Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: LEGĂNA

  Vezi și:LEGĂNĂTOR, LEGĂNARE, ÎNGÂNA, BĂLĂBĂNEALĂ, BĂLĂBĂNI, BĂLĂBĂNIT, BALANSA, BALANSAT, CLĂTINA, CUMPĂNI ... Mai multe din DEX...

LEGĂNAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LEGĂNÁT^1 s.n. Faptul de a (se) legăna. - V. legăna.

Sursa : DEX '98

 

LEGĂNÁT^2, -Ă, legănați, -te, adj. 1. (Despre felul de a umbla) Care se mișcă ritmic într-o parte și în alta; bălăbănit^2. 2. Fig. (Despre voce, vorbe) Tărăgănat. - V. legăna.

Sursa : DEX '98

 

LEGĂNÁT adj. v. tărăgănat.

Sursa : sinonime

 

legănát s. n.

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LEGĂNAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 284 pentru LEGĂNAT.

Mihai Eminescu - Ce te legeni...

... te legeni... de Mihai Eminescu În formă populară - "Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ?" - "De ce nu m-aș legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. Bate vântul frunza-n dungă - Cântăreții mi-i alungă; Bate vântul dintr ...

 

Mihai Eminescu - Ursitorile

... tu vei adormi, Vor pătrunde stelele Toate rămurelele, Iară luna va străbate A noastră singurătate, Iar când vântul va sufla, Teiul se va legăna, Florile și-a scutura, Iarăși te va deștepta Sub plutirea norilor, În căderea florilor, Pe-a izvoarelor sunare, Pe de-a ...

 

Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile

... Mi s-arată un bordei, Frunza cade de pe ei Scuturată, resfirată, Pe cărare aruncată. Iar pe prispă, singurea, Văduvioară tinerea, C-un picior îmi legăna Copilaș înfășățel, Ce îi râde frumușel. Și cum codrul se frământă, Ea își cântă, ea-și descântă, Legănând dintr-un picior Îi zicea încetișor: Â ... va străbate Dulcea ta singurătate, Iar când vântul v-aromi, Mândru mi te-a adormi, Și când vântul va sufla, Teiul se va legăna, Florile-și va scutura. Iarăși te vei deștepta Sub rotirea norilor, În căderea florilor, Sub lucirea stelelor Și la jocul ielelor. Sub frunza stejarilor La ...

 

Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi

... ce nu mai poți să-i numeri! Spune, Zante, unde-i timpul când Byron, în liniștire, Pe-ale mării tale valuri dorul său și-l legăna..., Ș-ale vântului suspine când nebuna sa iubire Cu suspine le-ngâna? Missolonghi, unde-i vremea când pe zidurile tale, Surâzând mureau toți grecii ca ...

 

Vasile Alecsandri - Lelițele

Vasile Alecsandri - Leliţele Dragă mi-e lelița-naltă Și la mers cam legănată. Dragă mi-e lelița-n joc Când se leagănă cu foc, Unde-și pune piciorul, Se aprinde mohorul. Unde-aruncă-un ochișor, Arde sufletul de dor! Dragă mi-e lelița mică Și de trup cam gingășică, Că se suie pe opincă Și dă gură subțirică; Câte fete cu mărgele, Toate-s drăguțele mele. Câte fete cu bondiță, Poartă miere pe guriță. Câte fete răsărite, Toate-mi par flori înflorite. Cum aș face, cum aș drege, Că pe toate le-aș culege, Să-mi fac traiul și să mor Legănat pe sânul

 

Ștefan Octavian Iosif - Noaptea-n cabină

Ştefan Octavian Iosif - Noaptea-n cabină Noaptea-n cabină de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Convorbiri literare , 15 iunie 1900 Legănat ca-n vis de valuri Și cu ochii către cer, Stau culcat într-un ungher Din cabina-ntunecată. Caut dus prin ferestruie Sus, la spuza cea de stele, Ochii dragostelor mele, — Legănat ca-n vis de valuri. Ochii dragostelor mele Stau deasupra mea de pază, — Tot clipesc, tot scînteiază Drăgăstos din bolt-albastră... Astfel către bolt-albastră Multă vreme caut dus, Pînă ochii dragi de sus Albe neguri mi-i acopăr... În coasta năvii, unde zac Și-mi razem capul visător, Izbind se frămîntă sălbatece valuri Și murmură-ntr-una: — Copil fără minte ! Ai brațul scurt și ceru-i departe, Și stelele stau țintuite de cer Cu ținte de aur... Deșarte dorințe ! Oftări deșarte ! Mai bine-ai face s-adormi în pace... Visai departe-n zare, un cîmp pustiu și nins, Lințoliu de omături nemărginit de-ntins. Și sub omătul rece, în fundul groapei reci, Dormeam uitat de veacuri în negura de veci. Dar sus, din cerul negru, deasupra groapei mele, Vegheau fără de număr frumoșii ochi din stele, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Pasteluri (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Pasteluri (Iosif) Pasteluri de Ștefan Octavian Iosif Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I E secetă, și de căldură Pe cîmp porumbul se usucă, Mor vitele în bătătură,   Și norii vin... ca să se ducă... Prin sat aleargă paparude, Țăranca apă le azvîrle : Își scutur pletele lor ude Și-s goale ca niște șopîrle... Țăranii-n cîrciumă s-adună ; Pe cîmp abia se mișc-o turmă, Tînguitor talanga sună — Ciobanul a rămas în urmă, Cu cotul rezemat în bîtă, El cată dus în depărtare. Dar seceta posomorîtă Se-ntinde fără de hotare... II Prin sat aleargă paparude Și se-nvîrtesc în danț vioaie : Își scutur' pletele lor ude, Cîntînd descîntece de ploaie. Un uliu sus, deasupra noastră, Din aripi bate ostenit, Pierdut în liniștea albastră A cerului nemărginit. Nori albi din zare se ridică — Par minunate jucării ; Se-nșiră, se desprind, se strică În praf de raze aurii... III Tresari din somn... Ce harmalaie ! Țigani cu șatra — ce mai vrei ? În car, sub rogojina spartă, Fumează, cîntă, rîd femei... O droaie de copii în zdrențe Fac roată și se bat, ...

 

Alecu Donici - Bondarul mizantrop

... rău ne-aduce Rău, tot rău, fără sfârșit. Astfel în mizantropie Un bondar se căina, Stând pe-o creangă de scumpie Ce la vânt se legăna. Și zicea el: "Zău, nu-i șagă, Se tot schimbă lumea-ntreagă. Când gândesc la vremi trecute, Când tot vesel eu umblam, Cu albine mult ...

 

Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F

Alexandru Vlahuţă - Unde ni sunt visătorii%3F Unde ni sunt visătorii? de Alexandru Vlahuță Nu știu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare, Sau decepția, durerea luptelor de mai-nainte, Doliul ce se exală de pe-atâtea mari morminte, Răspândindu-se-n viață, ca o tristă moștenire, Umple sufletele noastre de-ntuneric și mâhnire, Și împrăștie în lume o misterioasă jale, Parc-ar sta să bată ceasul stingerii universale; Căci mă-ntreb, ce sunt aceste vaiete nemângâiate, Ce-i acest popor de spectri cu priviri întunecate, Chipuri palide de tineri osteniți pe nemuncite, Triști poeți ce plâng și cântă suferinți închipuite, Inimi lașe, abătute, făr-a fi luptat vrodată, Și străine de-o simțire mai înaltă, mai curată! Ce sunt brațele acestea slabe și tremurătoare? Ce-s acești copii de ceară fructe istovite-n floare?... Și în bocetul atâtor suflete descurajate, Când, bolnavi, suspină barzii pe-a lor lire discordate, Blestemând deșertul lumii ș-al vieții, în neștire, Când își scaldă toți în lăcrimi visul lor de nemurire, Tu, artist, stăpânitorul unei limbi așa divine, Ce-ai putea să ne descoperi, ca un făcător de bine, Orizonturi largi ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea)

... Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Și niciodată nu isprăvea basmul. Glasul ei dulce mă legăna; genile mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream ș-o întrebam câte ceva; ea începea să spuie, și eu visam înainte. - A fost ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cântecul de leagăn

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cântecul de leagăn Cântecul de leagăn de Iulia Hasdeu Traducere de Bogdan Petriceicu Hasdeu . Revista nouă , an. IV, nr. 11 — 12, 15 februarie — 15 martie 1892. Nani, nani, dormi, odorașul scump, al mamei odor, În culcușul tău, de vise cerești legănat ușor! Îngerul duios peste fruntea ta s-apleacă zâmbind, Ș-aripa-i de-argint pe-ai tăi ochișori Îi flutură blând. Nani, nani, dormi, dormi netulburat căci mama va sta, De-a dragul privind rumenele fragi pe gurița ta. Iat-o s-a deschis, iat-o iar s-a strâns plăpându-l boboc Un trandafiraș vesel zâmbitor l-al soarelui foc! Spicele de grâu parcă moțăiesc din cap lenevos; Colo-n stejăriș fâlfăie-n văzduh fragedul miros, Noaptea-ncetinel Învălește tot de jur-împrejur, Galeș adiind suflu-i răcoros c-un tainic susur. Paserea pe somn Ș-asterne-nchizând ochiul cel zglobiu, Iar cernitul corb s-ascunde pitiș În zidul pustiu. Din ascunzători ies la lilieci, zburând în târcol, Și din când în când al bufniței glas cobește a gol Dormi, puiuțul meu, de luna din cer privit drăgălaș; Sufletu-ți în trup e ca ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGĂNAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru LEGĂNAT.

LEGĂNĂTOR

... LEGĂNĂTÓR , - OÁRE , legănători , - oare , adj . ( Rar ) Care ( se ) leagănă . - Legăna

 

LEGĂNARE

... LEGĂNÁRE , legănări , s . f . Acțiunea de a ( se ) legăna și rezultatul ei ; clătinare , balansare , legănătură . - V. legăna

 

ÎNGÂNA

... îmbina ; a se confunda , a se amesteca . 5. Refl . și tranz . ( Rar ) A ( se ) mișca ușor ; a ( se ) legăna

 

BĂLĂBĂNEALĂ

BĂLĂBĂNEÁLĂ , bălăbăneli , s . f . Mers nesigur , mișcare înceată , legănată sau împleticită . - Bălăbăni + suf . -

 

BĂLĂBĂNI

BĂLĂBĂNÍ , bălăbănesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) deplasa într - o parte și într - alta , adesea cu mișcări legănate , șovăitoare ; a ( se ) bălăngăni , a ( se ) bălăngăi , a bălălăi , a se bănănăi . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se trudi , a se lupta cu cineva sau cu ceva ; a se certa , a se ciorovăi . - Et . nec . sau formație

 

BĂLĂBĂNIT

BĂLĂBĂNÍT^2 , - Ă , bălăbăniți , - te , adj . ( Despre mers , pași ) Legănat ; șovăitor . - V. bălăbăni . BĂLĂBĂNÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) bălăbăni . - V.

 

BALANSA

... BALANSÁ , balansez , vb . I. 1. Tranz . și refl . A ( se ) mișca când într - o parte , când într - alta ; a ( se ) legăna , a ( se ) hâțâna , a pendula . 2. Tranz . A face egale , a echilibra părțile unei balanțe ( 2 ) , ale ...

 

BALANSAT

BALANSÁT , - Ă , balansați , - te , adj . 1. Legănat ^2 ( 1 ) . 2. ( Tehn . ; despre dispozitive ) Care este astfel reglat încât nu depășește limitele de balans (

 

CLĂTINA

... clátin , vb . I . 1. Tranz . , refl . și intranz . A ( se ) mișca ( puțin , lin ) într - o parte și în alta ; a ( se ) legăna ; a ( se ) agita ( usor ) . 2. Refl . A șovăi în mers , în mișcare ; a se împletici ( din cauza slăbiciunii , a ...

 

CUMPĂNI

... Tranz . A pune în stare de echilibru ; a echilibra . 3. Refl . și tranz . A ( se ) clătina , a ( se ) legăna . 4. Tranz . și intranz . Fig . A cântări cu mintea , a chibzui , a socoti . 5. Refl . Fig . A lua ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...