|
|
||
|
Vezi și:CĂMIN,
EMANCIPA,
EMANCIPAT,
PĂRINȚESC,
PATERN,
PATRIMONIU,
VATRĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PĂRINTESC:
PĂRINȚESC.
PĂRINTESC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PĂRINTÉSC, -EÁSCĂ, părintești, adj. 1. Care aparține părinților (1) sau părintelui (2), privitor la părinți sau la părinte, ca de (la) părinți sau părinte; p. ext. iubitor (ca un părinte); patern. 2. Care aparține, strămoșilor, privitor la strămoși; strămoșesc. [Var.: (pop.) părințésc, -eáscă adj.] - Părinte + suf. -esc.Sursa : DEX '98 PĂRINTÉSC adj. 1. (livr.) patern, paternal. (Dra-goste \~ească.) 2. v. strămoșesc.Sursa : sinonime părintésc adj. m., f. părinteáscă; pl. m. și f. părintéștiSursa : ortografic PĂRINT//ÉSC \~eáscă (\~éști) 1) Care este caracteristic pentru părinți; de părinte. Grijă \~ească. 2) fig. Care vădește o deosebită grijă (ca de părinte). Atitudine \~ească. 3) fig. Care este caracteristic predecesorilor; moștenit de la strămoși; strămoșesc; străbun. Vatră \~ească. /părinte + suf. \~escSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PĂRINTESCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 135 pentru PĂRINTESC. Ștefan Octavian Iosif - Nucul (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Nucul (Iosif) Nucul de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Același loc iubit umbrești Și-un colț de cer întreg cuprinzi, Nuc falnic, strajă din povești, Dasupra casei părintești Aceleași crăngi întinzi... De veacuri fruntea nu ți-o temi, Ții piept cînd vin furtuni năval — O, de-ai putea să mai rechemi La poala ta și-acele vremi De trai patriarhal ! Acel șirag de mîndre veri De cari mi-aduc aminte-abea, Asemeni unor dragi păreri Ce-au legănat în mîngăieri Copilăria mea... O, de-ai putea să mai aduni Alaiul de copii vioi Ce-n horă se-nvîrteau nebuni Și toamna făureau cununi Din veștedele-ți foi ! Dar unde-s brudnicii [1] copii Și unde-s rîsetele lor ?... Potecile-au rămas pustii Și-i năpădit de bălării Pustiul din pridvor... De mult s-au risipit și-acei Bătrîni ce-n umbră ți-au stătut La sfaturi cu părinții mei, Și frunza ce-o călcară ei Țărînă s-a făcut ! Străjer măreț, mai ți-amintești ?... Tu singur, încă neînfrînt, De-amar de ani adăpostești Ruina casei părintești Pe care azi o Alecu Russo - Mihai Cuciureanu Alecu Russo - Mihai Cuciureanu Mihai Cuciureanu de Alecu Russo România literară la deschiderea ei a început cu o notiță tristă despre o pierdere mare ce a făcut neamul românesc cu Neculai Bălcescu, nu numai ca un cercetător de istoria neamului, dar ca o inimă aprinsă de râvna neamului. Astăzi mai trecem încă o pierdere, și România își va face o datorie sfântă a deschide coloanele sale la toate biografiile oamenilor și tinerilor, ce au lucit ca stele luminoase cu fapta sau cu nădejdea pe cerul ist întunecat încă al deșteptării și al falei românești. Fără a schimba nimică, dăm publicului notița lui Mihai Cuciureanu, ce ni s-a împărtășit de familia lui în următorul chip: "Mihail Cuciureanu — născut în 5 noiembrie 1819 în Botoșani. Părinții săi, boieri cinstiți și prețuiți în opinia publică, au sădit cu înlesnire în primitoarea inimă a pruncului și a junelui principiile religiei creștine și iubirea de neatârnare de care el însuși era cu preferință stăpânit. După ce primise pe bazele acestor principii, în casa părintească, pregătirea elementară, asupra căreia răposatul acum padagog Ch. de Du-chet , bărbat pre iubitor ... Alexei Mateevici - Mama (Mateevici) ... smerite Și cu plânsoare m-am rugat, Să-ți fie zilele scutite De nenoroc și de păcat. Și-ai fost cu firea părintească, Cu duhul părintesc senin, Cu-nțelepciunea ta firească Copil cuminte și blajin. Și când în floarea tinereții Venit-a vestea războirii, Tu jertfa sfântă a ... Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate Alexei Mateevici - Tovărăşiile de cultură pe la sate Tovărășiile de cultură pe la sate de Alexei Mateevici Zilele trecute, aflându-mă la țară, am șezut la vorbă cu un sătean așezat la minte și cunoscut în sat prin bună chibzuință în toate trebile lui. Vorbind de una, de alta, fără voie am ajuns la ceea ce tot îl doare pe moldovanul nostru în ziua de astăzi — la socoteala școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa de școală moldovenească. — Uneori, când îți vine feciorul de la școală, îl mai pui să-ți citească ceva, să știi ce se mai face pe lume. Ș-apoi, dacă nu înțelege mai nimic, nu știe limba rusească. — Apoi iaca acu puțini moldoveni de cei învățați își pun silințele ca să le fie dată țăranilor noștri școală folositoare în limba părintească. — Am auzit, am auzit, cum nu. A ajuns și pe la noi vestea asta. — Ei, și cum îți pare? — El, lucru ista, negreșit că-l vor toți sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se poate ... George Crețeanu - Cântecul străinătății ... și iubeste, Nu dă lumea pentru ea; Oh! atunci inima-mi crește. Când gândesc a o vedea! Fericiți câți sînt aproape De căminul părintesc Alecu Russo - Studie moldovană Alecu Russo - Studie moldovană Studie moldovană de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Oamenii care se învârtesc astăzi în frumoasa noastră patrie sunt acei oameni care cu 15 ani mai devreme erau cunoscuți sub generala denumire de nemți, adică, într-un cuvânt mai lung, de stropșiți . Bătrânii, stavile neurcătoare, au părăsit încet câte încet lumea, unii prin neputința vârstei, alții și-au trăit traiul și și-au mâncatzilele, adică moldovenește mălaiul... Curioasă socoteală! sunt oameni mulți, cea mai mare parte din generația de față, copilașii cu musteață, barbă și plete lungi de la 1835, care și astăzi tot tineri se numesc; pentru dânșii, vremea astat locului; și se îngâmfesc în denumirea de bonjuriști , poreclă cerămășița bătrânilor ne-a lăsat la 1848 drept moștenire, împreunăcu datoriile lor, în ziua călătoriei vecinică. Vai de tinerimea aceea și de tinerețile aceeași tinerime! Veacul n-a stat locului pentru dânsa! Între 1836 și 1852 sunt șasesprezeceani. Astăzi nemții, franțuzii de la 1836, bonjuriștii de la 1848 -sunt albi, suri, cei mai tineri sunt obosiți, care cu 40, care cu 37,cei mai jos cu 32 ani în spinare, tocmai vârsta celor bătrâni de ... Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte Nou chip de a face curte de Mihail Kogălniceanu O siecle! Ă©tait-ce donc la l'oeuvre Que ton bras s'Ă©tait imposĂ©?... Ta hache entame et secoue Le monument des vieilles moeurs EDOUARD TURQUETY Nou? Da ce-i astăzi nou sub soare? Nu sunt toate trecute? Nu sunt toate vechi? Nu-i cinstea veche, încât n-o mai găsești pe pământ? Nu-i patriotismul vechi, încât de-abia îi mai afli numele în gura procleților? Nu sunt, în sfârșit, vechi, paragine de vechi, toate virtuțile și toate vițiurile, pân' și moda? Ș-apoi mai ai încă pretenție să ne arăți ceva nou, și încă ce? Un nou chip de a face curte! Asta este, zău, o mare obrăznicie din partea-ți, când știi că, în veacul ist de aur, noi am învechit toate chipurile de a face și de a răsface curte. Ei bine! cu toate aceste, chipul meu este nou, pentru că este nevinovat; și că, pentru oamenii civilizați ca dumneavoastră, numai nevinovăția a mai rămas încă un lucru nou, nevăzut, neauzit. Câteodată ți se ... Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului Ion Creangă - Fata babei şi fata moşneagului Fata babei și fata moșneagului de Ion Creangă Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ș-amar de pielea ei. Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei — busuioc de ... Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu! Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu! "Bată-te Dumnezeu!" (Coconița Drăgana) de Ion Heliade Rădulescu Coconița Drăgana s-a crescut cu bună ducațioane la părinții dumneaei. Ninecuță-sa, pe lângă celelalte, a învățat-o și meșteșugul zugrăviei: știe de minune a-și încondeia și îmbina sprâncenele și, când voiește, se face albă ca peretele și roșie ca racul (și nu știu cum se întâmplă, că dumneaei mai totdauna este astfel) și e frumoasă de minune. Acum nu mai este fătă mare, e cu casa dumneaei, cu boierul dumneaei. Când a ieșit din brațele părinților, băbăcuță-său i-a dat o zestre bunicică, între care se cuprind și câteva suflete de țigani (pentru că băbăcuță-său e creștin bun și i-a dat Dumnezeu putere și peste sufletele țiganilor; când va le vinde, le dă de zestre, le dăruiește, le face danie pentru iertarea sufletului său, ba încă, când va voi, le poate da și dracului). Ninecuță-sa iară i-a dichisit bisahteaua și i-a pus înăuntru, cu toată rânduiala și cu toată dragostea părintească, felurimi de sculișoare: sticlulița cu stricat , pe care ... Alecu Donici - Lupul și lupușorul Alecu Donici - Lupul şi lupuşorul Lupul și lupușorul de Alecu Donici Un lup pe puiul său voind să-l ispitească, De este vrednic el în breasla părintească, L-au fost trimis odată La margine să vadă: Pe unde-s oile? Cum stau păstorii lor? Și nu cumva ar fi vreun prilej ușor, Măcar cam cu păcat, Să capete vânat? S-au dus și au venit flămândul lupușor, Zicând: "Eu am aflat pe astăzi bună masă: Cole sub deal se pasc mulțime de oi grasă; Putem întru ales vreuna să luăm Și să mâncăm." — Da' bine, de păstor tu nu-mi spui ce-ai aflat? Bătrânul lup au întrebat. — Păstorul, precum spun, E deșteptat și bun, Iar câinii, i-am zărit, sunt slabi și puțintei, Nu-i grijă despre ei. — De este chiar așa, eu tot nu mă unesc La turmă să pornesc — Răspunse lupul — căci de nu-i păstorul prost, Apoi el câini mișei nu ține. Să mergem noi mai bine Pe unde eu am fost, Și știu că sunt câini mulți, dar e păstorul prost. Iar unde e păstorul de nimică, Nici câinii nu-s de Alexandru Macedonski - Prietenie apusă Alexandru Macedonski - Prietenie apusă Prietenie apusă de Alexandru Macedonski I Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi -- Pitorească o zărirăm printre plante urcătoare, Și era prietenie între noi, și zi cu soare, Zi de vară-apunătoare spre poeticele culmi. Într-o vale liniștită moara ta dormea în pace Și pârâul fără zgomot o scălda și se ducea, Nici o șoaptă omenească adierea n-aducea, Ci abia ieșea un freamăt de sub frunzele opace. Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi, -- Și era pârâul neted ca un luciu de oglindă; Însă soarele de vară își sfârșise-a lui colindă... Se-nnopta prietenia și poeticele culmi. Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi. — II Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă și voioasă... Avea dafini la intrare și năuntrul ei cânta Visul clar al poeziei, voce-n veci armonioasă, Când e-n taină-nsuflețită de-o simțire ca a ta. Luminoasă și voioasă ți-era casa părintească... La intrare verzii dafini o-nfloreau fermecători, Avea aer împrejuru-i, soare cald s-o poleiască Casa ta ce-adăpostise anii tăi surâzători. Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PĂRINTESCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru PĂRINTESC. 1 Cronici Capitol 24 1 Cronici 23 1 Cronici Capitol 24 1 Iată cetele fiilor lui Aaron. Fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar. 2 Nadab și Abihu au murit înaintea tatălui lor, fără să aibă fii; și Eleazar și Itamar au împlinit slujba de preoți. 3 David a împărțit pe fiii lui Aaron, rînduindu -i după slujba pe care o aveau s`o facă; Țadoc făcea parte din urmașii lui Eleazar, și Ahimelec din urmașii lui Itamar. 4 Printre fiii lui Eleazar s`au găsit mai multe căpetenii decît printre fiii lui Itamar, și i-au împărțit așa că fiii lui Eleazar aveau șasesprezece căpetenii de case părintești, și fiii lui Itamar opt căpetenii de case părintești. 5 I-au împărțit prin sorț, între unii și alții, căci căpeteniile sfîntului locaș și căpeteniile lui Dumnezeu erau din fiii lui Eleazar și din fiii lui Itamar. 6 Șemaia, fiul lui Netaneel, scriitorul, din seminția lui Levi, i -a scris înaintea împăratului și mai marilor, înaintea preotului Țadoc și Ahimelec, fiul lui Abiatar, și înaintea căpeteniilor caselor părintești ale preoților și Leviților. Au tras la sorți cîte o casă părintească pentru Eleazar, și au tras ... 1 Cronici Capitol 26 1 Cronici 25 1 Cronici Capitol 26 1 Iată cetele ușierilor. Din Coreiți: Meșelemia, fiul lui Core, dintre fiii lui Asaf. 2 Fiii lui Meșelemia: Zaharia, întîiul născut, Iediael, al doilea, Zebadia, al treilea, Iatniel, al patrulea. 3 Elam, al cincilea, Iohanan, al șaselea, Elioenai, al șaptelea. 4 Fiii lui Obed-Edom. Șemaia, întîiul născut, Iozabad, al doilea, Ioah al treilea, Sacar al patrulea, Netaneel, al cincilea, 5 Amiel, al șaselea, Isahar al șaptelea, Peultai al optulea; căci Dumnezeu îl binecuvîntase. 6 Fiului său Șemaia i s`au născut fii, cari au stăpînit în casa tatălui lor, căci erau oameni viteji; 7 fiii lui Șemaia: Otni, Refael, Obed, Elzabad și frații săi, oameni viteji, Elihu și Semaia. 8 Toți aceștia erau fiii lui Obed-Edom, ei, fiii și frații lor; erau oameni plini de vlagă și de putere pentru slujbă, șasezeci și doi de ai lui Obed-Edom. 9 Fiii și frații lui Meșelemia, oameni viteji, erau în număr de optsprezece. - 10 Din fiii lui Merari: Hosa, care avea ca fii pe: Șimri, căpetenia, pus căpetenie de tatăl său, măcar că nu era el întîiul născut: 11 Hilchia, al doilea; Tebalia, al treilea; Zaharia, al ... 1 Cronici Capitol 23 1 Cronici 22 1 Cronici Capitol 23 1 David, fiind bătrîn și sătul de zile, a pus pe fiul său Solomon împărat peste Israel. 2 El a strîns pe toate căpeteniile lui Israel, pe preoți și pe Leviți. 3 Au făcut numărătoarea Leviților, dela vîrsta de treizeci de ani în sus; socotiți pe cap și pe bărbați, s`au găsit în număr de treizeci și opt de mii. 4 Și David a zis: ,,Douăzeci și patru de mii dintre ei să vegheze asupra slujbelor din Casa Domnului, șase mii să fie dregători și judecători, 5 patru mii să fie portari, și patru mii să fie însărcinați să laude pe Domnul cu instrumentele pe cari le-am făcut ca să -L prea mărim.`` 6 David i -a împărțit în cete după fiii lui Levi: Gherșon, Chehat și Merari. 7 Din Gherșoniți: Laedan și Șimei. - 8 Fiii lui Laedan: căpetenia Iehiel, Zetam și Ioel, trei. 9 Fiii lui Șimei: Șelomit, Haziel și Haran, trei. Aceștia erau capii caselor părintești ale familiei lui Laedan. - 10 Fiii lui Șimei: Iahat, Zina, Ieuș și Beria. Aceștia sînt cei patru fii ai lui ... 2 Cronici Capitol 35 2 Cronici 34 2 Cronici Capitol 35 1 Iosia a prăznuit Paștele în cinstea Domnului la Ierusalim, și au jertfit Paștele în a patrusprezecea zi a lunii întîi. 2 A pus pe preoți în slujbele lor, și i -a îmbărbătat la slujba Casei Domnului. 3 A zis Leviților, cari învățau pe tot Israelul și cari erau închinați Domnului: ,,Puneți chivotul sfînt în casa pe care a zidit -o Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel. N`aveți să -l mai purtați pe umeri. Slujiți acum Domnului, Dumnezeului vostru, și poporului Său, Israel. 4 Pregătiți-vă, după casele voastre părintești, după cetele voastre, cum au rînduit prin scris David, împăratul lui Israel, și fiul său Solomon. 5 Luați-vă locurile în sfîntul locaș, după feluritele case părintești ale fraților voștri, fiii poporului, și după înșiruirea caselor părintești ale Leviților. 6 Jertfiți Paștele, sfințiți-vă, și pregătiți-le pentru frații voștri, întocmai după cuvîntul Domnului, rostit prin Moise.`` 7 Iosia a dat oamenilor poporului, tuturor celor ce se aflau acolo, miei și capre în număr de treizeci de mii, toți pentru ... Numeri Capitol 3 Numeri 2 Numeri Capitol 3 1 Iată sămînța lui Aaron și a lui Moise, pe vremea cînd a vorbit Domnul cu Moise, pe muntele Sinai. 2 Iată numele fiilor lui Aaron: Nadab, întîiul născut, Abihu, Eleazar și Itamar. 3 Acestea sînt numele fiilor lui Aaron, cari au primit ungerea preoțească, și cari au fost închinați în slujba preoției. 4 Nadab și Abihu au murit înaintea Domnului, cînd au adus înaintea Domnului foc străin, în pustia Sinai; ei n`aveau fii. Eleazar și Itamar au împlinit slujba preoției, în fața tatălui lor Aaron. 5 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 6 ,,Apropie seminția lui Levi, și pune -o înaintea preotului Aaron, ca să fie în slujba lui. 7 Ei să aibă grijă de tot ce este dat în paza lui și de tot ce este poruncit întregii adunări, înaintea cortului întîlnirii: să facă slujba cortului. 8 Să aibă grijă de toate uneltele cortului întîlnirii, și de tot ce este poruncit copiilor lui Israel: ei să facă slujba cortului. 9 Să dai pe Leviți lui Aaron și fiilor lui; ei să -i fie dați lui în totul, din ... Numeri Capitol 25 Numeri 24 Numeri Capitol 25 1 Israel locuia în Sitim; și poporul a început să se dea la curvie cu fetele lui Moab. 2 Ele au poftit poporul la jertfele dumnezeilor lor; și poporul a mîncat, și s`a închinat pînă la pămînt înaintea dumnezeilor lor. 3 Israel s`a alipit de Baal-Peor, și Domnul S`a aprins de mînie împotriva lui Israel. 4 Domnul a zis lui Moise: ,,Strînge pe toate căpeteniile poporului, și spînzură pe cei vinovați înaintea Domnului în fața soarelui, pentru ca să se întoarcă dela Israel mînia aprinsă a Domnului.`` 5 Moise a zis judecătorilor lui Israel: ,,Fiecare din voi să ucidă pe aceia dintre ai lui cari s`au lipit de Baal-Peor.`` 6 Și iată că un bărbat dintre copiii lui Israel a venit și a adus la frații lui pe o Madianită, subt ochii lui Moise și subt ochii întregii adunări a copiilor lui Israel, pe cînd plîngeau la ușa cortului întîlnirii. 7 La vederea acestui lucru, Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, ... Iosua Capitol 22 Iosua 21 Iosua Capitol 22 1 Atunci Iosua a chemat pe Rubeniți, pe Gadiți și jumătatea din seminția lui Manase. 2 Și le -a zis: ,,Voi ați păzit tot ce v`a poruncit Moise, robul Domnului, și ați ascultat de glasul meu în tot ce v`am poruncit. 3 N`ați părăsit pe frații voștri, de o bună bucată de vreme pînă în ziua de azi; și ați păzit rînduielile și poruncile Domnului, Dumnezeului vostru. 4 Acum cînd Domnul, Dumnezeul vostru, a dat odihnă fraților voștri, cum le spusese, întoarceți-vă și duceți-vă la corturile voastre, în țara dată în stăpînirea voastră, pe care v`a dat -o Moise, robul Domnului, dincolo de Iordan. 5 Aveți grijă numai să păziți și să împliniți poruncile și legile pe cari vi le -a dat Moise, robul Domnului: să iubiți pe Domnul, Dumnezeul vostru, să umblați în toate căile Lui, să țineți poruncile Lui, să vă alipiți de El, și să -I slujiți din toată inima voastră și din tot sufletul vostru.`` 6 Și Iosua i -a binecuvîntat și le -a dat ... Numeri Capitol 34 Numeri 33 Numeri Capitol 34 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Dă porunca aceasta copiilor lui Israel, și spune-le: ,Cînd veți intra în țara Canaanului, țara aceasta va fi moștenirea voastră, țara Canaanului, ale cărei hotare iată-le: 3 Hotarul din partea de miazăzi va începe din pustia Țin, lîngă Edom. Astfel, hotarul vostru de miază zi va începe dela marginea mării Sărate, spre răsărit; 4 se va întoarce la miază zi de înălțimea Acrabim, va trece prin Țin, și se va întinde pînă la miazăzi de Cades-Barnea; va urma mai departe prin Hațar-Adar, și va trece spre Ațmon: 5 dela Ațmon, se va întoarce pînă la pîrîul Egiptului, și va ieși la mare. 6 Hotarul vostru dinspre apus va fi Marea cea Mare (Mediterana): aceasta va fi hotarul vostru la apus. 7 Iată care va fi hotarul vostru spre miază-noapte: începînd dela Marea cea Mare să trageți hotarul pînă la muntele Hor; 8 dela muntele Hor, să -l trageți prin Hamat, și să ajungă pînă la Țedad; 9 să urmeze mai departe prin Zifron, ca să ajungă la Hațar-Enan: acesta să vă ... Numeri Capitol 36 Numeri 35 Numeri Capitol 36 1 Căpeteniile familiei lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, dintre familiile fiilor lui Iosif, s`au apropiat și au vorbit înaintea lui Moise și înaintea mai marilor peste casele părintești ale copiilor lui Israel. 2 Ei au zis: ,,Domnule, ție ți -a poruncit Domnul să dai copiilor lui Israel țara ca moștenire prin sorți. Tu, domnule, ai primit deasemenea poruncă de la Domnul ca moștenirea fratelui nostru Țelofhad, s`o dai fetelor lui. 3 Dar dacă ele se mărită după unul din fiii altei seminții a copiilor lui Israel, moștenirea lor va fi ștearsă din moștenirea părinților noștri, și adăugată la a seminției din care vor face parte; și astfel moștenirea care ne -a căzut nouă la sorți se va micșora. 4 Și cînd va veni anul de veselie pentru copiii lui Israel, moștenirea lor va rămînea adăugată la a seminției din care vor face parte, și va fi ștearsă astfel din moștenirea seminției părinților noștri.`` 5 Moise a poruncit copiilor lui Israel din partea Domnului, și a zis: ,,Seminția fiilor lui Iosif are dreptate. ... Deuteronomul Capitol 18 Deuteronomul 17 Deuteronomul Capitol 18 1 Preoții, Leviții, și toată seminția lui Levi, să n`aibă nici parte de moșie, nici moștenire în Israel; să se hrănească din jertfele mistuite de foc în cinstea Domnului și din darurile aduse Domnului. 2 Să n`aibă moștenire în mijlocul fraților lor: Domnul va fi moștenirea lor, cum le -a spus. 3 Iată care va fi dreptul preoților dela popor: cei ce vor aduce o jertfă, fie bou, fie miel, să dea preotului spata, fălcile și pîntecele. 4 Să -i dai cele dintîi roade din grîul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău, și pîrga din lîna oilor tale; 5 căci pe el l -a ales Domnul, Dumnezeul tău, dintre toate semințiile, ca să facă slujba în Numele Domnului, el și fiii lui, în toate zilele. 6 Cînd va pleca un Levit din una din cetățile tale, din locul unde locuiește el în Israel, ca să se ducă, după deplina dorință a sufletului său, în locul pe care -l va alege Domnul, 7 și va face slujbă în Numele Domnului, Dumnezeului tău, ca toți frații lui Leviți cari stau înaintea Domnului: 8 ... 1 Cronici Capitol 4 1 Cronici 3 1 Cronici Capitol 4 1 Fiii lui Iuda: Pereț, Hețron, Carmi, Hur și Șobal. 2 Reaia, fiul lui Șobal, a născut pe Iahat; Iahat a născut pe Ahumai și Lahad. Acestea sînt familiile Țoreatiților. 3 Iată scoborîtorii tatălui lui Etam: Izreel, Ișma și Idbaș; numele sorei lor era Hațelelponi. 4 Penuel era tatăl lui Ghedor, și Ezer tatăl lui Hușa. Aceștia sînt fiii lui Hur, întîiul născut al Efratei, tatăl lui Betleem. 5 Așhur, tatăl lui Tecoa, a avut două neveste, Helea și Naara. 6 Naara i -a născut pe Ahuzam, pe Hefer, pe Temeni și pe Ahaștari: aceștia sînt fiii Naarei. 7 Fiii Heleei: Țeret, Țohar și Etnan. 8 Coț a născut pe Anub și Hațobeba, și familiile lui Aharhel, fiul lui Harum. 9 Iaebeț era mai cu vază decît frații săi; mamă-sa i -a pus numele Iaebeț (Trist), zicînd: ,,Pentru că l-am născut cu durere.`` 10 Iaebeț a chemat pe Dumnezeul lui Israel, și a zis: ,,Dacă mă vei binecuvînta și-mi vei întinde hotarele, dacă mîna Ta va fi cu mine, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂRINTESCRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru PĂRINTESC. CĂMÍN , căminuri , ( 1 , 4 , 6 ) ( 2 , 3 , 5 ) cămine , s . n . 1. Sobă joasă , zidită la peretele camerei , cu vatra larg deschisă . 2. Cuptor , vatră . 3. Coș pe unde iese fumul ; horn . 4. Fig . Casă părintească ; p . ext . familie . 5. Denumire dată unor instituții cu caracter social - cultural ; cămin de copii = instituție cu regim de internat pentru copii preșcolari ( 3 - 6 ani ) , cu orar de zi sau săptămânal ; cămin studențesc = așezământ universitar care asigură cazarea studenților , pe lângă acesta funcționând uneori și cantine ; cămin cultural = instituție înființată în scopul propagării culturii la sate ( 5 ) ; cămin școală = cămin pentru copiii orfani , în care se află și școala ; cămin spital = cămin ( de bătrâni ) în care se acordă asistență medicală . 6. Încăpere mică subterană , zidită și acoperită cu capac de fontă , pe traseul unei conducte de alimentare cu apă a unui canal , construită pentru a permite accesul la conductă sau la EMANCIPÁ , emancipez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( - și ) câștiga sau a face să - și câștige independența ; a ( se ) elibera ( 1 ) . 2. Tranz . ( În trecut ) A scoate un minor de sub tutela părintească sau a tutorelui și a - i acorda , înainte de a ajunge la majorat , o parte din drepturile unui EMANCIPÁT , - Ă , emancipați , - te , adj . 1. Care nu mai depinde de cineva sau de ceva , care a devenit liber , independent . 2. ( În unele state ) Scos înainte de majorat de sub autoritatea părintească sau a ... PĂRINȚÉSC , - EÁSCĂ , - EÁSCĂ , adj . v . părintesc ... PATÉRN , - Ă , paterni , - e , adj . Care aparține tatălui , privitor la tată , de tată , părintesc PATRIMÓNIU , patrimonii , s . n . 1. ( Jur . ) Totalitatea drepturilor și a obligațiilor cu valoare economică , precum și a bunurilor materiale la care se referă aceste drepturi , care aparțin unei persoane ( fizice sau juridice ) ; ( sens curent ) bun moștenit prin lege de la părinți ( sau de la rude ) ; avere părintească . 2. Totalitatea bunurilor care aparțin colectivității și sunt administrate de către organele statului ; bun VÁTRĂ , vetre , s . f . 1. Un fel de platformă înălțată , amenajată în tinda caselor țărănești , pe care se face focul pentru a pregăti mâncarea ; parte plană din interiorul cuptorului ( de pâine ) sau al sobei , care susține cuptorul sau soba în afară și pe care se poate ședea sau dormi . 2. Locuință , așezământ stabil , cămin , casă ( părintească ) . 3. Locul principal , central al unei așezări , al unei instalații etc . ; locul pe care s - a clădit ceva , pe care se construiește sau unde se așază ceva . 4. ( Pop . ) Porțiune de pământ , pe un câmp , care se deosebește de restul locului printr - o vegetație diferită sau prin absența vegetației . Cf . alb . % |
||