Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul TEMPERATURA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: TEMPERATURĂ

  Vezi și:CĂLDURĂ, CRITIC, RĂCITOR, TERMOSTAT, CALD, FEBRĂ, FIERBINȚEALĂ, FRIG, FUZIUNE, HOMEOTERM, PIROELECTRICITATE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TEMPERATURA: TEMPERATURĂ.

 

TEMPERATURA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TEMPERATÚRĂ, temperaturi, s.f. Gradul, starea de căldură a unui mediu, a unui corp etc. * Temperatură absolută = temperatură care se măsoară pornind de la zero absolut. ** Stare fiziologică constantă a corpului animal, reprezentând echilibrul dintre căldura produsă și cea pierdută. ** Gradul de căldură ridicată a corpului omenesc, reprezentând un simptom patologic; fierbințeală, febră. - Din fr. température, lat. temperatura.

Sursa : DEX '98

 

TEMPERATÚRĂ s. 1. (MET.) (înv.) așezământ, temperament. (Afară a scăzut mult \~.) 2. (MED.) călduri (pl.), febră, fierbințeală, friguri (pl.), (pop.) arșiță, (reg.) năplăială, vipie, (înv.) aprinzeală, (rar fig.) jar. (Un bolnav cu \~.)

Sursa : sinonime

 

temperatúră s. f., g.-d. art. temperatúrii; pl. temperatúri

Sursa : ortografic

 

TEMPERATÚR//Ă \~i f. 1) Mărime care caracterizează gradul de încălzire a unui corp sau a unui mediu. * \~ absolută temperatură care se măsoară pornind de la zero absolut. \~ de fierbere temperatură la care fierbe un lichid. 2) pop. Căldură ridicată (peste limita normală) a corpului, ca indice al îmbolnăvirii; febră. A avea \~. [G.-D. temperaturii] /<lat. temperatura, fr. temperature, germ. Temperatur

Sursa : NODEX

 

TEMPERATÚRĂ s.f. Starea, gradul de căldură al unui corp; gradul de încălzire a aerului, căldura aerului. ** (Med.) Febră. ** (Biol.) Căldura corpului ființelor. [Cf. fr. température, lat. temperatura].

Sursa : neologisme

 

TEMPERATÚRĂ s. f. 1. starea, gradul de încălzire a unui mediu, a corpurilor. 2. (med.) febră. * căldura corpului ființelor. (< fr. température, lat. temperatura, germ. Temperatur)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TEMPERATURA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru TEMPERATURA.

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)

... tobă mare bună costă foarte mult și e foarte greu de acordat. E un instrument de o sensibilitate extremă: o schimbare cât de ușoară de temperatură îl face să răgușească, așa că trebuie ținut în vată și totdeauna la o temperatură egală și la aer uscat. Sunt instrumente de acestea cari costă sume fabuloase, mai ales cele fabricate de celebrul Stradivarius. Dintre acestea sunt numai patru ...

 

Ion Luca Caragiale - Urgent

... oficiale, care se văd la dosar, dar care n-au avut până în prezent nici un rezultat. În adevăr, vizitând apoi clasele am găsit o temperatură incapabilă de a putea fi suferită mai ales de copii, din care cauză se pot chiar îmbolnăvi de vreo boală infecțioasă, ceea ce ...

 

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg O victimă a lui Gutenberg de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , IV, 1176, 28 martie 1912, p. 1 ...Am fost liber altă dată și stăpîn pe viața mea. Am umblat încotro m-au împins capricioșii pași ai fantaziei și cum am trecut multe praguri am trecut și pe acelea ale multor muzee din străine țări. M-am oprit îndelung în fața ramelor aurite, în care rîdeau ancestrale nuduri rămase totuși tinere prin puterea artei ; pietre informe prefăcute în giuvaere am văzut, precum și stîngace cuțite de silex ce pretindeau a fi cea mai perfecționată armă pentru omor în alte vremuri. Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul, cu o bolnavă bucurie m-am oprit față de tot pasul pe care energia acumulată a veacurilor a putut să-l facă spre frumos și n-am putut trece cu toate acestea fără să nu-mi opresc pașii deopotrivă și în fața vitrinelor unde stăteau rînduite, ca o pildă barbară, tot ce-a putut inventa inteligența unui ...

 

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop A. Mirea: Caleidoscop de George Topîrceanu Cuprins 1 Unei fosile 2 Bustului meu 3 Răspunsul micilor funcționari 4 Răspunsul cometei 5 Sonete 5.1 La cinematograful mut 5.2 Sonet teatral 5.3 Un romantic 6 Sahara Unei fosile De-atâtea ori noi ți-am făcut ovații, ți-am pregătit mândria ta pedantă. Salută dar sinteza ambulantă A celei mai nebune generații! Căci la atâtea mari evenimente Eu am luat o glorioasă parte: Doar am avut principii conștiente Și capul spart la 13 marte! Nu vezi ce iute mă deprind cu zborul? Aeroplanul visurilor mele Vertiginos mă duce către stele, Cum îl ducea pe BlĂ©riot motorul. Iubesc și cânt!... Nepăsător cultiv A sufletului gratuită zestre, — Căci eu sunt tânăr și-mi bat joc, maestre, De prognosticul tău definitiv. Tu ai ajuns de mult fatalul termen Și te-a orbit sterila ta splendoare; Eu port în suflet durerosul germen Al operelor mele viitoare. Bustului meu Tu, "cap de studiu", mobilă intactă, Discret tovarăș de proiecte mari, Tu reprezinți persoana mea abstractă, — Un alter ego fără ochelari. Și laolaltă noi trăim ca frații... ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul și pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artiști și artiste sunt: Margarita Zenoni, prima donna assoluta; Rachele Gianfredi, prima donna assoluta (reangageată); Carolina Ghedini, prima donna contralta assoluta (reangageată); Fani Giovanoli, prima donna; Giorgio Stigelli, primo tenore assoluto; Enrico Giusti, primo tenore assoluto; Francesco Steller, primo baritone assoluto (reangageat); Giulio Colombo, primo baritone assoluto; Nicola Benedetti, primo basso profondo assoluto; Giovanni Capponi, primo buffo assoluto; Enrico Topai, primo buffo assoluto (reangageat); Alessandro Manetta, secondo tenore; Casimiro Biscontini, maestro direttore d’orchestra . Iaca sirenile și Orfeii cari au luat asupră-le misiunea de a ne dilecta urechea și a ne mișca inima în stagiunea viitoare, sau a ne ataca organul acustic și a ne face să ne plîngem banii. O zicem și aceasta, fiindcă am fost prea de multe ori amăgiți în ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale

... exil voluntar (expresie proprie a d-lui Brote, adică mai bine zis improprie), continua a crește colectivist de cea mai fierbinte temperatură. D. Brote se lasă ipnotizat de d. Dim. Sturdza. D-l Brote devenea pentru d. Dim. Sturdza, un medium, ceea ce era frumoasa Lucila pentru ...

 

Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora

Nicolae Filimon - Ascanio şi Eleonora Ascanio și Eleonora de Nicolae Filimon Prolog Castelul De Rosenberg Castelul de Rosenberg este situat în una din cele mai frumoase cîmpii ale Tirolului bavarez. Fațada principală este dominată de doi munți carii, prin înălțimea cea colosală și diferita vegetație ce îi acopere, reprezintă mai toate climele globului pămîntesc: de la căldura tropicală ce face să înflorească portocalul și naramzul, pînă la frigul și zăpezile ce reprezintă natura în dezolațiune. În partea opusă are un parc adornat de cei mai frumoși arbori ai climelor calde și de florile cele mai alese și mai odorifere din tot universul. Pe marginea acestui parc curge giganticul fluviu Innul care, prin zgomotul undelor sale ce formează o mulțime de cataracte și cascade îngrozitoare și prin rozele sălbatice și sălciile plîngătoare ce împodobesc marginile albiei sale, reprezintă, într-un chip misterios și încîntător, tot ce are natura mai frumos și teribil în poezia sa. Pe o stîncă de granit, udată de capricioasele unde ale maiestosului fluviu, este clădit un pavilion chinezesc cu două etaje, din a căruia înălțime cineva poate privi și admira feerica panoramă a acestui cadru delicios. În fine, pozițiunea aceasta este atît ...

 

Alecu Russo - Soveja

Alecu Russo - Soveja Soveja de Alecu Russo Ziarul unui exilat politic la 1846 4 martie. Iată-mă dar pus la-nchisoare și singur. Temnicerul meu a pornit azi la Iași... Am rămas dar singur... adică sechestrat într-o vizuină fără orizont, unde soarele abia pătrunde-n silă printre niște brazi stârciți... Vântul șuieră toată ziua; omătul acoperă cu un giulgiu întristat coastele aprige ale munților. Oamenii umblă aci acoperiți cu niște veșminte sălbatice de piei de oaie; ar putea crede cineva că mă aflu în Siberia și cu atât mai mult în Siberia, încât sunt aici pe temeiul unei legi care nu are ființă... Dar, ce să zic! Nici partea mea nu e tocmai de lepădat, căci iată-mă cu puțină cheltuială preschimbat în jertfă politică... suferind lipsuri, bântuit de exil și de arbitrar, cine mă va putea oare opri de a mă declara un om mare prigonit? De n-ar fi pilda cam primejdioasă, eu n-aș avea alta decât a râde de aceste împrejurări... și dacă nu mi-ar lipsi cărțile, de n-aș fi pus la popreală, dacă aș avea cu mine straie și rufe, în sfârșit, dacă nu mi- ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TEMPERATURA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 223 pentru TEMPERATURA.

CĂLDURĂ

... CĂLDURĂ , călduri , s . f . 1. Starea sau gradul de încălzire a unui corp ; faptul că un corp posedă o anumită temperatură ; senzație produsă de corpurile calde ; temperatură ridicată . 2. ( Fiz . ) Mărime scalară prin care se exprimă transferul de energie între sistemele fizico - chimice sau între diferite părți ale aceluiași sistem în cadrul ... lucru mecanic ; p . ext . parte a fizicii care studiază fenomenele termice . 3. ( La pl . ) Timp călduros , atmosferă fierbinte ; vreme toridă . 4. ( La pl . ) Temperatură ridicată a corpului ; febră . 5. Fig . Ardoare , înfocare , patimă . 6. ( La pl . ) Perioadă din ciclul sexual în care animalele femele manifestă dorința naturală ...

 

CRITIC

... referă la un punct sau la un moment de criză , care premerge o schimbare bruscă ( în rău ) ; care poate determina o schimbare decisivă ( în rău ) . Temperatură critică = temperatura maximă la care un gaz mai poate fi lichefiat . Stare critică = stare a unui fluid aflat la temperatura critică , în care ...

 

RĂCITOR

... spațiu închis , cu ajutorul unui agent refrigerent ca gheață , lichid volatil , aer sau apă rece etc . ; dulap cu pereți dubli , în care se menține o temperatură

 

TERMOSTAT

... instalație care servește pentru reglarea și menținerea unei temperaturi constante într - o incintă sau într - un circuit ; termoregulator . 2. Incintă în care se menține o temperatură constantă în vederea efectuării unor operații tehnologice , a desfășurării în anumite condiții de temperatură

 

CALD

... CALD , - Ă , calzi , - de , adj . 1. Care se găsește la o temperatură relativ înaltă ( fără a fi fierbinte ) față de mediul ambiant sau corpul omenesc ; care dă senzația de căldură . 2. ( Despre zone , regiuni , țări ...

 

FEBRĂ

... FÉBRĂ s . f . 1. Temperatură ridicată a corpului , care constituie reacția organismului la un agent infecțios , toxic etc . ; temperatură

 

FIERBINȚEALĂ

... FIERBINȚEÁLĂ , fierbințeli , s . f . 1. Temperatură ridicată ( a aerului ) , căldură dogoritoare ( răspândită de razele soarelui , de aerul înfierbântat etc . ) ; arșiță . 2. ( Pop . ) Febră , temperatură

 

FRIG

... FRIG , friguri , ( 2 ) s . n . 1. Temperatură scăzută a mediului ambiant , care dă senzația de rece . 2. ( La pl . ) Temperatură

 

FUZIUNE

... 3. Contopire a două sau mai multe nuclee atomice ușoare într - unul mai greu . 4. Topire a unui corp la o temperatură

 

HOMEOTERM

HOMEOTÉRM , - Ă , homeotermi , - e , adj . , s . m . și f . ( Organism ) care își păstrează temperatura internă constantă , indiferent de variațiile temperaturii externe . [ Pr . : - me -

 

PIROELECTRICITATE

... PIROELECTRICITÁTE s . f . Proprietate a unor cristale de a se polariza electric sub acțiunea unei variații de temperatură

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...