Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TRĂSNI, DETUNAT, FULGURIT, LOVITURĂ, TRĂSNIT, TRĂSNITURĂ, TUNA, TUNET ... Mai multe din DEX...

TRĂSNET - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TR?SNET, trăsnete, s.f. Descărcare electrică, însoțită de o lumină vie și de un zgomot puternic, care are loc între doi nori sau între un nor și pământ sau obiecte de pe pământ. * Expr. A rămâne ca lovit de trăsnet = a încremeni, a înlemni (de spaimă, de uimire etc.). Lovitură de trăsnet = întâmplare (nefericită) venită pe neașteptate. - Trăsni^1 + suf. -et.

Sursa : DEX '98

 

TRĂSNET s. 1. (MET.) trăsnitură, (înv. și pop.) săgeată, (reg.) tunet. (Plouă cu \~e.) 2. bubuire.

Sursa : sinonime

 

trăsnet s. n., pl. trăsnete

Sursa : ortografic

 

TR?SNET \~e n. Zgomot caracteristic de mare intensitate, care însoțește un fulger. * Ca un \~ pe neașteptate. A rămâne ca lovit de \~ a rămâne încremenit (de groază, uimire etc.). /a trăsni + suf. \~et

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TRĂSNET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 128 pentru TRĂSNET.

Alphonse de Lamartine - Războiul

Alphonse de Lamartine - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Războiul

Ion Heliade Rădulescu - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ...

 

Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822

... din crengi smulge, o spulberă ca pe paie, Vifor vântură cu groază, de cruce pe turn îndoaie, Iaca nourii se umflă, clocotesc, se tulbură, Moșule, trăsnet și fulger zidurile scutură... Bătrânul Ce-ți pasă de vifor ție? de cetăți ce-ți este scârbă? Las’ vântul să le dărâme, el cu noi ...

 

Alexandru Macedonski - Nebunul din Golia

... sălbatic cu nările umflate Ce știe că-ntre oameni se află-ntre dușmani! Din cap până-n picioare făcut pentru iubire, În ochi purta un trăsnet cu palidă lucire... Părea tot într-o vreme un înger ș-un demon... Sub galbenele-i tâmple purta un Lord Byron! Sprâncenele-i arcate urcau ... când dulce, când sarcastic, Privindu-ne cu ochii prăpastiei din el!... -- Abia puteau să-l ție doi oameni deodată, Iar chipul, ca o noapte de trăsnet

 

George Coșbuc - Patru portărei

... n-am de mamă parte! Se jură cel cu roibul frumos ca scris în carte. II Un zmeu a dus pe Veta lui Trăsnet-Împărat Pe Veta s-o găsească ei patru s-au jurat. Și cine-o va aduce din țările măiestre O ia pe Veta doamnă, și ... mărgea. Și cine-i om să lupte cu zmeu, ca să-l omoare, Stăpân va fi pe Veta, pe chei și pe zăvoare. IV Hei, Trăsnet-Împărate! Mulți ani cu har de domn! Feciorii tăi deșteaptă tot iadul azi din somn! De-ar da spre cer năvală, și-n cer ar ...

 

Iacob Negruzzi - După furtună (Iacob Negruzzi)

... Furtuna muge spăimântător, Vâjâie vântul, trăsnetul pică, Pământul geme și se despică! — Dar totul trece, furtuna zboară Liniștea morții jos se coboară Și după trăsnet, fulger și vânt Urmează groaza unui mormânt. — Și-n al meu suflet nor peste nor Se grămădise spăimântător, Amor și ură crud vâjâiau Inima ...

 

Ion Luca Caragiale - Lache și Mache

Ion Luca Caragiale - Lache şi Mache Lache și Mache de Ion Luca Caragiale Nuvelă Multe și mărunte s-au vorbit despre inseparabilii Orest și Pilad din anticitate, însă, cu drept cuvânt, vremurile de acum se vor mândri cu povestirea istoriei lui Lache și Mache, căci în adevăr acești doi oameni nu pot avea decât una și aceeași istorie: ei vor da exemplu veacurilor viitoare despre puterea prieteșugului. Cine a cunoscut pe unul a cunoscut și pe celălalt, fiindcă amândoi mai aproape trăiesc, mai aproape dorm, decât chiar frații cei lipiți din Siam. Cine zice Lache zice Mache și viceversa. Cel dântâi s-a născut la Severin tot în ziua și ceasul în care a văzut cel d-al doilea lumina la Dorohoi: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist. Dacă la vreo răspântie vezi arătându-se mutra unuia, așteaptă puțin și vei vedea și pe celălalt, care, întârziind pentru cine știe ce, își grăbește pasul ca să-și ajungă jumătatea; în adevăr jumatate, căci Lache și Mache nu sunt decât unul și același în două fețe, doime de o ființă ...

 

Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia

... o dragoste ferbinte     La a mele giurămînturi, la a mele rugăminte.     Ce făceam însă atuncea ? scufundat în uimire     Ca de-un trăsnet ce răpește a sufletelor sîmțîre,     Ca de-un fulger ce-l văd ochii și își perd lumina toată,     Ca de-o armă arzătoare ... la Dumnezău anume,     Carele să mă strămute de nespusa fericire     De a mă-nchina la tine ca la o dumnezăire.     Atunci fulgere cu trăsnet prin văzduh scăpărătoare [1] ,     Pămîntul tot în cutremur și stihiile-n perzare     Sămăna înspăimîntate de atîtea pătimiri.     Te-am iubit pînă acolo unde ceriul în ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie Noaptea de februarie de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos și crud Ca după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te cobori în acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele ființe ce se numesc: prostituate. Mi s-a părut întotdeauna că este-o crudă profanare Să uiți că mumă ți-e femeia și că în pântec te-a purtat, Nepăsător să pui pe buze o fioroasă sărutare     Precum se pune un stigmat. Și câtă osebire este între amor și infamie, Între cădere și cădere, sau sărutări, și sărutări... De-o parte, tainică plăcere ce se-nfășoară-n poezie, De alta, bestialitatea unei reci înflăcărări. O! și cât am plâns pe soarta bietelor nenorocite Care nu pot ca să aibă nici voință de-un minut, Cu blestemele pe buze de-alte buze-năbușite, Cu palpite pentru-oricine — cunoscut — necunoscut; Seara este-o îngrozire pentru unele din ele, Nededate încă bine cu mârșavul povârniș; Altele, mai decăzute, mai deprinse, sau mai rele, Râd de ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Ștefan Octavian Iosif)

... nchin... Ah, mii de duhuri negre vin     Și vor ca să m-apuce... Cad în genunchi, prins de fior... Răzbubuind din nor în nor,     Un trăsnet se descarcă ! Zic Tatăl nostru , și Grivei Se uită țintă-n ochii mei :     Și el se roagă parcă... Dar iată ! cît ne-am închinat, Un ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Gorunul lui Horia

... C-ai lui uitară drept și datorie ; El cere-un semn din ceruri, să-i îmbie La luptă sfînt, ca în vremea bună... Și iacă ! Trăsnet zguduie gorunul Și val de crengi acopere mormîntul, În care mîndrul crai își doarme somnul... Ci toți stau muți și n-a-nțeles ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRĂSNET

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru TRĂSNET.

TRĂSNI

TRĂSNÍ^2 vb . IV v . trosni . TRĂSNÍ^1 , trăsnesc , vb . IV . 1. Intranz . impers . și unipers . A se produce trăsnete , a cădea trăsnete . 2. Tranz . și intranz . A izbi , a lovi cu putere . 3. Refl . Fig . A înnebuni , a se țicni . 4. Intranz . ( Despre arme de foc ) A se declanșa cu zgomot puternic ; a pocni , a detuna , a

 

DETUNAT

... DETUNÁT , - Ă , detunați , - te , adj . ( Rar ) Lovit de trăsnet

 

FULGURIT

FULGURÍT , fulgurite , s . n . Formație tubulară care ia naștere prin topirea rocilor sub acțiunea

 

LOVITURĂ

... de stat = act de violare a constituției stabilite prin care un grup de persoane preia cu forța puterea într - un stat . Lovitură de trăsnet = întâmplare , vorbă neașteptată . Lovitură de teatru = acțiune , întâmplare bruscă și neașteptată , care șochează , impresionează . 5. ( Tehn . ; în sintagma ) Lovitură de berbec = creștere a presiunii ...

 

TRĂSNIT

... TRĂSNÍT , - Ă , trăsniți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Lovit , atins de trăsnet

 

TRĂSNITURĂ

... TRĂSNITÚRĂ , trăsnituri , s . f . Zgomot produs de trăsnet

 

TUNA

TUNÁ , tun , vb . I . 1. Intranz . impers . A se produce un tunet ; a se auzi tunetul . 2. Tranz . impers . ( Reg . ; în imprecații ) A lovi pe cineva trăsnetul ; a trăsni . 3. Intranz . ( La pers . 3 ) A vui , a bubui . 4. Intranz . ( Înv . ) A trage cu tunul sau cu alte arme de

 

TUNET

... TÚNET , tunete , s . n . 1. Zgomot puternic care însoțește o descărcare electrică atmosferică ( fulger sau trăsnet