Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FLUTURA, JUCA, LEGĂNA, SĂLTA, ÎNVÂRTI, AEROMOBIL, AUTOMOBIL, CLĂTINA, DOMOLI, FÂȚÂI, FOI ... Mai multe din DEX...

MIȘCA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MIȘCÁ, mișc, vb. I. 1. Intranz., refl. și tranz. A ieși sau a face iasă din starea de repaus, de imobilitate; a(-și) schimba locul, poziția; a (se) clătina. * Expr. (Intranz.; fam.) A mișca din urechi = a sugera cuiva îi dai un bacșiș; a da cuiva un bacșiș. ** Tranz. și refl. A pune sau a fi în funcțiune, a face funcționeze sau a funcționa. 2. Refl. și intranz. A porni din loc, a începe se deplaseze în spațiu, a înainta. ** Refl. A frecventa o anumită societate, a veni în contact cu... 3. Refl. și intranz. A ieși din pasivitate; a acționa; a se strădui. ** Refl. (Despre grupuri sociale, colectivități) A se împotrivi, a se agita, a se revolta. 4. Intranz. Fig. (Fam.) A dovedi (oarecare) pricepere, a ști se descurce. ** (Despre acțiuni, întreprinderi) A da rezultate.satisfăcătoare. 5. Tranz. Fig. A determina pe cineva acționeze; a îndemna, a însufleți. 6. Tranz. A impresiona sufletește, a emoționa; a înduioșa. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

A se mișcaa se opri, a sta, a staționa

Sursa : antonime

 

MIȘCÁ vb. v. duce, îndemna, merge, pleca, porni, stimula, trăi, viețui.

Sursa : sinonime

 

MIȘCÁ vb. 1. v. merge. 2. (înv.) a sălta. (Fătul a \~ în pântecele mamei.) 3. v. acționa. 4. v. clinti. 5. a deplasa, a muta, a plimba. (\~ bomboana prin gură.) 6. a (se) clătina, (înv. și pop.) a (se) muta. (Nu se \~ nici o frunză.) 7. v. zvâcni. 8. v. agita. 9. v. emoționa.

Sursa : sinonime

 

mișcá vb., ind. prez. 1 sg. mișc, 2 sg. miști, 3 sg. și pl. míșcă; conj. prez. 3 sg. și pl. míște

Sursa : ortografic

 

A SE MIŞCÁ mișc intranz. 1) A ieși din starea de imobilitate, schimbându-și poziția sau locul. 2) A fi în acțiune, îndeplinindu-și funcția. 3) A începe se deplaseze în spațiu; a porni (din loc). 4) fig. (despre persoane) A trece la acțiune; a înceta de a mai fi pasiv. 5) fig. (despre persoane) A se afla cu regularitate (într-o anumită societate), venind în contact cu ea. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

A MIŞCÁ mișc 1. tranz. 1) A face se miște. 2) fig. (persoane) A determina la acțiune; a îndemna. 3) fig. A face trăiască anumite emoții, sentimente; a atinge. 2. intranz. 1) A schimba poziția, clătinând dintr-o parte în alta. \~ din mâini. \~ din coadă. 2) (despre ființe) A (mai) fi în viață; a da (încă) semne de viață. Accidentatul mișcă. 3) (despre afaceri, întreprinderi, acțiuni etc.) A se dezvolta în mod progresiv și prosper. 4) fig. (despre persoane) A vădi anumite cunoștințe sau deprinderi într-un anumit domeniu. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MIȘCA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 516 pentru MIȘCA.

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră Privind o stea terestră de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 267, 6 [19] dec. 1911, p. 214. Am în fața mea un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor. Figuri bizare, pe care aleargă umbre ușoare ce înseamnă uriașii munți, dungi abia scrise ce sunt fluviile mari, locuri goale și necunoscute ce sunt imensele pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai gol, mai necunoscut se întinde rotundul pe care trăim. Acolo stînci de ghiață dăinuiesc de veacuri, ghețari uriași își ridică ascuțitele vîrfuri spre cer, eratice blocuri coboară dezrobite din cînd în cînd de soarele avar, ca să vie spre noi. Imensul albastru, ce înrămează ceea ce n-au putut încă să cuprindă valurile, e însemnat cu toate acestea de slabe cărări negre, de puncte de cerneală așezate unul lîngă altul, de un paianjeniș de fire încurcate, ce-și povestesc tovărășiile ce le-au legat oamenii, de nevoile ce au întins punți mișcătoare de ...

 

Mihai Eminescu - Îmbătrânit e sufletul din mine

Mihai Eminescu - Îmbătrânit e sufletul din mine mbătrânit e sufletul din mine de Mihai Eminescu Îmbătrânit e sufletul din mine Ca un bordei pustiu în iarnă grea. Unde te-ai dus, pe cari căi străine O, tinereță, tinereța mea! Suspine n-am ­ ah, de-aș avea suspine, De-aș avea lacrimi, plânge de-aș putea! Durerea cea mai crudă, cea mai mare, Aflând o formă, află ușurare. Nimic, nimic! Cântarea spăimântată, Popoare ce-o ridic la Dumnezeu. Imnuri de glorii pe mărimi ce-mbată, Amorul blând și dulce glasul său, Ah! toată lumea este fermecată De umbra unui dor... și numai eu Mă furișez o umbră și nu pot Să scap de ea... de mine... și de tot! Oricine-a plâns și spune că ferice În lume nu-i, acela e-un nebun. Ce știe el ce sunt dureri când zice Că-ntr-al lui suflet armonii răsun ­ Căci armonie-i orice plâns aice, E-o împăcare plânsul... e un bun. Cel ce nu poate plânge, acela știe Ce-i viața moartă, ce e moartea vie? Acela are-ntr-însul grămădită Vecia-ntreagă de dureri și chin, A ei mărime; ochiul nu ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer

... trai al iobăgiei. N-aveau nici plug, nici boi, nici sapă. Pământul înțelenea nespart. Dar parcă se săturau cu bucuria de-a se mișca încotro i-or duce picioarele și cu goana ce dădeau în huzmetarii vitregi. Așa sta, în limpezimea câmpiilor, coliba haiducului cu poturi ceadirii, cu șerparul ...

 

Alecu Donici - Râul și heleșteul

Alecu Donici - Râul şi heleşteul Râul și heleșteul de Alecu Donici (Hărăzită dlui Gr. Alexandrescu) — Ce vrasăzică, frate! Zicea către un râu vecinul heleșteu — Eu apele-ți mereu Le văz că sunt mișcate; Și cum nu obosești mi-e greu de înțeles. Apoi privesc ades Pe unda ta plutind, când barce încărcate, Când plute, luntri, de care sunt mai nenumărate. Aceste ostenele Zadarnice și grele, Cum nu le părăsești? Cum nu te pilduiești De-a mea viață lină De desfătare plină; Căci eu, deși nu sunt pe hartă arătat, Deși nici un poet vrun vers nu mi-au cântat, Dar stau în maluri moi, Pe perini de noroi, Ca o cucoană mare Pe puful cel mai moale; De barce, plute, luntri nu sunt împovărat Și greutatea lor asupră-mi n-am cercat. Viața fără griji în pace mi-o petrec, Căci toate pre pământ ca vânturile trec, Deșertăciunile lumești eu le urăsc Și în filosofie prin somn mă adâncesc. — Dar filosofisând, Pătruns-ai legea bine: Că apele, mișcând, Păstrează prospețime? — Asupra ziselor lui, râul au răspuns -- Și dacă astăzi eu nu sunt un râu ascuns De al istoriei prea falnică privire, Apoi pricina ...

 

Mihai Eminescu - La moartea principelui Știrbey

Mihai Eminescu - La moartea principelui Ştirbey La moartea principelui Știrbey de Mihai Eminescu Turnurile mișcă-n doliu a lor inimi de aramă Și un înger cu-aripi negre, cu diademă de spini, Cu cîntarea-i plîngătoare lumea mișcă, lumea cheamă, Precum mișcă vîntu-n cîntec fața mării de senin. Și cu ochiul plin de lacrimi națiunea cea română, Care are-n mii de inimi sufletul ei tremurînd, Vede cum prin nori se stinge stea cu flacără divină Și aude-n cer un tunet și un gemet pe pămînt... A-ntristării neagră-aripă peste lume se întinde, Totul tace, căci durerea este mută ca un gînd, Lumea azi nimic nu vede, ochiu-i nimic nu cuprinde, Decît cursu-acelui astru ce se sparge p-un mormînt. Cine-i acvila ce cade? Cine-i stînca ce se sfarmă? Cine-i leul ce închide cu durere ochii săi? Cine-i tunetul ce moare umplînd lumea de alarmă?... — Este domnul României: Barbu Dimitrie

 

Mihai Eminescu - Diamantul Nordului

Mihai Eminescu - Diamantul Nordului Diamantul Nordului de Mihai Eminescu (Capriccio) În lac se oglindă castelul. A ierbii Molatece valuri le treieră cerbii. În vechea zidire tăcerea-i și numa Perdelele-n geamuri scânteie ca bruma. Străfulgeră-n umbră-i de valuri bătaie Ajunse în fugă de-a lunei văpaie, Ce-n vârfuri de dealuri acum se ivește Ș-a stâncilor muche pe cer zugrăvește. Păreau urieși ce în cuib de balaur Păzea o măreață comoară de aur, Căci luna, ce roșă prin ele răsare, Comoară aprinsă prin noapte se pare. Iar lebede albe din negrele trestii Apar domnitorii ai apei acestei, Cu aripi întinse o scutur și-o taie În cercuri murinde și brazde bălaie. Uimit, Cavalerul cu pasuri pripite Îmbla prin umbroase cărări nisipite; Dumbrava șoptește, izvoarăle sună Așteaptă-n amestec vibrare de strună. Văratecul aer te-adoarme cu zvonul... Cu dor Cavaleriul privește balconul. Cu frunze-ncărcatu-i și trec prin ostrețe Liane-nflorite în feluri de fețe. Iar papura mișcă de-al apei cutreier. În iarba înaltă suspină un greier ­ Prin vânăta umbră, prin rumăna sară, În farmecul firei răsună ghitară: ­ Arată-te-n haina de albă mătasă, ...

 

Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio)

Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio) Diamantul Nordului de Mihai Eminescu (Capriccio) În lac se oglindă castelul. A ierbii Molatece valuri le treieră cerbii. În vechea zidire tăcerea-i și numa Perdelele-n geamuri scânteie ca bruma. Străfulgeră-n umbră-i de valuri bătaie Ajunse în fugă de-a lunei văpaie, Ce-n vârfuri de dealuri acum se ivește Ș-a stâncilor muche pe cer zugrăvește. Păreau urieși ce în cuib de balaur Păzea o măreață comoară de aur, Căci luna, ce roșă prin ele răsare, Comoară aprinsă prin noapte se pare. Iar lebede albe din negrele trestii Apar domnitorii ai apei acestei, Cu aripi întinse o scutur și-o taie În cercuri murinde și brazde bălaie. Uimit, Cavalerul cu pasuri pripite Îmbla prin umbroase cărări nisipite; Dumbrava șoptește, izvoarăle sună Așteaptă-n amestec vibrare de strună. Văratecul aer te-adoarme cu zvonul... Cu dor Cavaleriul privește balconul. Cu frunze-ncărcatu-i și trec prin ostrețe Liane-nflorite în feluri de fețe. Iar papura mișcă de-al apei cutreier. În iarba înaltă suspină un greier ­ Prin vânăta umbră, prin rumăna sară, În farmecul firei răsună ghitară: ­ Arată-te-n haina de albă ...

 

Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă

Ion Luca Caragiale - Un pedagog de şcoală nouă Un pedagog de școală nouă de Ion Luca Caragiale 1893 D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i , pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k , d ca gh , g ca j , c ca ș . Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală. Cititorul va suplini părțile din cale afară originale, pe cari ne-a fost prea greu să le transcriem exact, ca de ex. gn și g . Conferință "Onorat aughitoriu, Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre și apoi numai doară ghespre metoda intuikivă și ghespre răspunsurile neapărake, nețăsitake ghe lojica lucrului, amăsurat inkelijinții școlerului!" Așa începe d. conferențiar. Cui nu a asistat la conferența aceasta trebuie să-i spunem că pedagogul pune ...

 

Emil Gârleanu - Nadișanca

... alergă să spuie și fetei dumisale despre boala Bălanului. Când se întoarseră amândoi în grajd, îl găsiră culcat jos. Se apropiară de dânsul. Nu mai mișca; peste ochii, pe jumătate închiși, genele se mișcau ușor, suflate de vântul ce se strecura pe ușă. Boierul se repezi lângă cal și-l apucă ...

 

Dimitrie Anghel - Agora modernă

... unul din directorii mult reputatei reviste Cloaca maximă . Din depărtările tuturor suburbiilor, din îndepărtatele mahalale, din toate cotloanele, pe toate scursorile, pe tot ce poate mișca tulbure valuri, pe toată murdăria în mers, pe tot ce e pantă ori povîrniș, escadrele își iau drumul și pleacă spre nesătula cloacă care le ...

 

Alexandru Macedonski - Calul arabului

Alexandru Macedonski - Calul arabului Calul arabului de Alexandru Macedonski Arabul căzuse în aspră robie, Mușchioasele-i brațe legate era... El n-o să-și mai vadă nici cort, nici soție, Nici larga pustie Ce-n veci treiera! Și turcii-l vor duce cu dânșii-n cetate, Și sclav ca să fie va fi destinat, Și până ce-n pieptu-i un suflet va bate, De-un dor ce abate Va fi dominat! Iar calul său falnic, ușoară nălucă, Ce-n fugă se-ntrece cu paserea-n zbor, Și ce, la săgeată, — nainte apucă, — În dar o să-l ducă Sultanului lor! L-această gândire, de lacrimi pâraie Revarsă-a lor undă pe negru-i obraz!... Toți dorm; numai luna plutește bălaie, Scăldată-n văpaie Pe-un nor de atlaz! Lumina-l ajută și calu-și zărește, Dar trist, la o parte, ședea priponit, Cu ochiul său negru părea că-i vorbește, Părea că-l jelește În dor adâncit! Arabul atuncea, pătruns de simțire, Pe brânci se târăște s-ajungă la el; Mișcat de-o înaltă și dulce gândire, Spre-a lui mântuire Lucrează cu zel! Cu dinții apucă priponul cel tare, Îl mușcă, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIȘCA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 167 pentru MIȘCA.

FLUTURA

... FLUTURÁ , flútur , vb . I . 1. Intranz . ( Despre insecte , păsări etc . ) A mișca , a bate din aripi ; p . ext . a zbura . 2. Intranz . ( Despre steaguri , haine , plete etc . ) A se mișca , a se legăna în vânt ; a fâlfâi . 3. Intranz . ( Reg . ; cu determinările " din cap " sau " din coarne " ) A mișca ...

 

JUCA

... la o competiție sportivă . 5. Intranz . și tranz . ( Pop . ) A dansa . 6. Intranz . Fig . ( Despre lucruri văzute în mișcare ) A se mișca ( sau a da impresia că se mișcă ) repede și tremurat ; a vibra . 7. A interpreta un rol într - o ... un film ; ( despre trupe de teatru ) a da o reprezentație . 8. Intranz . A nu sta bine fixat , a se mișca

 

LEGĂNA

... LEGĂNÁ , leágăn , vb . I . 1. Tranz . A mișca lin într - o parte și în alta un copil ( cu leagănul sau cu brațele ) pentru a - l adormi . 2. Tranz . și refl . A ... se ) mișca într - o parte și în alta ; a ( se ) clătina , a ( se ) balansa . 3. Refl . ( Despre oameni ) A mișca

 

SĂLTA

... și refl . ( Despre ființe ) A face un salt ( sau salturi repetate ) ; a sări . 2. Intranz . ( Despre lucruri ) A se mișca ( repetat ) de jos în sus sub impulsul unei forțe din afară . 3. ( Despre ființe și despre lucruri ) A se mișca , a se deplasa în salturi . 4. Intranz . A trece peste ceva printr - un salt . II. Tranz . A mișca

 

ÎNVÂRTI

... ÎNVÂRTÍ , învârtesc , vb . IV . 1. Tranz . refl . și intranz . A ( se ) mișca în cerc , a ( se ) întoarce de jur împrejur , a determina sau a face o mișcare de rotație ; a ... A mânui ( cu dibăcie ) o unealtă , o armă . 3. Refl . A umbla de colo până colo fără scop ; a se mișca de jur împrejur , a se întoarce ( într - un spațiu îngust ) ; a se foi . 4. Tranz . și refl . Fig . ( Fam . ) A ...

 

AEROMOBIL

... AEROMOBÍL , aeromobile , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre corpuri ) Care se mișcă în aer ^1 . 2. S . n . Corp solid care se poate menține și mișca

 

AUTOMOBIL

AUTOMOBÍL , - Ă , automobili , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Vehicul cu patru ( rar , trei , șase ) roți pneumatice , mișcat de un motor cu explozie internă , cu aburi , cu electricitate sau aer comprimat ; auto ^2 . 2. Adj . ( Despre vehicule ) care se mișcă cu ajutorul unui motor propriu . [ Pr : a -

 

CLĂTINA

... CLĂTINÁ , clátin , vb . I . 1. Tranz . , refl . și intranz . A ( se ) mișca ( puțin , lin ) într - o parte și în alta ; a ( se ) legăna ; a ( se ) agita ( usor ) . 2. Refl . A șovăi ... în mers , în mișcare ; a se împletici ( din cauza slăbiciunii , a beției etc . ) . 3. Tranz . și refl . A ( se ) mișca

 

DOMOLI

... DOMOLÍ , domolesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A face să se miște sau a se mișca mai încet . 2. Refl . ( Despre elemente sau fenomene ale naturii ) A se liniști , a se potoli , a scădea în ...

 

FÂȚÂI

... FÂȚÂÍ , f ? țâi , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . ( Despre animale , păsări ) A mișca repede coada ( într - o parte și în alta ) . 2. Refl . A se mișca

 

FOI

... FOÍ^2 , foiesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre o colectivitate , o mulțime ) A se mișca , a umbla încoace și încolo ; a mișuna , a forfoti , a fojgăi . 2. Refl . A nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...