|
|
||
Vezi și:CIMPOI,
ACORDEON,
ARMONIU,
BURDUȘ,
BURDUȘEL,
BURDUȘI,
BURDUH,
BURDUHAN,
BURDUV,
FOALE
... Mai multe din DEX...
BURDUF - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BURDÚF, burdufuri, s.n. 1. Sac făcut din piele netăbăcită, uneori din stomacul unui animal (capră, oaie, bivol), în care se păstrează sau se transportă brânză, făină, apă etc. * Expr. Burduf de carte = foarte învățat; tobă de carte. A lega (pe cineva) burduf = a lega (pe cineva) foarte strâns, încât să nu se poată mișca; a lega fedeleș, a lega cobză. (Reg.) A da pe cineva în burduful dracului = a nu se mai interesa de cineva. A se face burduf (de mâncare) = a mânca foarte mult, a se ghiftui. 2. Sac făcut din stomacul vitelor sau din piele de miel ori de ied, în care se înmagazinează aerul la cimpoi, la armonică etc. 3. Învelitoare de piele pentru picioare la trăsurile, descoperite. * Bocanci cu burduf = bocanci cu limba netăiată, prinși de restul încălțămintei; bocanci făcuți dintr-o singură bucată. 4. Învelitoare elastică de piele, pânză etc. a spațiului de comunicație dintre două vagoane de călători. ** Garnitură de piele sau de cauciuc prin care se leagă două conducte dintr-un motor. 5. Bășică (1) uscată, care, pe vremuri, se întrebuința în loc de geam. 6. (Reg.) Burduhan. 7. (Reg.) Copcă în gheață. [Var.: burdúv, burdúh, burdúș s.n.] - Et. nec.Sursa : DEX '98 BURDÚF s. 1. foale. (\~ la cimpoi.) 2. v. coș. 3. țiplă. (\~ la ferestre.)Sursa : sinonime BURDÚF s. v. burduhan, copcă, ochi, stomac.Sursa : sinonime burdúf s. n., pl. burdúfuriSursa : ortografic BURDÚF \~uri n. 1) Sac făcut din piele netăbăcită sau din stomacul unor animale (oi, capre), folosit pentru păstratul sau transportul diferitelor produse (brânză, făină, apă, vin etc.). * A fi \~ de carte a fi foarte învățat; a avea multă carte; a fi tobă de carte. A lega (pe cineva) \~ a lega strâns încât să nu poată face nici o mișcare; a imobiliza complet; a lega fedeleș; a lega cobză. A se face \~ (de mâncare) a mânca foarte mult; a se ghiftui; a se face bute de mâncare. 2) Sac special, făcut din piele de miel sau de ied, folosit drept depozit pentru aer la unele instrumente aerofone (cimpoi, armonică etc.). 3) Învelitoare din piele, pentru picioare, special amenajată în trăsurile deschise. 4) Perete elastic pliant, din piele sau din pânză cauciucată, care se montează pe laturile pasajului de comunicație între vagoanele de cale ferată. 5) pop. Stomac al animalelor erbivore; burduhan. /Orig. nec.Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BURDUFRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru BURDUF. ... multe feliuri aducĂ© un miros plăcut, unde voi mai afla un așa frumos loc? (zice un satir cari duce în latile lui spate un mari burduf plin de must și suptsuoară o cupă și un bucium), unde un așa loc! (adaogĂ© el, căutând împregiurul lui) aice, iarbă verdi, aice răcoritoare umbră ... Olimp, deci să mântuim și mustul cari au mai rămas. Aceste zâcând, au început iarăș a be, păn au sfârșit tot mustul din burduf, și prietinul s-au dus vesăl iar celalalt, văzând că au început a să înfierbântĂ¡ soarile, s-au tras lângă izvor pe pajiște ... ... făcut zmeu! Iară el? Ce nu face omul de dragul copiilor săi?! Ziua întâi zmeoaica l-a trimis să aducă apă într-un burduf de bi- vol, dar bivol, colea, cum sunt cei din lumea zmeilor. El, biet, abia putea să ducă burduful gol în spinare: de unde ar ... ce faci aici? întrebă zmeul. — Uite, răspunse omul râcâind înainte. Ce să mai pierd vremea scoțând apă din puț, ca s-o bag în burduf și apoi iar s-o scot după ce voi fi sosit cu ea acasă? Am să iau puțul așa cum e în spinare și-l ... Ion Creangă - Dănilă Prepeleac Ion Creangă - Dănilă Prepeleac Dănilă Prepeleac de Ion Creangă Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul, căci era leneș, nechitit la minte și nechibzuit la trebi; ș-apoi mai avea și o mulțime de copii! Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită. Vorba veche: "Tot un bou ș-o belea". Fratele cel sărac — sărac să fie de păcate! — tot avea și el o pereche de boi, dar colè: porumbi la păr, tineri, nalți de trup, țepoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și groși, cum sunt mai buni de înjugat la car, de ieșit cu dânșii în lume și de făcut treabă. Dar plug, grapă, teleagă, sanie, car, tânjală, cârceie, coasă, hreapcă, țăpoi, greblă și câte alte lucruri ce trebuiesc omului gospodar nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. Și când avea trebuință de asemene ... Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un țăran și-l chema Neagoe. Acest țăran era om voinic și harnic. NuÂi păsa lui de nu știu cine de ar fi fost. Vezi că-și căta de munculița lui, își plătea dajdia, se avea bine cu toți din sat, și cum făcea el, ce dregea el, se chivernisea omul ca să-i ajungă agoniseala muncei sale pentru multă vreme. Îi veni vremea de însurătoare, și ca tot creștinul, își făcu și el rândul. Ce să vezi d-ta? O dată cu nevasta se strecură în casa lui și sărăcia. Ea găsise un tron vechi, urgisit într-un colț din bordeiul Neagului, la care nimeni nu lua aminte, și acolo, pe dânsul, Sărăcia își făcuse culcușul. Sta grecește pe tron cât e ziulica și nopticica de mare, și din loc să se miște, ba. Pasămite tronul era gol, nu mai punea oamenii întrÂînsul nimic, atât era de vechi și de odorogit. Bietul Neagoe văzu că începe a da îndărăt; lucrurile ... Emil Gârleanu - Cocoşul Cocoșul de Emil Gârleanu În nucul stufos din marginea ogrăzii, găinile, cocoțate de cu seară pe crengi, dorm duse, cu capul sub aripi, împrăștiate, care mai sus, care mai jos, cum le-a fost mai pe plac și le-a venit mai la socoteală. La o parte, așa, să le poată vedea pe toate, sculat cu noaptea-n cap, stă cocoșul — pașa, cum îi zic toți ai casei, — rotofei, îmbrăcat în pene, cu creasta lăsată, ștrengărește, pe-o ureche. Cu gâtul întins, cu ochii încă cețoși de somn, privește. E poet. Sufletul lui, deși războinic, e mai avântat spre frumos decât al curcanilor, care se umflă într-atât, de par niște burdufuri, când sunt seci ca niște gogoși; decât al tuturor gânsacilor, care se plimbă pe apă și fac pe visătorii, dar în cap n-au minte nici măcar cât un grăunte; ori decât al rățoilor, care, cu cât sunt mai fuduli, cu atât umblă mai legănați; și chiar decât al păunilor mândri în port, dar cu glasul, între păsări, ca al măgarului între dobitoace. El e poet! E cel dintâi care se minunează de frumusețile firii, și, fără părere ... Ion Luca Caragiale - Ouăle roșii ... kete LĂ¡ioș spada lui de oțel de Damasc, pe care o avea amintire din vremea cruciadelor, au năvălit toți tinerii cavaleri; l-au legat burduf și l-au pus în genuchi. Acuma — a strigat contesa — spargeți-i toate aceste ouă în cap! Sub grindina de ouă ... Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Boris Sarafoff de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Pe vremea conflictului româno-bulgar... La cunoscuta ospătărie Enache, în compartimentul popular, unde unele feluri de bucate se servesc și cu jumătatea de porție, se află, cătră ora două după amiazi - oră la care toată lumea de rând a plecat de la dejun - o companie de patru tineri, urmând o dispută destul de animată. Cine sunt acești tineri? Asta puțin importă. Să zicem că-i cheamă A, B, C și D. Ce sunt acești tineri? Asta importă mai mult, și asta o s-o înțelegem, dacă vom urma cu atenție călduroasa lor dispută. Să ascultăm... A. (cătră D.): Poftim! două fără douăzeci și cinci! Unde e?... D. (foarte îngrijat): Știu eu?... în orice caz, nu stric eu! A. (cătră D.): Da' cine? eu?... B. (cătră D.): Dumneata strici, firește! Dacă nu erai dumneata, nu-i pierdeam urma! nu ne scăpa așa! C. (cătră D.): Dacă dumneata nu te simțeai capabil să-l aduci negreșit, de ce te-ai băgat? D.: Domnilor, eu vă spun că vine, mi-a zis că vine, dar că nu ne ... Petre Ispirescu - George cel viteaz Petre Ispirescu - George cel viteaz George cel viteaz de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ei în căsătorie și nu putură face și ei măcar o stârpitură de copil. În cele de pe urmă, împăratul porunci împărătesei soției lui, că dacă într-un an de zile de aci nainte nu-i va face un copil, să știe că pâine și sare pe un taler cu dânsul nu va mai mânca. Daca auzi așa împărăteasa, mult se mâhni în sufletul ei, căci trăiau bine. Se puse și ea dară a cere sfaturi de la vraci și vrăjitori, de la moașe și descântătoare. Luă tot felul de leacuri. Când, într-o noapte, ce văzu se spăimântă. Se făcea că umblă pe o câmpie verde și frumoasă. Pe acolo toate firicelele de iarbă erau însoțite, și două câte două se încovoiau una către alta și părea că se sărută. Până și flutureii umblau tot doi câte doi. Visa și totuși credea că este aievea ceea ce vede. Nu se bucură mult de priveliștea cea frumoasă, și iată că un balaur, bala dracului, venea, ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella Fanta-Cella de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Aici țipătul goelanzilor nu e, ca aiurea, ascuțit și jalnic. La Miramare cerul e albastru ca o boltă de peruzea. Marea se îndoaie în cute de smarald, bătând malurile golfului și prelingând licărișul zării, arcuit din lagunele Veneției până în livezile Iliriei. Șalupele, cu două pânze, alunecă, se întrec, ca lebedele când își încondură aripile și vâslesc adânc cu picioarele lor cenușii. Și nu e dor, nu e farmec și cântec de dragoste pe care călătorul să nu-l simtă izvorând de pretutindeni din pânza ce lincăie molatic și din albia țărmurilor cu grădini de chiparoși și portocali. Și dacă năvodul atârnă greu, pescarii întind vesel de funii. Mușchii lor de aramă se umflă; mânecile trosnesc; chipurile lor, torturate de opintire, se-nviorează; iar când apar din valuri maldărele de pești, care sar și scutură din coadă, încep cu toții să cânte, în mijlocul șuietului de peste ape, cântece moștenite de la strămoșii lor. "Eviva! colț fericit al lumii, cu adieri și calde, și răcoroase. Cât vei fi bogat în pește și aurit de soare, vom pluti în copăile noastre până în matca Adriei." "Apus norocos, ce momești ... Ion Luca Caragiale - Leac de criză ... sanwich cu icre. A dat o jumătate de ocă de rachiu la oamenii lui, câte o jimblă și o bucată de brânză de burduf, cam tot de o jumătate de ocă. Atât. A scos punga și a trântit un pol de aur pe tejghea. Nenea ... Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri Constantin Negruzzi - Moraliceşti haractiruri Moralicești haractiruri de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CAPITOLUL ÎNTÂI - PENTRU NESTATORNICIE 2 CAPITOLUL AL 2-LE - PENTRU NEMULȚĂMIRE 3 CAPITOLUL AL 3-LE - PENTRU LENEVIRE 4 CAPITOLUL AL 4-LE - PENTRU NECREDINȚĂ 5 CAPITOLUL AL 5-LE - PENTRU NEMĂSURATA CHELTUIRI (ASOTIA) 6 CAPITOLUL AL 6-LE - PENTRU DISIDEMONIE 7 CAPITOLUL AL 7-LE - PENTRU ÎNDRĂZNEALA CE FĂR CUMPĂNIRI 8 CAPITOLUL AL 8-LE - PENTRU GRĂIRE DE RĂU 9 CAPITOLUL AL 9-LE - PENTRU LĂUDARE CE MULTĂ 10 CAPITOLUL AL 10-LE - PENTRU LINGUȘIRE 11 CAP. AL 11-LE - PENTRU TRÂNDĂVIRE 12 CAP. AL 12-LE - PENTRU ISCODIREA 13 CAP. AL 13-LE - PENTRU FĂȚĂRIE 14 CAP. AL 14-LE- PENTRU SCUMPETI CAPITOLUL ÎNTÂI - PENTRU NESTATORNICIE Nestatornicie este o ades schimbări a socotinții, iar nestatornicul îi așĂ©: lasă celi mai buni socotinți mai mult pentru nătângime decât pentru o dreaptâ giudecată și, după cum el esti foarte nerăbdători ca să socoteascâ cu înțălepciuni faptile sale, așa vre să-ș urmezi și să-ș facă toate lucrurile după fantasie și plăcerea lui; nici o dreptate sau înțălepciuni nu poate pune hotar patimilor sale, fiindcă este înfierbântat și iute cătrâ dânsâle. Di-i placi ceva, în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru BURDUFRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru BURDUF. Matei Capitol 9 Matei 8 Matei Capitol 9 1 Isus S`a suit într`o corabie, a trecut marea, și a venit în cetatea Sa. 2 Și iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într`un pat. Isus le -a văzut credința, și a zis slăbănogului: ,,Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sînt iertate!`` 3 Și iată că, unii din cărturari au zis în ei înșiși: ,,Omul acesta hulește!`` 4 Isus, care le cunoștea gîndurile, a zis: ,,Pentruce aveți gînduri rele în inimile voastre?`` 5 Căci ce este mai lesne? A zice: ,,Iertate îți sînt păcatele``, sau a zice: ,,Scoală-te și umblă?`` 6 Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, -,,Scoală-te``, a zis El slăbănogului, ,,ridică-ți patul, și du-te acasă.`` 7 Slăbănogul s`a sculat, și s`a dus acasă. 8 Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s`au spăimîntat, și au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere. 9 De acolo, Isus a mers mai departe, ... Marcu Capitol 2 Marcu 1 Marcu Capitol 2 1 După cîteva zile, Isus S`a întors în Capernaum. S`a auzit că este în casă, 2 și s`au adunat îndată așa de mulți că nu putea să -i mai încapă locul dinaintea ușii. El le vestea Cuvîntul. 3 Au venit la el niște oameni, cari I-au adus un slăbănog, purtat de patru inși. 4 Fiindcă nu puteau să ajungă pînă la El, din pricina norodului, au desfăcut acoperișul casei unde era Isus, și, după ce l-au spart, au pogorît pe acolo patul în care zăcea slăbănogul. 5 Cînd le -a văzut Isus credința, a zis slăbănogului: ,,Fiule, păcatele îți sînt iertate!`` 6 Unii din cărturari, cari erau de față, se gîndeau în inimile lor: 7 ,,Cum vorbește omul acesta astfel? Hulește! Cine poate să ierte păcatele decît numai Dumnezeu?`` 8 Îndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei gîndeau astfel în ei, și le -a zis: ,,Pentru ce aveți astfel de gînduri în inimile voastre? 9 Ce este mai lesne: a zice slăbănogului: ,,Păcatele îți sînt iertate``, ori a ... Luca Capitol 5 Luca 4 Luca Capitol 5 1 Pe cînd Se afla lîngă lacul Ghenezaret și Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvîntul lui Dumnezeu, 2 Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieșiseră din ele să-și spele mrejile. 3 S`a suit într`una din aceste corăbii, care era a lui Simon: și l -a rugat s`o depărteze puțin de la țărm. Apoi a șezut jos, și învăța pe noroade din corabie. 4 Cînd a încetat să vorbească, a zis lui Simon: ,,Depărtează -o la adînc, și aruncați-vă mrejile pentru pescuire.`` 5 Drept răspuns, Simon I -a zis: ,,Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit, și n`am prins nimic; dar, la cuvîntul Tău, voi arunca mrejile!`` 6 Dupăce le-au aruncat, au prins o așa de mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejile. 7 Au făcut semn tovarășilor lor, cari erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit și au umplut amîndouă corăbiile, așa că au început să se afunde corăbiile. 8 Cînd a văzut Simon ... ... căci este sămînța ta.`` 14 A doua zi, Avraam s`a sculat de dimineață; a luat pîne și un burduf cu apă, pe care l -a dat Agarei și i l -a pus pe umăr; i -a dat și ... dat drumul. Ea a plecat, și a rătăcit prin pustia Beer-Șeba. 15 Cînd s`a isprăvit apa din burduf, a aruncat copilul subt un tufiș, 16 și s -a dus de a șezut în fața lui la o ... Iosua Capitol 9 Iosua 8 Iosua Capitol 9 1 La auzul acestor lucruri, toți împărații cari erau dincoace de Iordan, în munte și în vale, și pe toată coasta mării celei mari, pînă lîngă Liban, Hetiții, Amoriții, Cananiții, Fereziții, Heviții și Iebusiții, 2 s`au unit împreună într`o înțelegere ca să lupte împotriva lui Iosua și împotriva lui Israel. 3 Locuitorii din Gabaon, de partea lor, cînd au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului și cetății Ai, 4 au întrebuințat un vicleșug, și au pornit la drum cu merinde pentru călătorie. Au luat niște saci vechi pe măgarii lor, și niște burdufuri vechi pentru vin, rupte și cîrpite, 5 iar în picioare purtau încălțăminte veche și cîrpită, și erau îmbrăcați cu niște haine vechi pe ei; iar toată pînea pe care o aveau pentru hrană era uscată și mucegăise. 6 S`au dus la Iosua în tabără la Ghilgal, și i-au zis lui și tuturor celor din Israel: ,,Noi venim dintr`o țară depărtată, acum deci faceți legămînt cu noi``. 7 Bărbații lui Israel au răspuns Heviților acestora: ,,Poate că voi locuiți în mijlocul nostru, cum să facem noi legămînt cu voi?`` 8 Ei au zis lui Iosua: ,, ... Judecatorii Capitol 4 Judecatorii 3 Judecatorii Capitol 4 1 Copiii lui Israel iarăș au făcut ce nu place Domnului, după moartea lui Ehud. 2 Și Domnul i -a vîndut în mînile lui Iabin, împăratul Canaanului, care domnea la Hațor. Căpetenia oștirii lui era Sisera, și locuia la Haroșet-Goim. 3 Copiii lui Israel au strigat către Domnul, căci Iabin avea nouă sute de cară de fer, și de douăzeci de ani apăsa cu putere pe copiii lui Israel. 4 Pe vremea aceea judecător în Israel era Debora, proorocița, nevasta lui Lapidot. 5 Ea ședea subt finicul Deborei, între Rama și Betel, în muntele lui Efraim; și copiii lui Israel se suiau la ea ca să fie judecați. 6 Ea a trimes să cheme pe Barac, fiul lui Abinoam, din Chedeș-Neftali, și i -a zis: ,,Iată porunca pe care a dat -o Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Du-te, îndreaptă-te spre muntele Taborului, și ia cu tine zece mii de oameni din copiii lui Neftali și din copiii lui Zabulon; 7 voi trage spre tine, la pîrîul Chison, pe Sisera, căpetenia oștirii lui Iabin, împreună cu carăle și oștile lui, și - ... ... l -a înțercat, l -a suit cu ea, și a luat trei tauri, o efă de făină, și un burduf cu vin. L -a dus în casa Domnului la Silo: copilul era încă mic de tot. 25 Au junghiat taurii, și au dus ... ... vei fi întîmpinat de trei oameni suindu-se la Dumnezeu, în Betel, și ducînd unul trei iezi, altul trei turte de pîne, iar altul un burduf cu vin. 4 Ei te vor întreba de sănătate, și-ți vor da două pîni, pe cari le vei lua din mîna lor. 5 După ... ... pe fiul tău David, care este cu oile.`` 20 Isai a luat un măgar, l -a încărcat cu pîne, cu un burduf cu vin și cu un ied, și a trimes lui Saul aceste lucruri, prin fiul său David. 21 David a ajuns ... ... cu doi măgari înșălați, pe cari erau două sute de pîni, o sută de turte de stafide, o sută de roade de vară, și un burduf cu vin. 2 Împăratul a zis lui Țiba: ,,Ce vrei să faci cu acestea?`` Și Țiba a răspuns: ,,Măgarii sînt pentru ... Iov Capitol 32 Iov 31 Iov Capitol 32 1 Acești trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentrucă el se socotea fără vină. 2 Atunci s`a aprins de mînie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. El s`a aprins de mînie împotriva lui Iov, pentrucă zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu. 3 Și s`a aprins de mînie împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu găseau nimic de răspuns și totuș osîndeau pe Iov. 4 Fiindcă ei erau mai în vîrstă decît el, Elihu așteptase pînă în clipa aceasta, ca să vorbească lui Iov. 5 Dar, văzînd că nu mai era niciun răspuns în gura acestor trei oameni, Elihu s`a aprins de mînie. 6 Și Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a luat cuvîntul, și a zis: ,,Eu sînt tînăr, și voi sînteți bătrîni: de aceea m`am temut, și m`am ferit să vă arăt gîndul meu. 7 Eu îmi ziceam: ,Să vorbească bătrîneța, marele număr de ani să învețe pe alții înțelepciunea.` 8 Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BURDUFRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru BURDUF. ... CIMPÓI , cimpoaie , s . n . Instrument muzical popular , alcătuit dintr - un burduf de piele și din mai multe tuburi sonore prin care trece aerul din burduf ... ACORDEÓN , acordeoane , s . n . Instrument muzical portativ cu burduf ... s . n . Instrument muzical cu claviatură asemănător cu orga , la care sunetele sunt produse de vibrarea unor lamele metalice la presiunea aerului ieșit dintr - un burduf ... BURDÚȘ s . n . v . burduf ... BURDUȘÉL , burdușele , s . n . Burduf ... BURDUȘÍ , burdușesc , vb . IV . 1. Tranz . A umple ceva ca pe un burduf ( 1 ) ; a îndesa , a ticsi . 2. Refl . ( Despre tencuiala sau varul de pe pereți , despre placajul unei mobile etc . ) A ... ... BURDÚH s . n . v . burduf ... BURDUHÁN , burduhane , s . n . ( Pop . ) Stomacul animalelor rumegătoare ; burduf ... BURDÚV s . n . v . burduf ... FOÁLE , foale , s . n . 1. Aparat care folosește la comprimarea și la suflarea aerului cu ajutorul unei camere cu burduf Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||