Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: TAMBURINA

  Vezi și:TAMBURINA, TAMBURINARE, DAIREA, TAMBURIN, VUVĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TAMBURINĂ: TAMBURINA.

 

TAMBURINĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TAMBURÍNĂ, tamburine, s.f. Instrument muzical popular, folosit pentru acompanierea ritmică a dansului în Spania, Italia și în Orient, de forma unei tobe mici, portative, cu pielea întinsă pe o singură parte și cu plăci de metal sau cu zurgălăi de jur împrejur. [Var.: tamburín s.n.] - Din fr. tambourin, it. tamburino.

Sursa : DEX '98

 

tamburínă s. f., g.-d. art. tamburínei; pl.tamburíne

Sursa : ortografic

 

TAMBURÍN//Ă \~e f. Tobă portativă de dimensiuni mici, care se bate cu mâna, având pielea întinsă pe o singură parte și prevăzută de jur împrejur cu plăci de metal sau cu zurgălăi; dairea. /tambourin, it. tamburino

Sursa : NODEX

 

TAMBURÍNĂ s.f. Instrument muzical în formă de tobă, cu pielea întinsă pe o singură parte și cu zurgălăi pe margine, la care se cântă lovindu-l cu mâna. [Var. tamburin s.n. / < fr. tambourin, it. tamburino].

Sursa : neologisme

 

TAMBURÍNĂ s. f. instrument muzical, tobă mică cu pielea întinsă pe o singură parte și cu plăcuțe metalice sau clopoței pe margine, la care sunetele se obțin prin agitare în aer sau prin lovire cu mâna. (< fr. tambourin, it. tamburino)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TAMBURINĂ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru TAMBURINĂ.

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TAMBURINĂ

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru TAMBURINĂ.

TAMBURINA

TAMBURINÁ , tamburinez , vb . I . Tranz . ( Livr . ) A bate ( cu degetele ) ușor și ritmic

 

TAMBURINARE

... TAMBURINÁRE , tamburinări , s . f . ( Livr . ) Acțiunea de a tamburina . - V. tamburina

 

DAIREA

... DAIREÁ , dairele , s . f . Instrument muzical popular oriental de percuție , asemănător cu tamburina , format dintr - o piele de tobă întinsă pe un cerc de lemn , prevăzut în interior cu discuri metalice , și folosit la marcarea ritmului . [ Var . : dairá ...

 

TAMBURIN

TAMBURÍN s . n . v .

 

VUVĂ

VÚVĂ , vuve , s . f . ( Reg . ) Dairea , tamburină . - Et .