sil. fi-in-] /<lat. fientia

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FIINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 500 pentru FIINȚĂ.

Costache Conachi - Omule, slabă ființă...

... Costache Conachi - Omule, slabă fiinţă... Omule, slabă ființă... de Costache Conachi Informații despre această ediție      Omule, slabă ființă și la patimi cu plecare, Unde ți-i înțelepciunea, unde ți-i mintea cea mare?... De te 'nalți și sbori cu mintea la tronul Dumnezeirii ...

 

Ion Luca Caragiale - Corespondența sentimentală

... o dată cu ei se duce și ai tăi și atunci va fi tărziu, căci o să-ți suveniezi că a fost o ființă care te-a iubit, și chiar atunci blastfemu meu-ți va cădea asuprăți — căci cu multu se deosibesce când cineva se află ... poate cineva muri nu mă lasă, mi se pare că inaintea ochiloru este uă nălucă cănd ’mi pomenesce ’mi spune de uă altă ființă. — Nu vezi Mari, nu observi, că te iubescu, ah dumnezeulu meu, aibi indurare, și fă ca acea ființă pe care uă am, să cadă astfel cum sum, găndeștete Mari că poate să moru și atunci, atunci cănd poate cellu de susu’ți va ... in simțiri și să revinu de unde am plecatu. Alaltăieri m-am intălnitu cuservanta D-tale, comunicăndu-mi că eu să iubescu o altă ființă (pe Eleonora), multu v-ați inșelatu, că sărmana fată nici n-a depasatu cu mine in trăsură cu muma sa pe ... cunoscință, și aceasta făcută cu ocasiunea pe cănd fratele sÄ•u domicilia in familie, insă nu e bine Mari! ca să blami uă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Serafimul și heruvimul

... dragă, de-mi place viața, E d-ast sfânt nesațiu ca să te privesc. Fie ca-n veci astfel s-am a ta ființă! Fața ta să-mi râză până la mormânt, Ochii-ți să-mi aprinză supusa-mi credință, Lumina-ți lucească la slabu-mi cuvânt! Când va ...

 

Dimitrie Anghel - Scînteia

... aripele, rumenește mai întii zarea, luminează umbrele cele mai apropiate ce dormitează așternute în preajma lui, își tremură apoi fantasticile vîlvătăi și acoperă întreaga-i ființă într-un giulgiu de flăcări, dezvălește infinituri în adîncuri, fulgeră culmi și luminează crestele, urcă în spirale spre cer și recade apoi împrăștiindu-și darnic ... lașe, cînd noaptea e o pată atît de ocrotitoare tuturor micimilor ! Să știi că poți fi un fluture de foc cu incandescente aripi, o fantastică ființă făcută dintr-o umbră de aur luminoasă, o ciudată ființă urzită din clare transparențe, un capriciu al naturii zămislit din fosforescențe și iradiări, o diafană imagine scăpată dintr-un creer de zeu într-un minut ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Existenței

Elena Liliana Popescu - Imn Existenţei Imn Existenței de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Dacă s-ar putea vreodată să auzi neauzitul, să privești în nevăzut și să afli neștiutul, ar urma iar începutul? I Ne-am întâlnit Odată, pe când întreaga Fire se concentrase-n Punctul atotcuprinzător – Atunci noi eram Unul, cuprinși în neclintire și nerostit Cuvântul de viață dătător, Fiindcă însuși Gândul din care să purceadă poruncă nu primise să poată fi gândit, Atunci când Ochiul nostru nu trebuia să vadă, când Lumea nu țâșnise în Spațiul neivit. Pe vremea-aceea Spațiul se contopea cu Timpul în liniștea adâncă din nemanifestat, Iertarea nu venise, de vreme ce Olimpul nu se născuse încă, neexistând Păcat. Impulsul de iubire nu hotărâse Clipa, o alta să-i urmeze, să-nsemne Început. Deplina armonie își măsura risipa, știind să guverneze tărâmul nenăscut. II Necunoscând tristețea și nici discernământul, sclav în eternitate, un univers închis lipsit de întuneric, cu Cerul și Pământul formând îngemănate un tainic Paradis, Pe când nu se trezise, în germene, mișcarea visând în așteptare la viața neștiută și prima zi din lume nu zămislise Zarea ca Soarelui cărare să-i fie așternută, Atunci, aflat el însuși ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)

... năluc urmează, și visu-și schimbă fața. Mă pomenii în drumu-mi tovarăș că aveam: Pare că mă-nsurasem, ș-amara mea viață Cu o ființă dragă părtaș o îndulceam. Cât o iubeam! și câtă simțeam eu fericire! Eu o vedeam un înger chiar într-adins venit, Nedezlipit tovarăș l-a ... odihnă, și gânduri mestecate Mă îndrepta-n picioare, m-oprea... și iar porneam. VI Dar visu-și schimbă fața, și iarăși lângă mine Văzui acea ființă ce-atâta o iubeam. Dar ce fel de schimb magic la ochii mei îmi vine! P-acea ființă scumpă eu n-o mai cunoșteam. Pare că era rece l-adânca mea durere; O, taină-ngrozitoare, abia îmi răspundea! Căutături fatale avea a ... ne zice, Toate prin ele eu le visam. Acea din ceruri sfântă căldură, Dragostea însăși, blânda credință Pusese-n mine a for ființă Și a lor faguri într-a mea gură, Și al lor nume eu răsuflam. Inima-mi toată în înfocare Vulcanul Etna ...

 

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin

... de a îngriji și de a înțelege ființele mici, când acestea nu știu încă să vorbească, precum și propria ei slăbiciune de ființă veșnic dezarmată, care are veșnic nevoie de protecție, au determinat și au dezvoltat în femeie aptitudinea nu numai de a înțelege intuitiv mai ...

 

Alexei Mateevici - Iuda

... Hristos în veci ți s-a ivi. Fugi de această cruce sfântă, Cu sărutare n-o spurca, Cu-a lui Hristos Ființă blândă În veci nu te vei împăca... . . . . . . . . . . . . . . . . . Și a fugit... . . . . . . . . . . . . . . . . . VIII În depărtare, A zilei zori frumosul soare, Ca un foc ...

 

Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu

... nimic nu încheagă. Din haos lumină cu securitate, Și din noian secoli ai însemnat lumii, Căci mai înainte fu eternitate, Tot a ta ființă, o, Domnul vechimei, Pe sine cu sine te-nființezi, sânte, Singur de la sine ești, preastrălucite, Din tine lumina naște și purcede; Cu un cuvânt ... Tu fiind stăpânul, au fost a ta vrere Să calce a morții adânc și putere A mea muritoare debilă ființă, Întrupându-ți duhul în de lut zidire, Și vrând ca prin moarte să viu iar la tine, Ce ești sufletului etern locuință. Cine te pricepe ...

 

Costache Conachi - Ce este nurul

... Costache Conachi - Ce este nurul Ce este nurul de Costache Conachi Ah, nurule, împărate a podoabelor firești, Ființă necunoscută priceperii omenești, Tu ce țâi împărăția într-un cuprins de obraz Și stăpânești lumea toată numai prin plac și prin haz, Cu duhul și ...

 

Costache Conachi - Jaloba mea

... lină, acea dulce la simțiri, Ce viind din potrivirea ce pot avea două firi, Trage, pleacă și supune pe om, fără vicleșug, La o singură ființă de curat prieteșug. Prieteșug! dar din ceriuri, hazul sufletelor mari, Ce străluciți împărații, slăviți, puternici și tari, Sunt întru nenorocire că nu te pot dobândi ... tale scări Nu priimești statornicie, ci prefaceri și schimbări... Fost-au mare vreodată și să n-aibă tulburări? Ah! acea prietenie cu curatele plecări, Din ființă liniștită în ființă cu-nfocări S-au schimbat fără de veste într-a inimei mișcări. Am iubit o muritoare, și pe loc s-a prefăcut ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 473 pentru FIINȚĂ.

PERECHE

... 3. Fiecare dintre cele două ființe , două obiecte , două fenomene care formează un grup ( unitar ) , considerate în raport cu cea de - a două ființă , cu cel de al doilea obiect etc . ; ființă , obiect , fenomen care seamănă perfect cu altă ființă

 

CARACTERISTIC

... CARACTERÍSTIC , - Ă , caracteristici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Însușire specifică predominantă , proprie unei ființe , unui lucru , unui fenomen etc . și care diferențiază o ființă de alta , un lucru de altul . 2. Adj . Care constituie trăsătura distinctivă a unei ființe , a unui lucru sau a ...

 

GEN

... GEN , genuri , s . n . 1. Fel , soi , tip ( pe care le reprezintă un obiect , o ființă , un fenomen etc . ) . 2. Diviziune obținută prin clasificarea creațiilor artistice după formă , stil , temă . 3. Categorie gramaticală bazată pe distincția dintre ființe și obiecte , precum ...

 

PREFERINȚĂ

... unei situații , unei ființe atunci când există posibilitatea de a alege dintre mai multe obiecte , situații sau ființe ; înclinație față de o anumită ființă

 

SILUETĂ

... ei ) a unei ființe , a unui lucru etc . , de obicei proiectate ( ca o umbră ) pe un fond mai luminos ; p . ext . ființă sau lucru astfel proiectate . 2. Talie zveltă și bine proporționată a unei persoane ; corp zvelt , suplu , bine proporționat al unei persoane ; p . gener ...

 

ÎNFIINȚA

... ÎNFIINȚÁ , înființez , vb . I . 1. Tranz . A face să ia ființă ; a crea , a întemeia , a funda , a alcătui . 2. Refl . ( Despre oameni ) A se prezenta ...

 

ȚIPENIE

... ȚIPÉNIE s . f . ( În construcții negative ) Ființă omenească , om ; ființă

 

ALT

ALT , ÁLTĂ , alți , alte , adj . ( Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeași sau același cu ființa sau lucrul despre care a fost vorba , care este de față sau este cel obișnuit ) Alt om . Alt

 

ALTUL

... ÁLTUL , ÁLTA , alții , altele , pron . nehot . 1. ( Ține locul unui nume de ființă sau de lucru care nu este aceeași sau același cu altă ființă sau cu alt lucru despre care s - a vorbit , care este de față sau care este cel obișnuit ) Să răspundă altul . 2. ( În ...

 

BIOGENEZĂ

... BIOGENÉZĂ s . f . Teorie care susține că orice ființă provine numai din altă ființă

 

DELICAT

DELICÁT , - Ă , delicați , - te , adj . 1. ( Despre ființe și lucruri , cu privire la forma , la aspectul lor ) Fin , gingaș , subțirel , grațios ; p . ext . fragil ; ( despre ființe ) plăpând , șubred , slăbuț . 2. De calitate bună ( în ceea ce privește finețea materialului și a execuției ) . 3. ( Despre oameni și despre manifestările lor ; adesea adverbial ) Plin de atenție , de grijă ; lipsit de asprime , de brutalitate , prevenitor . 4. ( Despre probleme , situații etc . ) Care cere mare băgare de seamă , prudență , rezervă , subtilitate ;

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...