Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂLĂTOR
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 72 pentru CĂLĂTOR.
BLAT ^2 s . n . ( Arg . ; în expr . ) A călători ( sau a merge ) pe blat sau a face blatul , se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într - un mijloc de transport . - Et . nec . BLAT ^1 , blaturi , s . n . Foaie din aluat special preparată pentru
BURDÚF , burdufuri , s . n . 1. Sac făcut din piele netăbăcită , uneori din stomacul unui animal ( capră , oaie , bivol ) , în care se păstrează sau se transportă brânză , făină , apă etc . 2. Sac făcut din stomacul vitelor sau din piele de miel ori de ied , în care se înmagazinează aerul la cimpoi , la armonică etc . 3. Învelitoare de piele pentru picioare la trăsurile , descoperite . 4. Învelitoare elastică de piele , pânză etc . a spațiului de comunicație dintre două vagoane de călători . 5. Bășică ( 1 ) uscată , care , pe vremuri , se întrebuința în loc de geam . 6. ( Reg . ) Burduhan . 7. ( Reg . ) Copcă în gheață . [ Var . : burdúv , burdúh , burdúș s . n . ] - Et .
CĂLĂTORÍT , - Ă , călătoriți , - te , adj . Care a călătorit mult , umblat ; care a văzut multe locuri . - V.
CAPÂNTÓRTURĂ , capântorturi , s . f . Mică pasăre călătoare , de culoare cenușie - brună , cu pete mai închise , care își răsucește des și cu multă ușurință capul ; sucitoare ( Jynx torquilla ) . - Cap ^1 + întort " întors " + suf . -
CARAVÉLĂ , caravele , s . f . Corabie cu pânze , rapidă , folosită în trecut ( de spanioli și de portughezi ) pentru călătorii
CHIRIGHÍȚĂ , chirighițe , s . f . Gen de păsări călătoare care trăiesc pe lângă râuri și bălți și se hrănesc cu pește (
CIOC ^2 , ciocuri , s . n . 1. Partea anterioară , terminală , lunguiață și cornoasă a capului păsărilor , care înlocuiește sistemul dentar ; plisc , clonț . 2. Parte sau prelungire ascuțită a unor obiecte ; capăt , vărf ( ascuțit ) . 3. Barbișon , țăcălie . 4. Compuse : ciocul - berzei = plantă erbacee cu frunzele păroase , adânc crestate și cu flori violete - purpurii ( Geranium pratense ) ; ciocul - cucoarei = mică planta erbacee cu tulpina păroasă întinsă pe pământ , cu frunze compuse , flori roșii , roz sau albe și fructe lungi , asemănătoare cu un cioc ( Erodium cicutarium ) ; cioc - întors = pasăre călătoare cu penajul alb pătat cu negru , cu ciocul lung , subțire și ușor arcuit în sus , cu picioarele înalte ( Recurvirostra avosetta ) . CIOC ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri ( repetate ) într - un obiect sau într - un material dur . -
COLUMBOFÍL , - Ă , columbofili , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține porumbeilor , privitor la porumbei . 2. S . m . și f . Crescător de porumbei (
COLUMBOFILÍE , columbofilii , s . f . Pasiune de a crește porumbei (
CONDUCTÓR , - OÁRE , conductori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . n . ( Corp sau material ) care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică . 2. S . m . și f . Funcționar la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează vagoanele . 3. S . m . și f . ( Înv . )