Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BĂLĂBĂNIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru BĂLĂBĂNIT.

BĂLĂBĂNEALĂ

... BĂLĂBĂNEÁLĂ , bălăbăneli , s . f . Mers nesigur , mișcare înceată , legănată sau împleticită . - Bălăbăni

 

BĂLĂBĂNI

BĂLĂBĂNÍ , bălăbănesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) deplasa într - o parte și într - alta , adesea cu mișcări legănate , șovăitoare ; a ( se ) bălăngăni , a ( se ) bălăngăi , a bălălăi , a se bănănăi . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se trudi , a se lupta cu cineva sau cu ceva ; a se certa , a se ciorovăi . - Et . nec . sau formație

 

BĂLĂLĂI

... BĂLĂLĂÍ , bălălăiesc , vb . IV . Intranz . A se bălăbăni

 

BĂLĂNGĂI

... BĂLĂNGĂÍ , bălăngăiesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Reg . ) A ( se ) bălăbăni

 

BĂLĂNGĂNI

... vb . IV . 1. Intranz . ( Despre un clopot , o balangă ; la pers . 3 ) A suna ( tare ) . 2. Refl . și tranz . A ( se ) bălăbăni

 

BĂNĂNĂI

... BĂNĂNĂÍ , bănănăiesc ( băn ? năi ) , vb . IV . Intranz . A se bălăbăni

 

HURDUZ-BURDUZ

HURDÚZ - BURDÚZ - BURDÚZ adv . ( Rar ) Ca un obiect care , atârnat de ceva , se bălăbănește ; p . ext . legat burduf . -

 

LEGĂNAT

LEGĂNÁT^2 , - Ă , legănați , - te , adj . 1. ( Despre felul de a umbla ) Care se mișcă ritmic într - o parte și în alta ; bălăbănit ^2 . 2. Fig . ( Despre voce , vorbe ) Tărăgănat . - LEGĂNÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) legăna . - V.

 

MĂTĂNĂI

... vb . IV . Intranz . ( Reg . ) 1. A face mătănii ; a se înclina . 2. A se clătina , a se bălăbăni

 

TITUBANT

TITUBÁNT , - Ă , titubanți , - te , adj . ( Franțuzism ) Bălăbănit ^2 , nesigur ,