Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:POPULARE, CARIOCA, CRONOGRAF, FOLCLOR, HORĂ, MOȘ, NEAOȘISM, SOMEȘANA, STRIGĂTURĂ, TREI ... Mai multe din DEX...

POPULAR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POPULÁR, -Ă, populari, -e, adj. 1. Care aparține poporului, privitor la popor, care provine din popor. ** Care este alcătuit din oameni din popor și lucrează pentru popor. 2. Creat de popor; specific unui popor, caracteristic culturii lui. 3. Care este făcut pentru popor, creat pentru necesitățile poporului; accesibil tuturor. ** (Despre expuneri, prelegeri, lucrări) Care poate fi înțeles cu ușurință de oricine; simplu, natural. 4. Care este iubit de popor, care se bucură de simpatia, de considerația opiniei publice; p. ext. cunoscut de toți. ** Care are o comportare prietenoasă, cordială, atentă față de toată lumea. - Din fr. populaire.

Sursa : DEX '98

 

POPULÁR adj. 1. poporan, (înv. și reg.) poporal, (înv.) poporar. (Literatură \~.) 2. (înv.) poporan. (Școli \~.) 3. (astăzi rar) vulgar, (înv.) prost. (Latina \~.)

Sursa : sinonime

 

populár adj. m., pl. populári; f. sg. populáră, pl. populáre

Sursa : ortografic

 

POPULÁR \~ă (\~i, \~e) 1) Care ține de popor; propriu poporului. Voință \~ă. Manifestare \~ă. * Front \~ organizație care întrunește forțele progresiste ale poporului. 2) Care aparține poporului; creat de popor; provenit din popor. Tradiții \~e. Baladă \~ă. 3) Care este destinat poporului; făcut pentru popor. Bibliotecă \~ă. Reprezentație \~ă. 4) Care se bucură de popularitate; care place unui mare număr de oameni. Interpret \~. 5) (despre limbă, stilul lucrărilor, prelegerilor etc.) Care poate fi înțeles cu ușurință de toți; simplu. /populaire

Sursa : NODEX

 

POPULÁR, -Ă adj. 1. Referitor la popor, din popor, al poporului. 2. Apărut, creat în popor. 3. Destinat poporului; accesibil tuturor. 4. Apreciat, iubit de popor; (p. ext.) cunoscut de toată lumea. [Cf. lat. popularis, fr. populaire].

Sursa : neologisme

 

POPULÁR, -Ă adj. 1. referitor la popor, din popor, al poporului. 2. apărut, creat în popor. 3. destinat poporului. 4. apreciat, iubit de popor. (< fr. populaire)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru POPULAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 105 pentru POPULAR.

Ștefan Octavian Iosif - Populare maghiare

Ştefan Octavian Iosif - Populare maghiare Populare maghiare de Ștefan Octavian Iosif De-aș fi rege Ah, rege dac-aș fi, iubită, Stăpîn pe-o-mpărăție-ntreagă, Te-aș îmbrăca în straie de-aur, Atît de mult, de mult mi-ești dragă ! Dar sunt sărac de tot, iubită, Și aur n-am, tu știi prea bine, Am numai brațele-amîndouă: Le-nalț cu dor, cu dor spre tine... Străluce aurul... De gheață E strălucirea lui, iubită ! Dar cînd te voi cuprinde-n brațe, Vei fi cu mult mai fericită... Floare-albastră , 15 noiembrie 1898 Iubire Tu mi-ai destăinuit iubirea, Și, ca prin farmec, am zărit Întunecatul cer al nopței Zîmbind voios la răsărit... Chiar gerul și-a uitat urgia: Blînd ațipind, fără de veste, Visează flori d-atunci, și uite ! Le zugrăvește pe ferestre... Floare-albastră , 15 noiembrie 1898 Așteptare Plouă și te-aștept acasă... Cum aud un pas, tresar — Ah ! mă tem să nu-mi rămînă Așteptarea în zadar ! Zăbovește-n altă parte Dragul meu, de nu-mi mai vine? Ori s-a rătăcit prin noapte? Roibul știe drumul bine... Las' să plouă !... Tu, iubite, Numai tu să-mi vii acasă... Ți-oi ...

 

Titu Maiorescu - Poezii populare române

Titu Maiorescu - Poezii populare române Poezii populare române adunate de d. Vasile Alecsandri de Titu Maiorescu Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de Vasile Alecsandri, tipărită cu spesele azilului Elena Doamna, 1 vol. în 8, VIII și 416 pag., București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de d. Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o negligență remarcabilă pentru această parte a vieței noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiunile literare ale românilor, tăcerea absolută este încă sentința cea mai blândă ce o merită, dar cu atât mai mult când este vorba de o publicațiune ca aceea a d-lui Alecsandri, tăcerea ne pare o lipsă de conștiință. Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în cestiune, și-au împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al momentului nu este îndestul pentru cerințele criticei literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ni se oferă pentru ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Poezii populare maghiare

Ştefan Octavian Iosif - Poezii populare maghiare Poezii populare maghiare de Ștefan Octavian Iosif Publicate în Floare albastră , 7 februarie 1899 Susănica Frumoasa Susănica zace, Sărmana, mai pe pat de moarte; De sete arde toată-n pară, Dar, vai ! părăul e departe. – Ia, mamă, repede cofița Și adă-mi apă din părău... Pîn’ ce bătrîna dă o fugă, Stă cu bolnava un flăcău. – Ce bună ești, tu, dragă mamă, Mă simt cu mult mai bine-acum; Mai adă-mi încă, dar, mămucă, Nu te grăbi așa pe drum... Fata crîșmarului Dacă-mi fac în crîșmă vacul, Dus cu una nu mă dau ! Crezi, crîșmare, și te-ai prinde Că mantaua eu mi-oi vinde Ca să beu? Eu, din vinurile-ți scumpe, N-aș sorbi o linguriță ! Fetei tale doar i-aș cere Ca să-mi dea un pic de miere Din

 

Ioan Barac - Poezii populare

Ioan Barac - Poezii populare Poezii populare de Ioan Barac Informații despre această ediție    Dorit-am de măritat     Ca să-mi capăt un bărbat     Mai nimic nu mi-am fetit     Bată-l piatra de iubit !     În brață m-au aruncat,     Bată-l piatra de bărbat,     Pînă-n gît m-am îngropat.     Unde-s acum fetele     Să-mi jelească zilele ?     În ce grijă m-am băgat     Bată-l scîrba măritat !     Că mi-au dat dorul de cap,     De bărbat nu pot să scap.     O, dragă luniță,     Varsă-mi luminiță,     De sus peste mine     Caută cu bine,     Că-mi e săgetată     Inima mea, iată     Eu mă rog de tine     Scapă-mi pe mine     Dintr-o zăpăceală     Care cu greșeală     Mi-au fermecat firea     Și toată simțirea.     Lună strălucită,     Însă cu oftare,     Te rog foarte tare     Să-mi iai o durere,     Dacă ai putere,     Ce mă bîntuiește     Inima-mi căznește     Și trage să moară     De-un ochi de fecioară,     De care deodată     Fusă deochiată ;     Însa ea nu știe     Că ce-mi este

 

Cincinat Pavelescu - Unui scriitor popular

... Cincinat Pavelescu - Unui scriitor popular Unui scriitor popular de Cincinat Pavelescu Eu nu știu azi la șezătoare Ce ne silește să dormim; Nu e târziu și e răcoare! (Un glas): În sală e ...

 

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare În chestia poeziei populare de Titu Maiorescu Răspuns la discursul de recepțiune al d-lui Duiliu Zamfirescu rostit la Academia Română la 16 mai 1909 Domnule și iubite coleg, Ne-ai arătat motivele cari te-au împiedecat să ne înfățișezi figura literară a lui Ollănescu-Ascanio, în locul căruia ai fost ales membru al Academiei Române. Deoarece d-ta nu ne vorbești de persoana celui dispărut, vei înțelege că nici eu nu pot vorbi de persoana celui ce vine să-l înlocuiască, și nu-mi vei lua în nume de rău dacă trec îndată la discutarea părerilor pe cari le aduci înaintea noastră cu atâta hotărâre, aș putea zice cu atâta curaj, și, trebuie să zic în orce caz, sub o formă literară așa ademenitoare. I Ceea ce mă cred dator să scot întâi la iveală din studiul d-tale, și o fac cu cea mai mare mulțumire, sunt paginile în cari vorbești de originea noastră italo-latină, și, fără a te opri la cunoscutele argumente limbistice, atingând numai în treacăt datele istoriei, cauți să pătrunzi cu intuiția artistului taina moștenirilor etnice și să ne arăți supraviețuirea sufletului roman ...

 

Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene

Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc de Constantin Stamati Cuprins 1 Partea I 2 Partea II 3 Partea III 4 Partea IV Partea I L’homme est de feu pour le mensonge Et de glace pour la vĂ©ritĂ© 1 La Fontaine Ciubăr-vodă, domn faimos, Lui Papură strănepot, Avea un singur fecior, Frumos ca luna lui mai, Gigât ca un tânăr brad, Vârtos ca un vechi stejar Și viteaz ca un român. Acest fiu când s-au născut, Moașa ce l-au strâns de nas Și l-au prenumit Bogdan, Au tras boghii și au spus Mancei ce l-au aplecat, Ce soție va lua Și câte va pătimi Despre farmece și vrăji; Deci domnișorul Bogdan, Făcându-se flăcăuaș, Tatăl său, domnul bătrân, L-au chemat în curtea sa, Fiind boieri adunați Și după ce l-au pupat, I-au zis: “Fătul meu, să știi Că de-acum vreau să te-nsor, Și mireasă să-ți alegi Fată de domn sau de crai, Ca să nu piară cu noi Al lui Ciubăr soi vestit Din care eu rămăsei; Căci ...

 

Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare

Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare Asupra poeziei noastre populare de Titu Maiorescu din „Convorbiri literare“ de la 5 ian. 1868 POEZII POPULARE ROMÂNE adunate de dl Vasile Alecsandri Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de Vasile Alecsandri, tipărită cu spesele azilului Elena Doamna. 1 vol. în 8o, VIII și 416 pag., București, Tipografia lucrătorilor asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de dl Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o neglijență remarcabilă pentru această parte a vieții noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiile literare ale românilor ce o merită, dar cu atât mai mult când este vorba de o publicațiune ca aceea a dlui Alecsandri, tăcerea ne pare o lipsă de conștiință. Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în chestiune, șiau împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al momentului nu este îndestul pentru cerințele criticii literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară

Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară Despre cometă de Ion Luca Caragiale Prelegere populară D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model „Ulpiu Traian", este destul de cunoscut tutulor acelora cari se interesează de mișcarea noastră culturală, așa ca să ne scutim de a-i mai face vreo reclamă. Ne mărginim doar să dăm aci, cu sfințenie, prelegerea pe care d-sa a ținut-o, în fața școlarilor săi, asupra cometei de luni 1, marți la 2 noemvrie. Pentru ca să guste cititorul și mai bine această producțiune, trebuie să-i amintim că vechea noastră cunostință, eminintele pedagog d. Mariu Chicoș Rostogan, totdeauna, înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn franțuzesc; t ca k; d ca gh; g ca j; c ca șș, etc. Pe ici, pe colo, pentru a ținea deșteaptă această amintire, transcriem cât se poate mai exact felul de pronunțare a eminintelui pedagog, lăsând cititorului să suplinească părțile din cale-afară originale. Iată prelegerea d-lui Mariu Chicoș Rostogan: Profesorul: Am primit ghe la onoratul ministeriu următorul țircular: „Domnule director, În apropierea zilei de prima novembre, lumea toată ...

 

Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș

... de folclor din Maramureș de Dorin Ștef Argument → Editura Ethnologica, Baia Mare (2007), ISBN 978-973-87953-7-2 . Cuprins 1 Argument 2 Artistul popular între stil și semnificare (prof. Delia Suiogan) 3 I. Poezia obiceiurilor de iarna 4 II. Horea 5 IV. Cântece de dragoste și dor 6 V ... Marea Trecere 12 XI. Legende și mituri 13 Postfață (Ștefan Mariș) 14 Bibliografie pentru Antologie 15 Indice de localități 16 Indice de culegători Argument Artistul popular între stil și semnificare (prof. Delia Suiogan) I. Poezia obiceiurilor de iarna Mare iarnă și-o pticat Vine Crăciun cel bătrân Scoală gazdă din pătuț ...

 

Paul Zarifopol - Cenzurarea lui Andersen

... sentimentale. Acolo personajele se bat și se trag pe sfoară frumos, așa cum cere viața în care trăia și pe care o vedea artistic povestitorul popular. Duplicitate sentimentală nu se pomenește în poveștile populare. Fabricantul de povești umanitare își strâmbă totdeauna un ochi spre așa-numite ideale. Rezultatul trebuie să fie ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POPULAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 210 pentru POPULAR.

POPULARE

POPULÁRE , populări , s . f . Acțiunea de a popula și rezultatul ei . - V.

 

CARIOCA

... s . f . Instrument de scris cu tuș colorat îmbibat într - o fâșie de pâslă . [ Pr . : - ri - o - ] - Denumire comercială . CARIÓCA^1 s . f . 1. Dans popular din America Latină ( Brazilia ) , cu ritm moderat ; melodie după care se execută acest dans . 2. Instrument popular

 

CRONOGRAF

... sfârșitul unei acțiuni sau al unui fenomen în desfășurare , folosit în fizică , în aviație , în sport etc . CRONOGRÁF^1 , cronografe , s . n . Scriere cu caracter popular care reprezintă o sinteză a istoriei generale , alcătuită pe baza izvoarelor istorice combinate cu legende biblice și populare . Cronograful lui Moxa . [ Var . : hronográf ...

 

FOLCLOR

FOLCLÓR s . n . 1. Totalitatea creațiilor artistice , literare , muzicale , plastice , etc . , a obiceiurilor și a tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni . 2. Știință care se ocupă cu creațiile artistice , obiceiurile și tradițiile

 

HORĂ

... HÓRĂ , hore ( hori ) , s . f . 1. Dans popular românesc cu ritm domol , în care jucătorii se prind de mână , formând un cerc închis ; cerc format de aceia care execută acest dans ; melodie după ...

 

MOȘ

MOȘ , moși , s . m . I. 1. Bărbat ( mai ) în vârstă ; unchiaș , moșneag ; p . restr . apelativ cu care cineva mai tânăr se adresează unui bărbat mai în vârstă . 2. ( Înv . și reg . ) Bunic ; ( mai ales la pl . ) ascendent ( mai îndepărtat ) , înaintaș , strămoș . 3. Personaj mascat , reprezentând un bătrân , care însoțește brezaia sau care apare în diferite creații dramatice populare ; moșneag . 4. ( Pop . ; la pl . ; de obicei art . ) Ființe imaginare despre care se crede că ar alunga iarna ; fiecare dintre cele nouă zile din lună martie care urmează după zilele babelor . 5. ( La pl . ; în tradițiile populare ) Nume dat mai multor sărbători religioase în care se fac slujbe și pomeni pentru morți . II. Partea cu cârlig a unei

 

NEAOȘISM

... NEAOȘÍSM , neaoșisme , s . n . 1. Cuvânt sau expresie care are un căutat aspect autohton , arhaic sau popular

 

SOMEȘANA

... SOMEȘÁNA s . f . art . Numele unui dans popular

 

STRIGĂTURĂ

STRIGĂTÚRĂ , strigături , s . f . Exclamație onomatopeică ; spec . specie a liricii populare , de obicei în versuri , cu caracter epigramatic , cu aluzii satirice sau glumețe ori cu conținut sentimental , care se strigă la țară , în timpul executării unor jocuri populare ; chiuitură , strigăt . - Striga + suf . -

 

TREI

... a ) popilnic iepuresc ( Hepatica nobilis ) ; b ) crucea - voinicului ( Hepatica transilvanica ) . 3. ( Bis . ; în sintagma ) Trei ierarhi = trisfetite . 4. Compuse : trei - leșeștile s . m . = dans popular bătrânesc din nordul Moldovei , având un ritm binar , executat prin pași simpli spre dreapta și sărituri cu bătaia călcâielor pe loc ; melodie după care se ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...