Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:STORNA, ÎNȘELA, ABSOLUTIZA, ACATAFAZIE, ACATAGRAFIE, ADEVĂRAT, ALUNECA, ARTEFACT, CĂI, CACOGRAFIE ... Mai multe din DEX...

GREȘI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GREȘÍ, greșesc, vb. IV. 1. Intranz. A comite o greșeală; p. ext. a se înșela. ** Intranz. și tranz. A nu nimeri ținta, obiectivul ochit; a da greș. 2. Tranz. A executa ceva greșit, rău. ** A lua un lucru drept altul; a încurca, a confunda. * Expr. A greși drumul (sau calea) = a (se) rătăci; p. ext. a se abate de la regulile morale, de conduită. 3. Intranz. A se face vinovat de ceva față de cineva, a face cuiva un rău, un neajuns; p. ext. a păcătui. - Din sl. gr?šiti.

Sursa : DEX '98

 

GREȘÍ vb. 1. v. păcătui. 2. v. înșela. 3. v. rătăci. 4. v. confunda.

Sursa : sinonime

 

greșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. greșésc, imperf. 3 sg. greșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. greșeáscă

Sursa : ortografic

 

A GREȘ//Í \~ésc 1. intranz. 1) A face o greșeală; a încălca anumite norme, principii. 2) A comite un păcat; a păcătui. 2. tranz. 1) A face conțină o greșeală (sau mai multe). \~ problemă. 2) (adrese, drumuri etc.) A lua drept altul. /gr?šiti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GREȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 199 pentru GREȘI.

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la nașterea domnului nostru

... lui Dumnezeu să chiamă înțelepciune. Păcatul din firea cea rea iaste împotriva Duhului Sfânt, căci că Duhul Sfânt să chiamă bun. Deci care om va greși din slăbiciune, sau din neștiință, îl va erta Domnul mai lesne, de să va pocăi. Că așa zice David: Păcatul tinerĂ©țelor mĂ©le ș ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Marele duce Marele duce de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cine, după război, n-a cunoscut pe cazacul Lomiliev? Grăsun, roșcovan, cu barba rară și cu părul ca untdelemnul, retezat drept pe ceafa lui rasă. Totdauna călare pe un cal mic și iute, care știa să facă atâtea minuni, că te prăpădeai de râs. Da în genunchi, da din cap, murea, învia după porunca cazacului. Lomiliev bea ca un adevărat cazac. De obicei intra cântând, cu ghiozdanul de hârtii, în curtea consulatului rusesc. Într-o zi mă plimbam prin pădurea Băneasa cu bunul meu amic E. Discutam pe Zola. Amicul meu susținea că ceea ce va rămâne din acest scriitor va fi criticul, sistemul, direcțiunea, iar nu artistul. Eram în toiul discuțiii când auzirăm un strigăt desperat: „Turki! turki!â€� Era Lomiliev; călare ; cu sabia scoasă; beat; abia se ținea pe cal; și gonea printre copaci; lovea cu sabia în ramuri și striga: „Turki! turki!â€� Îl cunoșteam. Învățase românește. Altă dată îi dasem ceva de băut și ne povestise mult din război. Cum ne văzu, își opri calul. Se munci cât se munci, și băgă sabia în teacă. Dăscălecă. Dăte drumul calului și ...

 

Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor

Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor Ciuma dobitoacelor de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati La o grea boală de vite leul au și hotărât Ca să adune la sfat fiarele și dobitoace, Care, neavând ce face, Debile și istovite, cum au putut s-au târât Și cu umilință mare pe lâng-a lor împărat Toate s-au înșirat; Apoi cu luare-aminte către el ochii holbând, Și cu gurile căscate, cu urechile trăgând, Îl aștepta să grăiască; Iar el începu așa porunca sa să rostească: „Să știți, amatelor mele, Că cerul urgisit este de-a noastre păcate grele, Și atunci ne va ierta Când acel ce dintre noi fiind mai mult vinovat Chiar de bunăvoia sa Va primi să-l jertfim cerului neîndurat; Și pe lâng-această pârgă plecată și cucerită, Unind și a noastră rugă fierbinte și umilită, Poate să se îmblânzească, Ciuma din noi să gonească. Au doar voi, fraților mei, nu știți mai bine Și decât mine Că acei ce pentru alții de voia lor se jertfesc C-a lor nume preamărit de istorici se vestesc? Așadar, să hotărâm, Ca fieștecare din noi să-și mărturisească, Făr’ ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Ciuma dobitoacelor

Ivan Andreievici Krâlov - Ciuma dobitoacelor Ciuma dobitoacelor de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati La o grea boală de vite leul au și hotărât Ca să adune la sfat fiarele și dobitoace, Care, neavând ce face, Debile și istovite, cum au putut s-au târât Și cu umilință mare pe lâng-a lor împărat Toate s-au înșirat; Apoi cu luare-aminte către el ochii holbând, Și cu gurile căscate, cu urechile trăgând, Îl aștepta să grăiască; Iar el începu așa porunca sa să rostească: „Să știți, amatelor mele, Că cerul urgisit este de-a noastre păcate grele, Și atunci ne va ierta Când acel ce dintre noi fiind mai mult vinovat Chiar de bunăvoia sa Va primi să-l jertfim cerului neîndurat; Și pe lâng-această pârgă plecată și cucerită, Unind și a noastră rugă fierbinte și umilită, Poate să se îmblânzească, Ciuma din noi să gonească. Au doar voi, fraților mei, nu știți mai bine Și decât mine Că acei ce pentru alții de voia lor se jertfesc C-a lor nume preamărit de istorici se vestesc? Așadar, să hotărâm, Ca fieștecare din noi să-și mărturisească, ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului de brânză

... pe că sunt drĂ©pte. Cuvintele acĂ©lia ce zic: Din tot lemnul ce iaste în grădină, cu mâncare, să mănânci, socotesc că nu voiu greși de voiu zice că din toată învățătura cea dreaptă și din toate cuvintele lui Dumnezeu, ce sunt în grădina sfintei besĂ©rici ai răsăritului, ca ...

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... spuie la minciuni.   Ei adevăr nu voiesc,       Nu le place, nici iubesc.   Socotesc că cîte fac       Și la alți oameni le plac,   Și d-ar greși cît de mult,       Ei îndreptări nu ascult.   Ei în sine socotesc       Că la nimic nu greșesc.   Nu le place-a fi-ndreptați,       Vor ...

 

Alecu Donici - Bondarul mizantrop

Alecu Donici - Bondarul mizantrop Bondarul mizantrop de Alecu Donici — Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire, lumea-ntreagă. Merge, merge, se tot duce, Spre pieire au pornit, Zi ce merge, rău ne-aduce Rău, tot rău, fără sfârșit. Astfel în mizantropie Un bondar se căina, Stând pe-o creangă de scumpie Ce la vânt se legăna. Și zicea el: "Zău, nu-i șagă, Se tot schimbă lumea-ntreagă. Când gândesc la vremi trecute, Când tot vesel eu umblam, Cu albine mult plăcute Prin văzduh mă legănam Și-n petreceri amoroase, Într-un dulce bâzâit, Zi și noapte răcoroasă Petreceam necontenit! Dar, vai mie, zău nu-i șagă, Se tot schimbă lumea-ntreagă. Tot zburam dincolo-ncoace, Păream tare printre-albini; Vezi, pe-atunci, la dobitoace Încă roza n-avea spini. Dar acum s-au schimbat toate, Eu de jale sunt pătruns. Vremi mai rele nici se poate. Vai, ce vreme am ajuns! Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire lumea-ntreagă. Vrun bondar să mai vezi încă Că-i iubit, că-i curtenit Și degeaba că mănâncă, Făr' să fi agonisit, Vrun bondar să bâzâiască, Niște suave, dulci cântări; Și pe-albini să răsplătească De- ...

 

Anton Pann - Ciobanul și magarul

Anton Pann - Ciobanul şi magarul Ciobanul și magarul de Anton Pann Cum dormea un biet cioban L-a umbra unui tufan, Măgarul își pășuna Și de căpăstru-l ținea. Doi hoți vin cu vicleșug Și fac acest meșteșug : Unul zise : -Să iau eu Căpăstrul în capul meu, Precum și al său samar Și să mă prefac măgar, Iar tu măgarul luînd, Mergi undeva mai curînd, Că eu lesne poci scăpa Cînd el să va deștepta. Precum a zis făcînd dar, Și hoțul stînd drept măgar, Omul cînd s-a deșteptat Și asupra-i s-a uitat, Începu a să cruci, Zicînd : -Fugi, drace, d-aci. Iar hoțul privind la el Îi zise într-acest fel : -Stăpîne, eu drac nu sînt, Să mă păzească cel sfînt, Ci sînt chiar al tău măgar, Poți să cunoști pe samar. -Lucru ciudat, zise el, Eu nu mă pricep ce fel ! Zise hoțul către prost: -Stăpîne, eu om am fost, Și la părinți cînd eram, Totdauna supăram, Așa într-o zi pe loc, Cum m-a blestemat cu foc, În măgar m-am prefăcut Ș-am plecat după păscut. Umblînd pe cîmpul ...

 

George Coșbuc - Scara

George Coşbuc - Scara Scara de George Coșbuc Am găsit-o ieri în prun, Dar să nu grăbiți ocara! I-am luat în pripă scara. Ea mă-njură: Ești nebun? Pune scara! Dacă-njuri, eu n-o mai pun! Mai la urmă, pe-un cuvânt: Să se lase sărutată De atâtea ori deodată Câți fuștei la scară sânt. Sărutată Lăudat fii, Tată sfânt! Unsprezece, spune ea; Eu zic: Bine, pe credință: Doar o fi având știință, Scara câți fuștei avea, Pe credință Asta e pierzarea mea! Și-o sărut mereu-mereu: Orice-ați spune, orice-ați face, Nu știu cum, dar mie-mi place Să sărut așa sunt eu! Orice-ați face, Doar e dat de Dumnezeu! Dar te uită! Azi mă duc Pe la ei, și iată scara! Vrând să pui la cale țara, N-am de lucru și m-apuc Să-ntorc scara, Și când colo, stau năuc! Dau să număr la fuștei Uite-i, frate, doisprezece! Și-un cuțit prin piept îmi trece Împlântat de mâna ei! Doisprezece, Iacă-mi moartea, dragii mei! A greșit, îmi spuneți voi? Cum de n-a greșit să-mi spuie Treisprezece? Să mai suie, Nu să-mi ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F

Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă%3F Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Litere, Științe, Arte etc. Într-o zi m-am pomenit cu următoarea circulară: „Domnule, Un cerc compus de mai mulți tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca să nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă

Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Litere, Științe, Arte etc. Într-o zi m-am pomenit cu următoarea circulară: „Domnule, Un cerc compus de mai mulți tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca să nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, asta ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru GREȘI

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru GREȘI.

Iacov Capitol 3

Iacov Capitol 3 Iacov 2 Iacov Capitol 3 1 Frații mei, să nu fiți mulți învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră. 2 Toți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvîrșit, și poate să-și țină în frîu tot trupul. 3 De pildă, dacă punem cailor frîul în gură, ca să ne asculte, le cîrmuim tot trupul. 4 Iată, și corăbiile, cît de mari sînt, și, măcar că sînt mînate de vînturi iuți, totuș sînt cîrmuite de o cîrmă foarte mică, după gustul cîrmaciului. 5 Tot așa și limba, este un mic mădular, și se fălește cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! 6 Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul și aprinde roata vieții, cînd este aprinsă de focul gheenei. 7 Toate soiurile de fiare, de păsări, de tîrîtoare, de viețuitoare de mare se îmblînzesc, și au fost îmblînzite de neamul omenesc, 8 dar limba niciun om n`o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte. 9 Cu ea ...

 

2 Imparati Capitol 18

2 Imparati Capitol 18 2 Imparati 17 2 Imparati Capitol 18 1 În al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să domnească Ezechia, fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda. 2 Avea douăzeci și cinci de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit douăzeci și nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abi, fata lui Zaharia. 3 El a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David. 4 A îndepărtat înălțimile, a sfărîmat stîlpii idolești, a tăiat Astarteele, și a sfărîmat în bucăți șarpele de aramă, pe care -l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră pînă atunci tămîie înaintea lui: îl numeau Nehuștan. 5 El și -a pus încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel; și dintre toți împărații lui Iuda, cari au venit după el sau cari au fost înainte de el, n`a fost niciunul ca el. 6 El s`a alipit de Domnul, nu s`a abătut dela El, și a păzit poruncile pe cari le dăduse ...

 

Proverbele Capitol 10

Proverbele Capitol 10 Proverbele 9 Proverbele Capitol 10 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înțelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale. 2 Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte. 3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi. 4 Cine lucrează cu o mînă leneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogățește. 5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face rușine. 6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. 7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezește. - 8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. - 10 Cine clipește din ochi este o pricină de întristare, și cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 11 Gura celui neprihănit este un izvor de viață, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. - 12 Ura stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greșelile. - 13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea, dar nuiaua ...

 

Iacov Capitol 2

Iacov Capitol 2 Iacov 1 Iacov Capitol 2 1 Frații mei, să nu țineți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutînd la fața omului. 2 Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare, și intră și un sărac îmbrăcat prost; 3 și voi puneți ochii pe celce poartă haina strălucitoare, și -i ziceți: ,,Tu șezi în locul acesta bun!`` Și apoi ziceți săracului: ,,Tu stai colo în picioare!`` Sau: ,,Șezi jos la picioarele mele!`` 4 Nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă, și nu vă faceți voi judecători cu gînduri rele? 5 Ascultați, prea iubiții mei frați: n`a ales Dumnezeu pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogați în credință și moștenitori ai Împărăției, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc? 6 Și voi înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și vă tîrăsc înaintea judecătoriilor? 7 Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care -l purtați? 8 Dacă împliniți Legea împărătească, potrivit Scripturii: ,,Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți``, bine faceți. 9 Dar dacă aveți în ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GREȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentru GREȘI.

STORNA

STORNÁ , stornez , vb . I . Tranz . A rectifica o înregistrare contabilă greșit făcută în cartea sau în jurnalul de contabilitate al unei întreprinderi , prin adăugarea sau scăderea unei sume echivalente cu cea

 

ÎNȘELA

... credință a cuiva ; a amăgi . 2. Refl . A - și forma o părere eronată despre cineva sau ceva ; a greși

 

ABSOLUTIZA

ABSOLUTIZÁ , absolutizez , vb . I . Tranz . A atribui în mod eronat unui fapt sau unei idei o valoare absolută prin ignorarea caracterului relativ , condiționat , limitat de celelalte laturi sau însușiri ale faptului sau ideii respective ; a considera în mod greșit o latură a unui lucru ca o entitate de sine stătătoare , rupând - o de complexul căreia îi aparține . - Absolut + suf . -

 

ACATAFAZIE

ACATAFAZÍE , acatafazii , s . f . Dispunere greșită a cuvintelor în

 

ACATAGRAFIE

ACATAGRAFÍE , acatagrafii , s . f . Dispunere greșită a cuvintelor în

 

ADEVĂRAT

ADEVĂRÁT , - Ă , adevărați , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Conform cu adevărul . 2. ( În opoziție cu fals ) Veritabil , autentic . 3. ( Adesea adverbial ; în opoziție cu greșit ) Drept , just , corect . 4. Sincer ,

 

ALUNECA

... a se rostogoli ; a se strecura ușor . 3. Fig . A se abate , a se lăsa ispitit ; a greși

 

ARTEFACT

ARTEFÁCT s . n . ( Anat . ) Falsă imagine care apare în preparatele histologice din cauza unor procedee greșite de fixare sau de colorare ( pe lama

 

CĂI

CĂÍ , căiesc , vb . IV . Refl . A - i părea cuiva rău , a regreta , a recunoaște că a

 

CACOGRAFIE

CACOGRAFÍE , cacografii , s . f . Ortografiere

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...