Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CHALON, INHIBANT, INHIBIȚIE, INHIBITIV, MUSCARINĂ ... Mai multe din DEX...

INHIBITOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INHIBITÓR, -OÁRE, inhibitori, -oare, adj., s.m. 1. Adj. Care inhibă, inhibitiv. 2. S.m. Substanță chimică care, adăugat în proporții mici, poate încetini sau chiar împiedica anumite reacții chimice. ** Preparat sau tratament care frânează sau împiedică dezvoltarea unui agent patogen. un proces fiziologic etc. - Din fr. inhibiteur.

Sursa : DEX '98

 

INHIBITÓR, -OÁRE I. adj. care inhibă; inhibant, inhibitiv. II. s. m. substanță care poate încetini sau împiedica un proces fiziologic, chimic etc. (< fr. inhibiteur)

Sursa : neoficial

 

INHIBITÓR adj., s. 1. adj. inhibant, inhibitiv. (Reacție \~oare.) 2. s. (CHIM.) catalizator negativ. 3. s. inhibitor de oxidare v. antioxidant.

Sursa : sinonime

 

inhibitór adj. m., s. m., pl. inhibitóri; f. sg. și pl. inhibitoáre

Sursa : ortografic

 

INHIBITÓR^2 \~i m. Substanță care încetinește sau împiedică producerea unei reacții chimice. /inhibiteur

Sursa : NODEX

 

INHIBIT//ÓR^1 \~oáre (\~óri, \~oáre) și substantival (despre medicamente) Care are proprietatea de a împiedica dezvoltarea unui agent patogen sau a unui proces fiziologic. /inhibiteur

Sursa : NODEX

 

INHIBITÓR, -OÁRE adj. Care inhibează. // s.m. Substanță care poate încetini sau împiedica un proces fiziologic, o reacție chimică etc. [Cf. fr. inhibiteur].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INHIBITOR

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru INHIBITOR.

CHALON

CHÁLON s . n . Substanță produsă de glandele cu secreție internă , care , circulând prin sânge , are acțiune inhibitoare asupra funcțiunii altor organe . [ Pr . : șa - ] - Cuv .

 

INHIBANT

... INHIBÁNT , - Ă , inhibanți , - te , adj . Care inhibă ; inhibitor

 

INHIBIȚIE

INHIBÍȚIE , inhibiții , s . f . 1. Proces fundamental al activității nervoase , opus excitației , care se manifestă prin diminuarea , frânarea sau suprimarea efectelor excitației . 2. ( Chim . ) Fenomen de oprire , de întârziere sau de micșorare a vitezei de desfășurare a unei reacții chimice cu ajutorul

 

INHIBITIV

... INHIBITÍV , - Ă , inhibitivi , - e , adj . Inhibitor

 

MUSCARINĂ

... MUSCARÍNĂ , muscarine , s . f . Alcaloid foarte toxic , puternic inhibitor