Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NEOLINGVISTIC, DIALINGVISTICĂ, METALINGVISTICĂ, SOCIOLINGVISTIC, ÎMPRUMUT, ANTROPONIMIE, BALCANISTICĂ, CALC, CIUNISM, COLIZIUNE ... Mai multe din DEX...

LINGVISTIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LINGVÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la lingvistică. II. s. f. știință care studiază limba și legile ei de dezvoltare. o ~ generală = disciplină care studiază faptele de limbă din perspectiva trăsăturilor comune mai multor limbi; ~ comparativă = disciplină care studiază comparativ concordanțele fonetice, semantice și gramaticale din mai multe limbi; ~ matematică = disciplină care studiază fenomenele de limbă cu mijloace matematice; ~ structurală = disciplină care studiază relațiile dintre elementele limbii și caracterul sistematic al acesteia. * glotologie. (< fr. linguistique)

Sursa : neoficial

 

LINGVÍSTIC, -Ă, lingvistici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Știință care studiază limba (II) și legile ei de dezvoltare. * Lingvistică generală = domeniu al lingvisticii care studiază limba din punctul de vedere al trăsăturilor ei generale, de mijloc de comunicare specific omului. Lingvistică diacronică = studiu al faptelor de limbă privite în evoluția lor. Lingvistică sincronică = studiu al faptelor de limbă așa cum se prezintă ele la un moment dat. 2. Adj. Care aparține lingvisticii (1), privitor la lingvistică. [Var.: linguístic, -ă s.f., adj.] - Din fr. linguistique.

Sursa : DEX '98

 

lingvístic adj. m., pl. lingvístici; f. sg. lingvístică, pl. lingvístice

Sursa : ortografic

 

LINGVÍSTI//C ?ă (?i, ?e) Care ține de lingvistică; propriu lingvisticii. Studiu ~. [Sil. lin-gvis-] /linguistique

Sursa : NODEX

 

LINGVÍSTIC, -Ă adj. Referitor la lingvistică. [Var. linguistic, -ă adj. / cf. fr. linguistique].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LINGVISTIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 5022 pentru LINGVISTIC.

Ion Luca Caragiale - Cronica

Ion Luca Caragiale - Cronica Cronica de Ion Luca Caragiale Câteva varietăți literare și lingvistice nu strică, pentru a mai lăsa politica să se odihnească. I - FORMULE TOPOGRAFICE — Când un casier spală putina și lasă în casă tufă de Veneția, se cheamă că a plecat la Mărul Roșu, sau că s-a dus la Țurloaia. — Cineva nu trebuie să se îndoiască că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila. — Ai bani, stai și poruncești ca pașa de la Dii. — Un bătăuș trebuie să-și găsească și el Bacăul; o să capete și el odată una, s-auză câinii în Giurgiu! — Ferește-te a acorda credit aventurierilor cari sunt azi aici, mâine în Focșani. — Nu te încumeta la discuție cu un avocat limbut, că te biruie cu gură de Târgoviște. — În fine, nu prea pune temei pe Brașoavele reporterilor. II - PROVENIENȚE POPULAR REPUTATE Salamul și sfoara de Sibiu — Ghiudemul de Botoșani — Scrumbiile de Dunăre — Pepenii de Brăila — Nobleța de Fefelei — Mitocănimea de Tirchilești — Mischetul de Filaret — Cireșele de Pitești ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific naţional în literatura română Caracterul specific național în literatura română de Garabet Ibrăileanu Spuneam într-un articol de acum câteva luni că literatura din Moldova a fost mai preocupată de realitățile naționale decât cea din Muntenia. Voim să întărim și să completăm această constatare prin câteva considerații noi. Mai întâi, credem că particularitatea aceasta este cauza pentru care proza a fost cultivată mai mult în Moldova decât în Muntenia. Proza de observație, care redă realitatea prin descriere, narație și reprezentare, a apărut în Moldova, începând cu Negruzzi. Înainte de epoca Eminescu, Moldova se exprimă mai ales în proză, poezia fiind reprezentată aproape numai prin Alecsandri, care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți -- Eliade, Cârlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. --, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai ...

 

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil Din albumul unui bibliofil de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân 2 II - Formulă de afurisenie 3 III 4 IV - Epitaful lui Prale 5 V - Fragmente dintr-o poveste 6 VI - Rime defectuoase 7 VII - Câteva cugetări 7.1 Cuvinte vechi franceze din XV secol 7.1.1 A 7.1.2 B 7.1.3 C 7.1.4 D 7.1.5 E 7.1.6 F 7.1.7 G 7.1.8 H 7.1.9 J 7.1.10 L 7.1.11 M 7.1.12 N 7.1.13 O 7.1.14 P 7.1.15 R 7.1.16 S 7.1.17 T 7.1.18 U 7.1.19 V 7.1.20 Y 7.2 Stoicismul românului 7.3 Arghir 7.4 Neculai Bălcescu 7.5 Cântecul Bucovinei 7.6 Geanta lui Moș Cosma I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân Logofăt mare judecător și alegător de ocine. Ispravnic pe o seamă de oameni de frunte, ce sunt curteni la țară, și judecător tuturor cine sunt cu strâmbătăți ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii şi literaturii Dl Panu asupra criticii și literaturii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Cuprins 1 I - CRITICA MODERNĂ 2 II - EPOCI ȘI CURENTE LITERARE 3 III - EMINESCU ȘI CURENTUL EMINESCIAN 4 IV - REMEDIUL DLUI PANU 5 V - CE-I DE FĂCUT? I - CRITICA MODERNĂ În foaia săptămânală Epoca literară au apărut patru articole intitulate Critica și literatura, datorite penei distinsului nostru publicist și om politic dl G. Panu. Această excursie critică în câmpul literelor române trebuie neapărat să măgulească pe literații noștri: de când junimiștii au părăsit-o, nici un om politic mai însemnat nu s-a ocupat de biata literatură. Chestiunile de ordine literară ridicate de dl Panu sunt de mare importanță și de aceea îmi iau libertatea să spun câteva cuvinte și asupra articolelor d-sale și asupra chestiilor literare tratate în ele. Nu-i vorbă, în aceste articole sunt numai o serie de afirmații pe care — probabil din lipsă de timp — dl Panu nu le-a dovedit, dar afirmările sunt făcute de dl Panu și importanța unui articol de multe ori se judecă nu atâta după conținut, cât după iscălitură. Să vedem deci ce ...

 

Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere

Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ...

 

Alecu Donici - Braminul

Alecu Donici - Braminul Braminul de Alecu Donici Eu v-am spus odată, că omul când greșește Adeseori pe altul se dezvinovățește; Iar dacă nu-i rămâne alt chip de îndreptat, Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat. În India bogată Un cuvios bramin, Deși era în faptă De rele patimi plin, Însă prin iscusința acea de ipocrit, El da încredințare Că ar avea purtare Întocmai cum se cade unui bramin cinstit. Oare ipocrizie Și-ntre bramini să fie? (Sau numai pe la noi Sunt lupi în piei de oi?) La astă întrebare Chiar fabula mea poate să facă dezlegare. Braminii împreună cu toții viețuiesc Și se povățuiesc De un păstor mai mare. Ei sunt pilduitorii de lege în popor; Au multe slujbe grele, Au post nu prea ușor Și aspre rânduiele. Deci, într-o zi de post Braminul meu la slujbă, hrănit cu totul prost, Socoate cum s-o deie Ceva la fruptișor Și-i vine-n gând să ieie Un proaspăt oușor Și să-l cam învârtească la para lumânării. Urmând aceasta, iată pe ușile cămării Păstorul se ivește: — Ce faci, cinstite frate? De ce te-ai apucat? Vezi cum se dezvelește Oricât de mic păcat. — ...

 

Alecu Donici - Bricele

Alecu Donici - Bricele Bricele de Alecu Donici Eram în hotărâre de fabuli să mă las, E grea această cale la muntele Parnas; Dar unchiul, care strânge nepotului avere, Ce vrea de la el cere. Așa un unchi al meu, Ușoară să-i stea țărna și sufletul ferice, Prin testamentul său Mă leagă ca să public o fabulă de brice; Plinesc a lui voință ca sfântă datorie. El îmi spunea c-odată, într-o călătorie, Stând sara la popas, Găsi un vechi prieten, cu care a și mas. Ei de cu seară-n vorbe de râs, de desfătare, Cu pace-au adormit. A doua zi, când unchiul din somnu-i s-a trezit, Pe scumpul său prieten văzu în altă stare. Acesta la o masă-n oglindă se uita Și-așa de greu ofta, Că îți venea a crede Că-n ea pieirea-și vede. — Ce-ți este, frate dragă — îi zise unchiul meu — Au nu cumva ți-e rău? — Oh, nu — răspunse cela — sunt sănătos, sunt bine; Dar e o-mprejurare mai tristă pentru mine, Că trebuie să mă rad Și barba mi- ...

 

Alecu Donici - Florile

Alecu Donici - Florile Florile de Alecu Donici La niște case mari, în oale prea bogate, Sta falnic pe ferești, Pe lângă flori firești, Și cele prelucrate De mâine omenești. Dar iată, nori s-adună, Cu fulgere lucind, Și tunetul răsună De ploaie prevestind; Iar floricelele acele iscusite Îndreaptă către zei Smerita rugăminte: Ca să oprească ei, Cu un cuvânt din ceri, A ploaiei neplăceri; Dar rugămintea lor au fost zădărnicită Și ploaia cea pornită De un răcoare vânt Se varsă pre pământ, Potoale sfera grea, Verdeața înnoiește Și firea după ea Se pare că zâmbește. Atunci și florile acele naturale Se dezvelesc frumos, Din sânurile sale Dau desfătat miros; Iar florile de fir, mătasi și catifea, Ce ruge înălța când ploaia se ivea, De frumusețea lor lipsite și pătate, Au fost de pe ferești afară lepădate. Talentului firesc de critică nu-i pasă, Ea nu întunecă a lui gândiri frumoase; Și numai florile acele prelucrate Se tem de ploaie

 

Alecu Donici - Galbenul

Alecu Donici - Galbenul Galbenul de Alecu Donici Țăranul au găsit un galben ruginit, Pe care lui îi da destui bani de argint. Dar el au zis în sine: "Să-l schimb așa nu-i bine. Acum am priceput că trebui curățit, Pentru ca să câștig pe el preț îndoit". Și înturnându-se acasă au luat Nisip și cărămidă, Cu care galbenul atâta l-au frecat, Încât l-au și făcut curat ca o oglindă, Dar numai au scăzut din greutate mult Și prețul cel dintâi la galben au pierdut. * Ideea fabulei e lesne de-nțeles. Părinților! pe voi privește mai ales. Căci voi nu trebuie să vă siliți Întru științe multe pe fii să pospăiți; Ca să le dați un lux, un amăgitor nume, Și să disprețuiți plecări firește bune, Scăzând greimea lor în cumpenele

 

Alecu Donici - Guraleiul

Alecu Donici - Guraleiul Guraleiul de Alecu Donici Cuprins 1 ÎNFĂȚOȘAREA I 2 ÎNFĂȚOȘAREA II 3 ÎNFĂȚOȘAREA III 4 ÎNFĂȚOȘAREA IV 5 ÎNFĂȚOȘAREA V 6 ÎNFĂȚOȘAREA VI 7 ÎNFĂȚOȘAREA VII 8 ÎNFĂȚOȘAREA VIII 9 ÎNFĂȚOȘAREA IX 10 ÎNFĂȚOȘAREA X ÎNFĂȚOȘAREA I CUCOANA ZAMFIRIȚA ȘI ZOIȚA CUCOANA ZAMFIRIȚA Postelnicul de-aice acum numai s-au dus; De astăzi dimineață un milion mi-au spus. Văzând că nu-i alt chip mai sigur spre scăpare De guralei așa nesuferit de mare, Eu înadins cu trebi m-am și însărcinat Și-așa abia-abia de dânsul am scăpat. ZOIȚA Cucoană, cum de n-am și eu ceva crezare, Când zic că dumnealui tăcere nici nu are, Spuind necontenit și vrute și nevrute La cei ce au păcat să stea ca să-l asculte, De ranguri mari și mici, de domnii ce au fost, Istorisește mii, ca cum ar fi de rost Și intrigi mai ales adeseori lucrează: Le face mare haz, le și adiverează. Iar când îl oblicesc cu vro minciună vie, Atunci se apără și zice că nu știe. CUCOANA ZAMFIRIȚA Așa cum este, drept. ZOIȚA Eu judec ca o slugă, Dar pare-mi-se, zău, că vorba acea lungă, Precum postelnicul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru LINGVISTIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1189 pentru LINGVISTIC.

Genesa Capitol 1

Genesa Capitol 1 Genesa Capitol 1 1 La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pămîntul. 2 Pămîntul era pustiu și gol; peste fața adîncului de ape era întunerec, și Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor. 3 Dumnezeu a zis: ,,Să fie lumină!`` Și a fost lumină. 4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună; și Dumnezeu a despărțit lumina de întunerec. 5 Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunerecul l -a numit noapte. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua întîi. 6 Dumnezeu a zis: ,,Să fie o întindere între ape, și ea să despartă apele de ape.`` 7 Și Dumnezeu a făcut întinderea, și ea a despărțit apele cari sînt dedesuptul întinderii de apele cari sînt deasupra întinderii. Și așa a fost. 8 Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a doua. 9 Dumnezeu a ...

 

Genesa Capitol 2

Genesa Capitol 2 Genesa 1 Genesa Capitol 2 1 Astfel au fost sfîrșite cerurile și pămîntul, și toată oștirea lor. 2 În ziua a șaptea Dumnezeu Și -a sfîrșit lucrarea, pe care o făcuse; și în ziua a șaptea S`a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3 Dumnezeu a binecuvîntat ziua a șaptea și a sfințit -o, pentrucă în ziua aceasta S`a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise și o făcuse. 4 Iată istoria cerurilor și a pămîntului, cînd au fost făcute. 5 În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt și ceruri, nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp și nici o iarbă de pe cîmp nu încolțea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt și nu era nici un om ca să lucreze pămîntul. 6 Ci un abur se ridica de pe pămînt și uda toată fața pămîntului. 7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului, i -a suflat în nări suflare de viață, și omul ...

 

Genesa Capitol 3

Genesa Capitol 3 Genesa 2 Genesa Capitol 3 1 Șarpele era mai șiret decît toate fiarele cîmpului pe cari le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: ,,Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ,,Să nu mîncați din toți pomii din grădină?`` 2 Femeia a răspuns șarpelui: ,,Putem să mîncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.`` 3 Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ,,Să nu mîncați din el, și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți.`` 4 Atunci șarpele a zis femeii: ,,Hotărît, că nu veți muri: 5 dar Dumnezeu știe că, în ziua cînd veți mînca din el, vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscînd binele și răul``. 6 Femeia a văzut că pomul era bun de mîncat și plăcut de privit, și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui, și a mîncat; a dat și bărbatului ei, care era lîngă ea, și bărbatul a mîncat și el. 7 Atunci li s`au deschis ochii la amîndoi; au ...

 

Genesa Capitol 4

Genesa Capitol 4 Genesa 3 Genesa Capitol 4 1 Adam s`a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată, și a născut pe Cain. Și a zis: ,,Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!`` 2 A mai născut și pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar. 3 După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mîncare din roadele pămîntului. 4 Abel a adus și el o jertfă de mîncare din oile întîi născute ale turmei lui și din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel și spre jertfa lui; 5 dar spre Cain și spre jertfa lui, n`a privit cu plăcere. Cain s`a mîniat foarte tare, și i s`a posomorît fața. 6 Și Domnul a zis lui Cain: ,,Pentruce te-ai mîniat, și pentruce ți s`a posomorît fața? 7 Nu -i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pîndește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu să -l ...

 

Genesa Capitol 5

Genesa Capitol 5 Genesa 4 Genesa Capitol 5 1 Iată cartea neamurilor lui Adam. În ziua cînd a făcut Dumnezeu pe om, l -a făcut după asemănarea lui Dumnezeu. 2 I -a făcut parte bărbătească și parte femeiască, i -a binecuvîntat, și le -a dat numele de ,,om``, în ziua cînd au fost făcuți. 3 La vîrsta de o sută treizeci de ani, Adam a născut un fiu după chipul și asemănarea lui, și i -a pus numele Set. 4 După nașterea lui Set, Adam a trăit opt sute de ani; și a născut fii și fiice. 5 Toate zilele pe cari le -a trăit Adam, au fost de nouă sute trei zeci de ani; apoi a murit. 6 La vîrsta de o sută cinci ani, Set a născut pe Enos. 7 După nașterea lui Enos, Set a mai trăit opt sute șapte ani, și a născut fii și fiice. 8 Toate zilele lui Set au fost de nouă sute doisprezece ani; apoi a murit. 9 La vrîsta de ...

 

Genesa Capitol 6

Genesa Capitol 6 Genesa 5 Genesa Capitol 6 1 Cînd au început oamenii să se înmulțească pe fața pămîntului, și li s`au născut fete, 2 fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase; și din toate și-au luat de neveste pe acelea pe cari și le-au ales. 3 Atunci Domnul a zis: ,,Duhul Meu nu va rămînea pururea în om, căci și omul nu este decît carne păcătoasă: totuș zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.`` 4 Uriașii erau pe pămînt în vremurile acelea, și chiar și după ce s`au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, și le-au născut ele copii: aceștia erau vitejii cari au fost în vechime, oameni cu nume. 5 Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pămînt, și că toate întocmirile gîndurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. 6 I -a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pămînt, și S`a mîhnit în inima Lui. 7 Și Domnul a zis: ,,Am să șterg de pe fața pămîntului pe omul pe care l- ...

 

Genesa Capitol 7

Genesa Capitol 7 Genesa 6 Genesa Capitol 7 1 Domnul a zis lui Noe: ,,Intră în corabie, tu și toată casa ta; căci te-am văzut fără prihană înaintea Mea în neamul acesta de oameni. 2 Ia cu tine cîte șapte perechi din toate dobitoacele curate, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască; o pereche din dobitoacele care nu sînt curate, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască; 3 și cîte șapte perechi de asemenea, din pasările cerului, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, pentru ca să le ții vie sămînța pe toată fața pămîntului. 4 Căci după șapte zile, voi face să ploaie pe pămînt patruzeci de zile și patruzeci de nopți; și voi șterge astfel de pe fața pămîntului toate făpturile pe cari le-am făcut.`` 5 Noe a făcut tot ce -i poruncise Domnul. 6 Noe era de șase sute de ani, cînd a venit potopul pe pămînt. 7 Și Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi, din pricina apelor potopului. 8 Din dobitoacele curate și din dobitoacele necurate, din păsări și ...

 

Genesa Capitol 8

Genesa Capitol 8 Genesa 7 Genesa Capitol 8 1 Dumnezeu Și -a adus aminte de Noe, de toate viețuitoarele și de toate vitele cari erau cu el în corabie; și Dumnezeu a făcut să sufle un vînt pe pămînt, și apele s`au potolit. 2 Izvoarele Adîncului și stăvilarele cerurilor au fost închise, și ploaia din cer a fost oprită. 3 Apele au scăzut de pe fața pămîntului, scurgîndu-se și împuținîndu-se, și, după o sutăcincizeci de zile, apele s`au micșorat. 4 În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s`a oprit pe munții Ararat. 5 Apele au mers scăzînd pînă în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întîi a lunii, s`au văzut vîrfurile munților. 6 După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse. 7 A dat drumul unui corb, care a ieșit, ducîndu-se și întorcîndu-se, pînă cînd au secat apele de pe pămînt. 8 A dat drumul și unui porumbel, ca să vadă ...

 

Genesa Capitol 9

Genesa Capitol 9 Genesa 8 Genesa Capitol 9 1 Dumnezeu a binecuvîntat pe Noe și pe fiii săi, și le -a zis: ,,Creșteți, înmulțiți-vă, și umpleți pămîntul. 2 S`apuce groaza și frica de voi pe orice dobitoc de pe pămînt, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se mișcă pe pămînt și pe toți peștii mării: vi le-am dat în mînile voastre! 3 Tot ce se mișcă și are viață, să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca și iarba verde. 4 Numai carne cu viața ei, adică sîngele ei, să nu mîncați. 5 Căci voi cere înapoi sîngele vieților voastre; îl voi cere înapoi dela orice dobitoc; și voi cere înapoi viața omului din mîna omului, din mîna oricărui om, care este fratele lui. 6 Dacă varsă cineva sîngele omului, și sîngele lui să fie vărsat de om; căci Dumnezeu a făcut pe om după chipul Lui. 7 Iar voi, creșteți și înmulțiți-vă; răspîndiți-vă pe pămînt, și înmulțiți-vă pe el!`` 8 Dumnezeu a mai vorbit lui Noe și fiilor lui cari erau cu el, și a ...

 

Genesa Capitol 10

Genesa Capitol 10 Genesa 9 Genesa Capitol 10 1 Iată spița neamului fiilor lui Noe: Sem, Ham și Iafet. După potop li s`au născut fii. 2 Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meșec și Tiras. 3 Fiii lui Gomer: Așchenaz, Rifat și Togarma. 4 Fiii lui Iavan: Elișa, Tarșiș, Chitim, și Dodanim. 5 Dela ei se trag popoarele din țările neamurilor de pe malul mării, după ținuturile lor, după limba fiecăruia, după familiile lor, după semințiile lor. 6 Fiii lui Ham au fost: Cuș, Mițraim, Put și Canaan. - 7 Fiii lui Cuș: Seba, Havila, Sabta, Raema și Sabteca. Fiii lui Raema: Șeba și Dedan. 8 Cuș a născut și pe Nimrod: el este acela care a început să fie puternic pe pămînt. 9 El a fost un viteaz vînător înaintea Domnului; iată de ce se zice: ,,Ca Nimrod, viteaz vînător înaintea Domnului.`` 10 El a domnit la început peste Babel, Erec, Acad și Calne, în țara Șinear. 11 Din țara aceasta a intrat în Asiria; a zidit Ninive, Rehobot-Ir, Calah 12 și Resen între Ninive și Calah; aceasta este cetatea cea ...

 

Genesa Capitol 11

Genesa Capitol 11 Genesa 10 Genesa Capitol 11 1 Tot pămîntul avea o singură limbă și aceleași cuvinte. 2 Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o cîmpie în țara Șinear; și au descălecat acolo. 3 Și au zis unul către altul: ,,Haidem! să facem cărămizi, și să le ardem bine în foc.`` Și cărămida le -a ținut loc de piatră, iar smoala le -a ținut loc de var. 4 Si au mai zis: ,,Haidem! să ne zidim o cetate și un turn al cărui vîrf să atingă cerul, și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiați pe toată fața pămîntului.`` 5 Domnul S`a pogorît să vadă cetatea și turnul, pe care -l zideau fiii oamenilor. 6 Și Domnul a zis: ,,Iată, ei sînt un singur popor, și toți au aceeaș limbă; și iacă de ce s`au apucat; acum nimic nu i-ar împedeca să facă tot ce și-au pus în gînd. 7 Haidem! să Ne pogorîm și să le încurcăm acolo limba, ca să nu-și mai înțeleagă vorba unii altora.`` 8 Și Domnul i -a împrăștiat de acolo pe toată fața ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LINGVISTIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentru LINGVISTIC.

NEOLINGVISTIC

... NEOLINGVÍSTIC , - Ă , neolingvistici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Curent lingvistic caracterizat prin importanța acordată împrumuturilor , prin negarea legilor lingvistice și prin explicarea cu ajutorul ariilor lingvistice a deosebirilor dintre limbi înrudite . 2. Adj ...

 

DIALINGVISTICĂ

DIALINGVÍSTICĂ s . f . Ramură a lingvisticii care studiază elementele lingvistice care , aparent , nu pot fi sistematizate după principii formale . [ Pr . : di -

 

METALINGVISTICĂ

... METALINGVÍSTICĂ s . f . Ramură a lingvisticii care studiază limbajul lingvistic

 

SOCIOLINGVISTIC

SOCIOLINGVÍSTIC , - Ă , sociolingvistici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Domeniu al lingvisticii care studiază covariația sistematică a sistemelor lingvistice și sociale . 2. Adj . De sociolingvistică ( 1 ) . [ Pr . : - ci -

 

ÎMPRUMUT

... 1. Faptul de a ( se ) împrumuta ; ( concr . ) obiect sau sumă de bani împrumutată . 2. Cuvânt , construcție lexicală etc . luată din altă limbă . Împrumut lingvistic

 

ANTROPONIMIE

ANTROPONIMÍE s . f . 1. Ramură a lingvisticii care studiază numele de persoană ; antroponomastică ( 2 ) . 2. Totalitatea numelor de persoană dintr - o localitate , dintr - o regiune sau dintr - o

 

BALCANISTICĂ

BALCANÍSTICĂ s . f . Ansamblu de studii și cercetări referitoare la limbile , folclorul , etnografia și istoria popoarelor balcanice . - Balcani ( n . pr . ) + suf . - istică ( după lingvistică , folcloristică

 

CALC

... pentru a fi apoi copiate pe hârtie heliografică ( ozalid ) . 2. Copia pe hârtie de calc a unui desen ; decalc ( 1 ) . 3. Fenomen lingvistic care constă în atribuirea de sensuri noi , după model străin , cuvintelor existente în limbă ori în formarea unor cuvinte ori expresii noi prin traducerea elementelor ...

 

CIUNISM

CIUNÍSM s . n . Curent latinist extremist în lingvistica și filologia românească legat de numele lui Aron Pumnul , care preconiza supunerea neologismelor romanice acelorași transformări fonetice suferite de cuvintele moștenite din latină ;

 

COLIZIUNE

... unul spre altul ; izbire , lovire . 2. Ciocnire de forțe , tendințe , interese contrare în domeniul relațiilor omenești ; conflict , ceartă , dispută . 3. ( În sintagma ) Coliziune omonimică = fenomen lingvistic

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...