Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul LAUDA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: LAUDĂ

  Vezi și:OSANA, ALELUIA, APOLOGIE, BRAVISSIMO, BRAVO, CÂNTĂREȚ, COMPLIMENT, CONDAC, ELOGIU, ENCOMION, EU ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului LAUDA: LAUDĂ, LAUDĂ, LĂUDA, LĂUDĂ.

 

LAUDA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LÁUDĂ, laude, s.f. Exprimare în cuvinte a prețuirii față de cineva sau ceva; cuvinte prin care se exprimă această prețuire; elogiu. ** (În propoziții exclamative) Mărire! slavă! cinste! glorie! - Din lăuda (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

Laudăbârfire, blamare, critică, mustrare, ocară, ponegrire, ponosire, ponegreală

Sursa : antonime

 

LÁUDĂ s. interj. 1. s. v. glorie. 2. s. v. preamărire. 3. s. v. compliment. 4. interj. v. osana.

Sursa : sinonime

 

LÁUDĂ s. interj. v. apreciere, aroganță, atenție, cinste, cinstire, considerație, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, onoare, orgoliu, prețuire, respect, semeție, stimă, trecere, trufie, vanitate, vază.

Sursa : sinonime

 

láudă s. f. (sil. la-u-), g.-d. art. láudei; pl. láude

Sursa : ortografic

 

LÁUD//Ă \~e f. Apreciere prin cuvinte a meritelor, a calităților cuiva (sau a ceva). Demn de \~. * \~a de sine nu miroase a bine nu e frumos te lauzi. [G.-D. laudei; Sil. la-u-] /v. a lăuda

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LAUDA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 262 pentru LAUDA.

Mateiu Caragiale - Lauda cuceritorului

Mateiu Caragiale - Lauda cuceritorului Lauda cuceritorului de Mateiu Caragiale O! tu, care-ai mânat barbare gloate Ca să sfărâmi împărății bătrâne Și-ai câștigat izbânzi nenumărate; Tu, ce-n trufia inimii păgâne Ai pângărit râzând altare sfinte Și-ai ars cetăți, ai fost măreț, stăpâne, Când jefuind regeștile morminte Zdrobitei hârci îi ai răpit cununa, Și oaselor bogatele veșminte; O! negre Domn, care-ai stârnit furtuna De năvăliri, de-ai zguduit pământul, Dacă-al tău nume îl săpase runa Cea tainică pentr-a-ți slăvi avântul, L-a șters neîmpăcată-apoi uitarea, Precum ți-a spulberat cenușa vântul. Povestea ta pierdută e-n vâltoarea, De ani supuși ce vremea-a spulberat, Dar umbra ta le mohorăște zarea, Că-nalt răsari, cumplit, neîndurat, Cuprins de flăcări pe căzânde turle, Cu pieptul gol luptând însângerat, Beat de măcel. Asurzitoare surle Cu spijele se întreceau turbate, Și-ades făceai îngrozitor să urle De buciumări pădurile carpate, Vânând călare zimbrul și vierul Și săgetând jivine-înspăimântate. În sumbri nori ce trec încomând cerul În zori, goniți de aspra vijelie, Le mai zăresc cum fug mugind de fierul Ucigător. Zburau cu veselie Deasupra-ți corbii, și ...

 

Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu

... știu că nu poate mintea omenească, Nici sufletul însuși nu poate alege, Măcar a ta umbră să închipuiască. Și de ți se cade laudă și slavă, Oare poate omul, o zidire slabă, Încât se cuvine să te preamărească? Nu-i chip, ce dar numai să-și înalțe minte La ...

 

Gavril Romanovici Derjavin - Lauda lui Dumnezeu

... știu că nu poate mintea omenească, Nici sufletul însuși nu poate alege, Măcar a ta umbră să închipuiască. Și de ți se cade laudă și slavă, Oare poate omul, o zidire slabă, Încât se cuvine să te preamărească? Nu-i chip, ce dar numai să-și înalțe minte La ...

 

Grigore Alexandrescu - Catîrul ce-și laudă nobilitatea

... Grigore Alexandrescu - Catîrul ce-şi laudă nobilitatea Catîrul ce-și laudă nobilitatea de Grigore Alexandrescu Catîrul unui părinte Cu proastele lui cuvinte      Noblețea își lăuda, Zicînd fără încetare Că de o virtute mare      Exempluri mumă-sa ...

 

Constantin Negruzzi - Vergiss-Mein-Nicht

Constantin Negruzzi - Vergiss-Mein-Nicht Vergiss-Mein-Nicht de Constantin Negruzzi Viața este în trecut și în viitor: dorință și căință, în cea întâi jumătate a vieții omul încă nu trăiește și apoi începe a muri. Conștiința ticăloșiei noastre ne depărtează pururea cu privirea înainte sau înapoi; fericirea o vedem tot dincolo de orizonul nostru. Cu ce nătângie ne ținem de cele mai mici suvenire! Ce înrâurire au asupra noastră o melodie nesimțitoare poate pentru toți, o privire a cerului, vederea sau mirosul unor floricele pe care alții le calc în picioare cu nebăgarea de seamă. Așadar, mă veți ierta că vorbesc cu complacere de Vergiss-mein-nicht, floricică cu petalele de un albastru deschis, cu frunzele verde închis, pe care svițerii o numesc iarba mărgăritarului, care crește pe malul râurilor și a lacurilor, avându-și pururea picioarele scăldate în apă. Dar pentru poetul făr amor, pentru acel a cărui suflet a fost sfărâmat de chinurile unui amor viclean, aurul e numai aur, metal ca și ferul și plugul. Lauda nu este decât o groasă tămâie ce amețește capul; cununele de flori sunt cununi de spini care ...

 

Alecu Russo - Critica criticii

... căci, fără a vătăma vroiubire de sine, încă nu avem, nici putem avea o literatură până maitârziu. Tălmăciri, imitații, cercări, deși vrednice de laudă, nualcătuiește o literatură, ș-ar fi păzit tăcere, dacă oareșcare socotințejudecătorești ale dlui D. G. nu l-ar sili odată pentru totdeauna a-șida ... a ivitîntunericul, adică critica; de aceea, de când lumea, critica a fostșchioapă și oarbă, când s-a iscălit D. G. De laudă este publicul(ui) că a înțeles că, bun, rău, locul său este la piese naționale: dă aplausuri nu numai pentru că pieselesunt bune ... îmbrăcați în o limba care nu-i nici a lor, nici a noastră. Critica rareori este cumpănită în lecții sau în laudă, dreaptă în judecată și învățată... nu-i destul de a ști carte și a scri, pentru a ficritică... mai ... șitoate câte zic că știu... și apoi să fie critice. Acum altă gâscă... săvorbim de critica de față... începutul de la sfârșit. Domnul D. G. laudă talentul beneficientului și are cuvânt... Domnul D. G. laudă ...

 

Alexei Mateevici - Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim

Alexei Mateevici - Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim de Alexei Mateevici Glasuri de bucurie, Laude și rugăciuni, Din cântarea gurii vie Și a chimvalurilor struni... Iudeea slobozită Poate-și cânta izbăvirea? Roma [1] poate-i biruită Și venitu-i-a pieirea? Împăratul cel puternic, Așteptat cu nerăbdare Poate vine falnic, mare La norodul său nemernic? [2] Drumul dinspre Galileea Tună-n vuiete de glasuri, Parcă toată Iudeea A uitat a ei necazuri... Și mulțimea zgomotoasă Merge-n valuri de lumină, Așteptând pe căi pietroase Rămurele de măslină... Poarta mare din cetate S-a deschis de dimineață, Gloate vii și bucurate Iese-n mâine cu verdeață, Și-a lor veselă ,,osană"... Prin împrejurimi răsună... Calea cea galileeană Cu Împăratul le-mpreună... ,,Bucură-se Cel Ce vine Întru Dumnezeu la noi, Cel Ce lumea cu-a Lui mâine Slobozește de nevoi; Și-n blagosloviri trăiască Al Davidului Fecior, Ce-a venit să izbăvească, Ce-a venit Mântuitor!" * Glăsuiri de bucurie, Laude și rugăciuni, Din cântarea gurii vie Și a chimvalurilor struni, -- Ele oare ce înseamnă? ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715

... legilor; dreptatea cea cu socotință, dară împreunată cu blândĂ©țea și cu îndelungă răbdarea. Însă decât toate acĂ©stea ale măriei-tale vrĂ©dnice de laudă bunătăți, o cât să vĂ©de de luminat multa cucerie ce ai cătră cĂ©le dumnezeești. Cu aciasta și pre Dumnezeu cu faptele tale cĂ ...

 

Antim Ivireanul - Predoslovie la cuvântul de învățătură în Dumineca Florilor

Antim Ivireanul - Predoslovie la cuvântul de învăţătură în Dumineca Florilor Predoslovie la cuvântul de învățătură în Dumineca Florilor de Antim Ivireanul O, cât sunt de minunate sĂ©mnele bucuriei, ce arată astăzi Ierusalimului, la întrarea domnului Hristos! Ca pre un biruitoriu îl priimĂ©ște. Toată cetatea iase întru întâmpinarea lui. Norodul și mulțimea, toată rânduiala i să închină cu cucerie și toată vârsta îl cinstĂ©ște cu laude. Unii aștern hainele lor pre pământ ca să treacă și alții cu frunzele copacilor îi împodobesc calea. Alții merg înainte cu stâlpări și alții îi urma cu ramuri. Alții îl slăvesc ca pre un fiiu al lui David: Osana, fiiul lui David și alții îl propoveduesc împărat lui Israil: Blagoslovit cel ce vine în numele domnului, împăratul lui Israil. Și pentru ca să fie bucuriia mai cu mult minunată, până și pruncii cei fărde răotate, cu ramuri în mâini și cu laudele striga: Osana, celui dintru înălțime. Dată oare de unde atâtea glasuri veselitoare? De unde atâtea măriri? Din ce pricină atâta bucurie la norod și atâta cinste mântuitoriului Hristos? Ne-o spune, feții miei, evanghelistul Ioan la Evanghelia de astăzi, zicând: Pentru acĂ©ia îl și întâmpină pre el norodul ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul național

... œobișnuita și cuvenita intrare personalăâ€�, își fac micile treburi, își satisfac sentimentalismul lor pentru preotesele artei; la gazetă însă nimic, nici o vorbă, fie de laudă, fie de ocară, necum de judecată cinstită. O dată stagiunea închisă, e altceva; marii judecători n-au nevoie să asculte cu luare-aminte ca să ... până a-și răcori dorul de mai bine discutând teorii, precizând dorințe, întrevăzând mijloace de urcare pentru scena țării lor. La noi, marii judecători laudă pe d-ra Y., ca să facă plăcere d-lui X.; ocărăsc pe d. M. și pe d-na R., ca să facă pe gustul ... d-lui director, supărați câteva minute; înalță la ceruri pe comicul A., deși toată iarna nu i-au dăruit două rânduri de meritată laudă, numai așa, ca să mai bată în cei de la teatru; s-amestecă în amănuntele bugetare, care privesc pe direcțiune, căci ea are răspunderea, ea ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumn

... fecioriia ta și nașterea ta cea preste fire? Că prin mijlocul tău ne-am învrednicit să câștigăm bunătățile cĂ©le mari. Cu ce flori de laudă voiu putea împleti cununa fecioriei tale, ca uniia ce ești încununată cu toate florile bunătăților, de tatăl cel ceresc? Pentru căci ai încununat neamul nostru ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LAUDA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru LAUDA.

OSANA

... OSANÁ , osanale , ( 1 ) s . f . , ( 2 ) interj . 1. S . f . ( La pl . ) Cuvinte de laudă , de preamărire ( exagerată ) ; aclamații , ovații . 2. Interj . ( Mai ales în imnurile religioase ) Laudă

 

ALELUIA

... ALELÚIA interj . Exclamație care apare ca un refren de laudă

 

APOLOGIE

... APOLOGÍE , apologii , s . f . 1. Elogiu , laudă ferventă ( și adesea exagerată ) adusă unei persoane , unei idei etc . ; apărare ( servilă și interesată ) a cuiva sau a ceva . 2. Discurs ...

 

BRAVISSIMO

... BRAVÍSSIMO interj . ( Fam . și ir . ) Exclamație care exprimă o aprobare , o laudă

 

BRAVO

... BRÁVO interj . Exclamație de aprobare ( totală ) , de laudă

 

CÂNTĂREȚ

... e , s . m . și f . 1. Persoană care cântă cu vocea ; artist care are profesiunea de a cânta cu vocea . 2. Poet ( care laudă

 

COMPLIMENT

... COMPLIMÉNT , complimente , s . n . 1. Cuvânt de laudă , de măgulire , care exprimă o atitudine prietenească , de stimă , de respect sau de considerație . 2. ( La pl . ) Salutări trimise unei persoane prin intermediul cuiva ca ...

 

CONDAC

CONDÁC^2 , condace , s . n . Braț de ferăstrău cu ramă , folosit pentru tăierea lemnului . [ Pl . și : condacuri ] - Et . nec . CONDÁC^1 , condace , s . n . Cântec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfânt sau se arată însemnătatea unei

 

ELOGIU

... ELÓGIU , elogii , s . n . Discurs prin care este preamărit cineva ; laudă

 

ENCOMION

... ENCOMIÓN , encomioane , s . n . ( Grecism înv . ) Cuvântare de laudă

 

EU

... formele mie , îmi , mi ) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le - a spus . 3. ( La acuzativ , în formele mine , mă , m - ) Oamenii mă laudă . 4. ( Urmat de unul , una la diferite cazuri , exprimă ideea de izolare ) Mie unuia nu - mi trebuie . II. S . n . ( Fil . ) Ceea ce constituie individualitatea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...