Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GRECESC, GRECEȘTE, GRECIZA, NEOGREC, BARBAR, FANARIOT, GRECOMANIE, GRECUȘOR, LOGHIOTAT, LOGOGRAF ... Mai multe din DEX...

GREC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GREC, GREÁCĂ, greci, grece, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Greciei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Greciei sau grecilor, privitor la Grecia sau la greci; grecesc. * Lupte greco-romane V. luptă. ** (Substantivat, f.) Limba greacă. - Lat. Graecus.

Sursa : DEX '98

 

GREC, GREÁCĂ I. adj., s. m. f. (locuitor) din Grecia. II. adj. care aparține Greciei sau populației ei. o arta ~ = arta dezvoltată în Grecia continentală și insulară, pe coastele Asiei Mici, pe baza artei egeene și a asimilării unor elemente din arta Orientului și a Egiptului. * (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în Grecia. (< fr. grec, grecque, lat. graecus)

Sursa : neoficial

 

GREC s., adj. 1. s. (înv. și reg.) capră, (înv.) parpalec. 2. adj. grecesc.

Sursa : sinonime

 

grec s. m., adj. m., pl. greci; adj. f. sg. greácă, pl. gréce

Sursa : ortografic

 

GREC^1 greácă (greci, gréce) Care aparține Greciei sau populației ei; din Grecia. /<lat. Graecus

Sursa : NODEX

 

GRE//C^2 greácă (greci, gréce) m. și f. 1) la pl. Popor străvechi, ramură a triburilor indo-europene, care a jucat un rol important în crearea civilizației antice. 2) Persoană făcând parte din acest popor. 3) Persoană care face parte din populația de bază a Greciei sau este originară din Grecia. /<lat. Graecus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GREC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 208 pentru GREC.

Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc

Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc Odă la pavilionul grecesc de Ion Heliade Rădulescu Închinată nației grecești Norod războinic, fii ai libertății! A ta credință ș-a ta statornicie Și-nalț-a lor colore pe pavilionul tău. Crucea întraripată p-a vânturilor aripi Prin mii și mii de glasuri zboară într-a ei slavă. Pavilion fericite, arbure al credinței, Simbol al libertății care este Hristos! Frumos ești tu în ochii-mi! falnic fâlfâi în vânturi! Și cât cinstesc norodul care astăzi te nalță! Și sfânt mi-e acel sânge cu care te-au udat Și astfel către ceruri de verde ai crescut! Miniștri ai lui Hristos cântă, Bucuria-și nalță a ei glasuri; Mii de ochi înoată în lacrimi, Mii de inimi zboară până la ceruri; Îngerii libertății le poartă-nflăcărate. Silitra măsurat bubuie, În zgomotul bucuriei răzbubuie; Vivat! o însoțește. Scoală-te, Doamne, scoală-te, împărate! Trăiască numele tău, trăiască mântuirea! Trăiască mântuirea, mântuirea cea sfântă Evangheliei tale care-ai binevestit-o! * * Pe când a ta credință născândă și fecioară Prin duhul mângâierii în lume se vestea Și pieptu-umplea de flăcări, iar ...

 

Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci

... Cine îndrăznea o strună ca aceasta a călca ?... Note ↑ Conducător ↑ Adăpost ↑ Conducă ↑ Retras ↑ Surpături, ruine ↑ Eraclit, filosof grec

 

Zilot Românul - Judecată, alegere și hotărîre pentru începutul Țării Românești și starea întru care

Zilot Românul - Judecată, alegere şi hotărîre pentru începutul Ţării Româneşti şi starea întru care este acum supt domnia grecilor fanarioţi, leatul 1818 Judecată, alegere și hotărîre pentru începutul Țării Românești și starea întru care este acum supt domnia grecilor fanarioți, leatul 1818 de Zilot Românul Fragment     Dachii stătură :     Minuni făcură,     Cum sînt știute     În cărți trecute ;     Pre chiar romanii,     Lumii tiranii,     Așa-i aduse     Supt bir îi puse.     Minune mare !     Romanii, care     Purt-atunci nume     Grozav în lume     Atît să scază :     Supt dachi să cază.     Dar nu-i minune     Dacă vei pune     Nainte ție     Acea frăție,     Acea unire,     'Ntr-o glăsuire,     Cu vitejie     Cu vrednicie,     Fără trufie —     Numai prostie     Ce-avea firește     Cu care crește     Și se mărește     Or mic or mare     De vei ce stare.     De vei răspunde     Că acum unde     Dachii s-ascunde ?     Ei ar răspunde :     Unde-s romanii,     Lumii tiranii ?     Așa sînt toate :     Nasc, cresc, au moarte.     Vezi primăvara,     Urmează vara,     Apoi vezi toamna     Iată și iarna ;     Ca iarba, toate,     Răsar, au moarte.     Vezi seminție     Astăzi să fie     Nepomenită,     Nesocotită,     Că-ncepe-a creșe     Și biruiește,     Pre-alte supune,     Supt bir le pune     Și le domnește     Le stăpînește,     Le poruncește,     Le rînduiește     Orcum ...

 

Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822

Constantin Stamati - Arderea Iaşului la 1822 Arderea Iașului la 1822 de Constantin Stamati Un episod din poema d-lui Beldiman, sub titlul Eteria grecilor Această închipuire se face ca cum un bătrân vier de la Miroslava, unde sunt podgorii de vii pe un deal peste râul Bahluiul, în preajma Iașului, privește cu nepotul său arderea Iașului, în vremea răscoalei grecilor în contra turcilor; dar bătrânul se află bolnav în casă, iar nepotul său șede pe prispă afară și spune moșului său aceea ce vede. Nepotul Moșule, viforul geme, pe cer noaptea se lățește, Peste frumoasa cetate pâclă și negreață pică; Fulgerul cu-nflăcărare ca un șarpe lung clipește, Scapără, vin’ de te uită, zimții zidurilor mișcă. Vântul frunza din crengi smulge, o spulberă ca pe paie, Vifor vântură cu groază, de cruce pe turn îndoaie, Iaca nourii se umflă, clocotesc, se tulbură, Moșule, trăsnet și fulger zidurile scutură... Bătrânul Ce-ți pasă de vifor ție? de cetăți ce-ți este scârbă? Las’ vântul să le dărâme, el cu noi nu are treabă; Căsuța noastră îi mică sub a copacilor umbră, Smerină și pitulită, mai nu se vede din iarbă; Vifor-trăsnetul nu sfarmă proaste cocioabele mele, Și ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)

... rușine să zică că e român; cel cu părinți necunoscuți, dacă știa două-trei grecești, nu mai vrea să treacă de român, zicea că e grec. Numele de tată și mamă erau nume mojicești; p-aci era să se facă și Dumnezeu băbacă al oamenilor nobili. Aceasta era starea românului întru ...

 

Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi

... toate, iar Thaisa le oprește: — O..., Levante Hyacinthus, eu ți-o spui într-un cuvânt: Ești frumos, dar n-ai viața ce-n oricare grec trăiește... Tu o cauți printre stele, ea te-nșală pe pământ. II Subt o boltă-ncondeiată cu lungi litere arabe, Unde aurul se leagă cu ... Mâna ei, alba ei mână, căreia nebuni se-ntrec Zantioții toți să-nchine neschimbata lor iubire, Luntrea, armele și capul, tot ce poate da un grec! Cum îl vede, ea spre dânsul tremurând mâna-și întinde: — Vin, îi zice cu privirea, Kalavryta e a ta. Vino, vis trimis ...

 

Matei Milu - Asupra istericalilor

Matei Milu - Asupra istericalilor Asupra istericalilor de Matei Milu Informații despre această ediție     O boală nouă ivită,     În modă acum ișită,     Stîrnită de flocane,     Ce-i zic istericale.     Aceasta patimă grecească     La țigance este firească.     Iar grecele o au de gingășii     Să se zbuciume ca d-epilepsii.     Apoi și din moldovence     Ca să samene a grece,     Și ele se fac c-amețescu,     Socotind ca să arate delicate,     Fără pricină, de-orice cad leșinate,     Să afumă cu pene     Pe subt nas, ochi și gene.     Dar spre acești patimi vindecari     Ne face gazeta înștiințari,     De o doftorii ispitită,     Acum în public prevestită.     În vreme cînd năbădaica vine     Să aibă bărbatul un bici bun la sine     Și la c... să-i deie una sută bine     Șăptezăci sau noăzăci și unul la vine,     Cinzăci, șăsăzeci la spati,     Să o umple de sănătati.     Cu aceasta pre mult să folosăscu,     Grece, moldovence să tămăduiescu ;     Iar la țigance să nu ispitească,     Fiind boala la ele

 

Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie

Ion Heliade Rădulescu - Dispoziţiile şi încercările mele de poezie Dispozițiile și încercările mele de poezie de Ion Heliade Rădulescu Învățam grecește, cum se învăța pe atunci, octoih și psaltire: nu înțelegeam nimic. Într-o duminică am văzut la poarta bisericii Crețulescului lume multă adunată; am stat și eu să văz ce este. Un fecior sau vizitiu citea în gura mare Alexandria, și câți treceau pe drum se opreau și ascultau. Când m-am oprit eu, citirea venise dimpreună cu Alexandru până la Ivantie împărat, unde zice: "Mira tebe brate" (slavonă: pace ție frate) ș. c. l. Nu mă putui dezlipi de acolo ascultând descrierea acelui loc plin de răcoare, de verdeață și adăpat de fântâni cu apă vie. A trebuit să tacă acel om minunat pentru mine (vizitiul, zic) ca să fug și eu d-acolo. Am venit acasă și am cerut foarte rebel, plângând, să-mi dea doi lei să cumpăr o carte. Eram rău când plângeam: sculam vecinii în picioare. A trebuit să mi se dea banii, și alergai îndată și-mi cumpărai cartea prețuită și plină de minuni. Dar ce să fac cu dânsa? că în mâinile mele era mută. Vrui să ...

 

Vasile Alecsandri - Codreanul

... Ilieș. [13] Și mi-l duc într-un divan Unde Domnul cu caftan Și pe cap cu gugiuman Sta culcat pe-un buzdugan Lâng-un grec țarigrădean. [14] ,,Măi Codrene, voinicele, Spune tu domniei mele, Mulți creștini ai omorât Cât în țară ai hoțit?" ,,Domnule, măria-ta! Jur pe Maica Precista ... Pân' ce-i retezeam capul! În cap mâna că-i puneam, La pământ îl aduceam, Căpățâna i-o tăiam Și la corbi o juruiam!" Cel grec mândru, coroiat, Ce ședea cu domnu-n sfat, Pe Codrean cât l-auzea, La față se-ngălbenea, Pe covor îngenuchea Și din gură-așa grăia ...

 

Alexandr Pușkin - Șalul negru

Alexandr Puşkin - Şalul negru Șalul negru de Alexandr Pușkin (Traducție) - traducere de Constantin Negruzzi Publicată în Curier de ambele sexe , periodul I, nr. 6 La șalul cel negru mă uit în tăcere Și sufletu-mi rece e nemângăiat, Pentru că de jale, de chin și durere Este sfășiat! Eu astăzi la lume a spune voiesc, Din care pricină cumplit pătimesc. Când eram mai tânăr iubeam cu dulceață O gingașă greacă cu părul frumos, Cu negre sprincene, cu rumănă față Și trup mlădios; Căci atunce lesne în amor credeam, Și amărăciunea-i încă n-o știam. Iscusita fată cu a sa iubire, Cu-a ei cătătură ce înflăcăra, Singurul meu bine, ș-a mea fericire Pe lume era. Dar statornicie este pe pământ?... Credința e vorbă, amorul cuvânt! Într-una din zile, poftisem la masă Câțiva buni prieteni, cu care vorbind Mă simțeam ferice, la greaca frumoasă Gândul meu fiind. Căci de zile negre grijă nu purtam; Vro nenorocire nici macar visam. Iat-un mârșav jidov vine și-mi șoptește: “Greaca ta, stăpâne, ce-atât o iubești, Te vinde pre tine și te viclenește, Iar tu nici gândești!â€� Eu îi ...

 

Antim Ivireanul - Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul

Antim Ivireanul - Prefaţă la Vieţile paralele de Plutarh,tipărită în greceşte la Bucureşti, în anul 1704 Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul 1704 de Antim Ivireanul Preaiubitorilor de învățătură cititori, Antim ieromonahul din Iviria și tipograful tipografiei domnești din București, sănătate de la Dumnezeu și îndeplinirea dorințelor. Zelul născut al iubirei de învățătură mă îndatorește, iubitorilor de învățătură cititori, să fiu totdeauna cu îngrijire și nelenevos la aflarea vreunei osteneli serioase pentru răspândirea cunoștinței cei iubitoare de învățătură a voastră. De aceea înștiințându-mă că dintre preastrăluciții, învățații și păziții de Dumnezeu fii ai prealuminatului și iubitoriului de Hristos domnului nostru, domnul domn Ioan Constantin Basarab Brâncoveanu, preaînvățatul, cuvântărețul și adânc cugetătorul domnul Constantin a tradus Paralele grecești și romane ale lui Plutarh în limba obicinuită grecească, de loc n-am întârziat să întrebuințez mii de chipuri ca să înduplec pe strălucirea sa să dea în tipar. Ceea ce abia reușind prin mijlocul deselor și neîncetatelor rugăminți, disprețuind strălucirea sa, ca modest, înțelept și cuminte, svonurile deșarte și laudele ușoare, ca proprii celor ce voesc să se arate înțelepți și nu celor în adevăr înțelepți. Iată dar că ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GREC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 133 pentru GREC.

GRECESC

... GRECÉSC , - EÁSCĂ , grecești , adj . Grec . - Grec

 

GRECEȘTE

GRECÉȘTE adv . Ca grecii , în felul grecilor ; în limba

 

GRECIZA

... și refl . A face să - și însușească sau a - și însuși limba , obiceiurile etc . grecilor , a ( se ) asimila grecilor . - Grec

 

NEOGREC

... în zilele noastre ; greaca modernă . 2. Care se referă la limba neogreacă ( 1 ) , care ține de limba neogreacă , propriu limbii neogrecești sau , p . ext . , poporului grec

 

BARBAR

... BARBÁR , - Ă , barbari , - e , s . m . și f . 1. Nume dat , în antichitate , de greci și de romani oricui nu era grec sau roman . 2. ( La m . pl . ) Nume generic pentru popoarele care au năvălit la începutul evului mediu în Europa ; ( și la sg . ) persoană care făcea ...

 

FANARIOT

... FANARIÓT , - Ă , fanarioți , - te , s . m . , adj . 1. S . m . Grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar din Constantinopol ; spec . demnitar al Porții Otomane ori dregător sau domn în țările românești care provenea din ...

 

GRECOMANIE

GRECOMANÍE s . f . Manie de a imita obiceiurile , limba etc . grecilor , de a susține tot ce vine de la

 

GRECUȘOR

... GRECUȘÓR , grecușori , s . m . ( Peior . ) Diminutiv al lui grec . - Grec

 

LOGHIOTAT

... LOGHIÓTAT , loghiotați , s . m . ( Grecism înv . ) Învățat grec

 

LOGOGRAF

LOGOGRÁF , logografi , s . m . Denumire dată primilor istorici greci care încercau să reconstituie istoria triburilor și a orașelor grecești pe baza legendelor și a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...