Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul PARLAMENTULUI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: PARLAMENT

  Vezi și:PARLAMENT, PARLAMENTAR, EXTRAPARLAMENTAR, INTERPARLAMENTAR, ABSENTEISM, CONGRES, CORPORATISM, CORTES, FRACȚIUNE, INTERPELA, KNESSET ... Mai multe din DEX...

PARLAMENTULUI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PARLAMÉNT, parlamente, s.n. Organ legislativ din unele țări, compus din una sau din două camere și constituit din reprezentanţi ai diferitelor partide politice aleși, total sau parțial, prin votul cetățenilor; p. ext. sesiune, ședință de lucru în care se întrunește acest organ. ** Clădire în care au loc ședințele acestui organ. - Din fr. parlement.

Sursa : DEX '98

 

PARLAMÉNT s. (POL.) 1. legislativ. (S-a întrunit \~ ul.) 2. congres. (În unele state, \~ul se numește congres.)

Sursa : sinonime

 

parlamént s. n., pl. parlaménte

Sursa : ortografic

 

PARLAMÉNT \~e n. 1) Organ legislativ suprem total sau parțial eligibil. 2) Clădire în care își ține ședința acest organ. /parlement

Sursa : NODEX

 

PARLAMÉNT s.n. Organ legislativ, total sau parțial eligibil, alcătuit din reprezentanți ai diferitelor partide politice sau din deputaţi independenți. ** Clădire unde își ține adunările acest organ. [< fr. parlement, it. parlamento].

Sursa : neologisme

 

PARLAMÉNT s. n. organ legislativ, eligibil, alcătuit din reprezentanți ai diferitelor partide politice sau din deputaţi independenți. * clădire unde își ține sesiunile. (< fr. parlement)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PARLAMENTULUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru PARLAMENTULUI.

Ion Luca Caragiale - Lascăr Catargiu

... Toate acestea, pe un fond moral fără cea mai mică imputare. Mai înainte de 2 Maiu - pe atunci corpul electoral era corp electoral, și Parlamentul, parlament, - Lascar Catargiu merge ca prezident al Camerei, cu ceremonialul de rigoare, la palat să prezinte răspunsul la adresa Tronului. Vodă Cuza, cu un zâmbet răutăcios ... a avut un singur noroc - sănătatea. A trăit întreg pentru ca, după o luptă eroică atât de îndelungată, să fie, de afară din Parlament, chemat de Cameră și de țară să deslege una din cele mai grele cestiuni ce a agitat lumea românească. Lascar Catargiu nu a ...

 

Ion Luca Caragiale - Resbelul

Ion Luca Caragiale - Resbelul Resbelul de Ion Luca Caragiale Planul de bătaie al oastei rusești are de scop să bată pe Turci - precum desigur planul Turcilor e să biruie pe Ruși. Dacă nu s'o întâmpla cea d'întâi, are să se întâmple cea d'a doua,... și dacă nu s'or întâmpla niciuna nici alta, atunci o să se întâmple altceva - că ceva tot are să se întâmple. Vapoarele turcești umblă pe apă, și când nu umblă... stă pe loc - iar oastea rusească stă pe uscat, și când nu stă... umblă. Aceste știri îngrijetoare produc senzație în toată lumea europeană, care a ajuns de nu mai are poftă de mâncare, fiindcă nu are ce să mai mănânce - criză mare ! Ca doi berbeci pizmătareți, cari stă gata să se arunce unul asupra altuia cu coarnele, astfel două împărății au pornit cu oștile respective să se întâlnească și să se facă praf. Să vedem care din doi are să rămâie până la urmă berbec bătut ! În această privință vederile noastre se rezumă în puține cuvinte. Dacă s'o întâmpla - cum cred unii - să bată Rușii pe Turci, atunci o să facă Czarul chef mare și Sultanul ...

 

Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde

Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoşi calde Ultimele gogoși calde de Ion Luca Caragiale Ultimele gogoși calde [I] (Serviciul telegrafic particular) Țarigrad, marți, Ședința Parlamentului. - Deputatul Gianabet interpelează pe ministrul de resbel, în privința bombelor cu cari se bombardează orașele românești. Interpelatorul întreabă, dacă ministrul știe pentru ce ghiulelele nu bat la țintă și nu fac explozie, spre rușinea lui Abdul-Kerim. Ministrul răspunde: ioc ! Dupe răspunsul ministrului, Parlamentul votează o moțiune de sictir ministerului, formulată de interpelator. Anasini-Zavrac, capul centrului drept, este chemat a forma noul cabinet. Vidin, marți seara. Materialul de artilerie din cetate a tras reveneală. Bombardarea cetății a început. Ghiulelele din Calafat fac stricăciuni mari. Lui Hogea din Vidin, o ghiulea i-a luat ceașca cu cafea din mână tocmai când o aducea la gură. Unui cadiu, o altă ghiulea i-a spart luleaua ciubucului. Pe ulițele Vidinului au rămas multe perechi de papuci fără stăpân. De trei zile câinii din cetate urlă a pustiu. Agenția Havas a trimis din București către ziarele din străinătate următoarea depeșe: Toate silințele guvernului român, de a opri ca teritoriul său să devie ...

 

Gheorghe Asachi - Oile

Gheorghe Asachi - Oile Oile de Gheorghe Asachi Apolog Imitație Eu nu știu di ce acuma, ca în timpul cel trecut, Alte vite chiar ca omul nu au dar de limbuție? Căci în epoca străveche, cum făcutu-ni-au știut Esop, Lafonten în Franța și nu-s Cine-n Românie [1] Zburătoare, târâitoare și cvadrupede animale Discutau politici cvestii prin camere și tribunale. Pe atuncea de oi turme cu ai lor berbeci și miei Alegeau acele câmpuri unde ierbele-s mai bune, Rumigau trifoi și cimbru pe podișuri și prin văi, Fără a fi privighete de păstori pe la pășune, Nici de zer și d-a lor lapte n-au fost vasăle umplute Nici de lână dispoiete sau la măcelari vândute. Îns-acea independență și dorita liberta Cătră care ș-oaia aspiră au avut defecte grele, Cum în viața sa putut-au fiecine observa C-orice stare au meserie nu-i scutită de-a ei răle, Noi videm pe toată ziua pentr-a omului pacate Că cu binele și răle deseori sunt îmbinate. C-atunci când lânoasa turmă păștea-n pace, deseori, Îndemnat de foamea cruntă, stând la pândă în pădure, Nempacat ...

 

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente

... găsit acuma un exemplar dintr-o foaie obscură ce apărea, în 1877, la București, în limba bulgară, conținând mai multe documente privitoare la activitatea primului parlament otoman. Oricât ne-am îndoi de exactitatea lor, în toate amănuntele, credem interesant a reproduce aici două din acele curioase documente, și, daca ...

 

Gheorghe Asachi - Vulpea cu coada tăietă

... a vulpelor popor Acest port mult mai ușor. Întrunite-n capitală În o serie formală, Vulpele să adunasă. După ce să săturasă Să dizbată-n parlament Despre oi amandament, Vulpea cu nările-n sus În ist mod planul ș-au spus: Pănă când vulpea va căra Coada ce-i povoara sa ...

 

Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar

... eu? — D-ta, desigur. Fii bun și dă-mi notele! nu umbla cu mofturi de-astea. Astea sunt glume puțin parlamentare... în nici un parlament european nu se fac astfel de farse!... — Dar, domnule ministru, îți jur! și toată lumea începe să râză. — Atunci desigur d-ta, zice ...

 

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) Muzica de Ion Luca Caragiale Conservatorul nostru de muzică și declamațiune, școala care adat atâția iluștri artiști în așa scurt timp, devine din ce în ce mai complet: i s-a înființat, în fine, o clasă de harpă. Harpa sau harfa, după cum spune profesorul de istoria universală a muzicii al Conservatorului, este un instrument foarte vechi, de origină africană. Cuvintul harpă sau harfă vine de la harfonistă — artistă care cântă cu harfa. Harpa este instrumentul cel mai principal în orchestră. Afară de foarte rare excepții, în toate bucățile de deosebite genuri, mai ales în cele clasice, harpa nu are în tot timpul nici o pauză, absolut nici una: ea sună mereu, fără o clipă de întrerupere. E un instrument mai mult decât important, este indispensabil. Pentru aceea, harfonistele sunt atât de rare și așa de scump plătite. Unei orchestre pot, de exemplu, să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul, flautul, oboiul, clarineta, fagotul, însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa. De aceea publicul a și constatat că până acum nu avem o orchestră: vioara primă — fals, armonia — cu un sfert de ...

 

Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea

Ion Luca Caragiale - Poziţia ministerială faţă cu revizuirea Poziția ministerială față cu revizuirea de Ion Luca Caragiale De alaltăieri, Camera și Senatul, întrunite în localul acestui din urmă, au început a ține ședințe secrete spre a pregăti tărâmul pentru desbaterea cestiunii israelite. Secretul acestor ședințe este mai mult formal, și n-are alt scop decât a face desbaterea prealabilă a parlamentului mai comodă; după închiderea ședinței secrete, publicul care se interesează de mișcarea parlamentară și care n-a fost admis a asista, totuși poate afla toate câte s-au petrecut în acea ședință. În întâia zi, precum se spune, guvernul a dat citire întregei corespondențe diplomatice ce a ținut cu străinătatea dela notificarea oficială a tratatului de [la] Berlin și până acuma. Aceea ce este, mai presus de toate, trăsură caracteristică comună a pieselor citite, este că guvernul, în toate notele sale cătră puteri, nu face alta decât a stărui să ni se recunoască independența, invocând pentru aceasta fel de fel de argumente și de motive și nepomenind nimica despre condiția impusă în tratat pentru recunoașterea acelei ...

 

Ion Luca Caragiale - Diplomație subțire - Cronică

... rog, cum ți s-a părut discursul lui Vaida ? Așa-i că vorbește strașnic ? - Care discurs ? întrebi dumneata. - Ei ! discursul de alaltăieri, din Parlament... - A ! da, bine zici... Dar n-ai auzit ce I s-a 'ntâmplat lui Mangra... Asta va să zică să scapi ...

 

Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni

Ion Luca Caragiale - Temă şi variaţiuni Temă și variațiuni de Ion Luca Caragiale Tema Aseară, pe la 6 ore, un foc a izbucnit la o casă peste drum de cazarma Cuza în Dealul Spirii. Mulțumită activității pompierilor și soldaților, focul, deși bătea un vânt puternic, a fost năbușit în câteva minute. Pagubele nu prea sunt însemnate. (Universul) Variațiuni De patru ani împliniți aproape de când reacțiunea ține în gheare Belgia Orientului, care din lipsă de energie în evoluțiunea ei cătră progres, un progres bine definit de aminteri prin spiritul tradițional și istoric, și ocazionat întrucâtva, deși jenat oarecum, de evenimentele economice din urmă, în care duplicitatea reacțiunii a întrecut toate marginile și a atins limita tutulor speranțelor de îndreptare, speranțe ce nu pot fi intemeiate pe câtă vreme reacțiunea cu oamenii ei fatali, cari nu se tem nici de lege, nici de Dumnezeu, nici de judecata, nepărtinitoare dar aspră, a Istoriei, au avut cinismul prototipic și revoltător s-o declare, cu cea mai enormă dezinvoltură și exuberanță într-o memorabilă ședință a parlamentului, care a avut imprudenț a, sau, mai bine zis, impudența ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARLAMENTULUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru PARLAMENTULUI.

PARLAMENT

PARLAMÉNT , parlamente , s . n . Organ legislativ din unele țări , compus din una sau din două camere și constituit din reprezentanți ai diferitelor partide politice aleși , total sau parțial , prin votul cetățenilor ; p . ext . sesiune , ședință de lucru în care se întrunește acest

 

PARLAMENTAR

... ducă tratative . 2. Adj . Care ține de parlamentare , privitor la parlamentare . PARLAMENTÁR^1 , - Ă , parlamentari , - e , adj . , s . m . I. Adj . 1. Care ține de parlament , privitor la parlament ; din parlament . 2. Conform uzanțelor din parlament ; p . ext . care este de o politețe rigidă ; ceremonios , protocolar . II. S . m . Membru al unui parlament

 

EXTRAPARLAMENTAR

... EXTRAPARLAMENTÁR , - Ă , extraparlamentari , - e , adj . Care nu face parte din parlament

 

INTERPARLAMENTAR

INTERPARLAMENTÁR , - Ă , interparlamentari , - e , adj . Care privește mai multe parlamente ; care reunește membrii mai multor

 

ABSENTEISM

ABSENTEÍSM s . n . 1. Absență îndelungată a deținătorului unei proprietăți funciare , pe care o exploatează printr - un intermediar . 2. Absenteism parlamentar = practică folosită mai ales de deputații aflați în opoziție , constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului , cu scopul de a întârzia sau de a împiedica adoptarea unor

 

CONGRES

CONGRÉS , congrese , s . n . 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic , economic , organizatoric , științific , cultural etc . 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice , organizații de masă și obștești . 3. Denumire a parlamentului în unele țări , format din Camera reprezentanților și Senat . 4. ( Urmat de determinări ) Denumire a unor partide politice . Congresul Național Indian . 5. Denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor , convocate , de obicei , pentru încheierea de tratate de

 

CORPORATISM

CORPORATÍSM s . n . Doctrină social - politică și economică , apărută după primul război mondial , care preconiza înlocuirea sindicatelor muncitorești cu corporații , organizații profesionale din care să facă parte atât muncitorii , cât și patronii , precum și înlocuirea parlamentului cu o reprezentanță națională a

 

CORTES

CÓRTES s . n . 1. ( În evul mediu , în Spania și Portugalia ) Organe reprezentative pe stări . 2. Denumire a parlamentului în Portugalia ( până în 1911 ) și în Spania . - Cuv .

 

FRACȚIUNE

... cadrul unui partid politic , care luptă împotriva liniei politice a majorității membrilor acelui partid . 3. Grup format din reprezentanții unui partid politic în parlament . 4. Porțiune din lichidul obținut prin distilarea unui amestec de lichide ridicat la o anumită temperatură sau porțiune solidă obținută prin cristalizare fracționată dintr - o ...

 

INTERPELA

... vb . I . Tranz . A cere cuiva să dea un răspuns , să dea socoteală asupra unui fapt ; spec . a cere explicații ( în parlament

 

KNESSET

... KNESSÉT s . n . Parlament

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...